Aspecte practice ale procesului de

elaborare a unui articol stiințific,

stiințifico-practic
20.10.2021
Liliana Posțan, dr. conf., metodist principal,
Centrul Republican pentru Copii și Tineret ARTICO
 Ce este un articol științific?

Articolul științific reprezintă o publicație cu caracter științific, care

apare în formă tipărită sau electronică într-un periodic.
În revistele cu reputație bună, publicarea necesită avizul unor
referenți cu competențe în domeniul dat.
 Ce este un articol științific?
• Articolul științific prezintă reflecţii personale asupra unui
subiect, promovând atât idei ale cercetătorilor în
domeniu, cât şi experienţa proprie.
• Ideile expuse în articolul ştiinţific trebuie să aibă un înalt
nivel de generalizare, să conţină rezultate originale,
neabordate anterior, cu menţionarea oportunităţii
studierii problemei respective.
 Competenţa profesională a cadrului didactic
este reprezentată de:
• Competenţa epistemologică (Parte a filosofiei care studiază procesul
cunoașterii așa cum se desfășoară în cadrul științelor; teorie a cunoașterii
științifice)
• Competenţa de comunicare
• Competenţa managerială
• Competenţa de investigare (permite cadrului didactic să valorifice
cercetările pedagogice în direcţia reglării şi autoreglării procesului de
învăţământ în general şi în special să realizeze diverse investigaţii în scopul
eficientizării procesului educaţional.)
• Competenţa metacognitivă
 Înainte de a începe să vă structuraţi lucrarea în
detaliu, trebuie să răspundeţi la câteva
întrebări:
• Ce mesaj doresc să transmit? (Nu „Care a fost scopul studiului?”)
• Care este formatul potrivit pentru mesajul meu?
• Voi descrie rezultate ale unui studiu original important?
• Voi trece în revistă literatura disponibilă?
• Voi oferi o privire de ansamblu asupra unei anumite teme?
• Care este audienţa reală pentru mesajul meu?
• Ce va trebui să le spun pentru a-i ajuta să înţeleagă mesajul meu?
• Care este revista potrivită pentru lucrarea mea?
ARTICOle de bune practici în domeniul extrașcolar - ARTICO

http://artico.md/revista
 Regulament de expedie a articolelor Revista: ARTICOle de bune
practice
file:///E:/ARTICO_2021/revista_2021/Regulament%20Revista.pdf
Certificat de atribuire a codului ISSN-1
https://www.bookchamber.md/produse-si-servicii/issn/
• ISSN – INTERNATIONAL STANDARD SERIAL NUMBER este un cod
internațional de identificare al publicaţiilor seriale, definit prin ISO 3297.
• Codul ISSN permite identificarea unică, la nivel internaţional, a titlului unei
publicaţii seriale.
• Este un cod numeric standardizat, format din 8 cifre. ISSN ia forma
acronimului ISSN urmată de două grupuri de patru cifre, separate printr-o
cratimă.
• A opta cifră este o cifră de verificare calculată conform algoritmului
Modulus 11 pe baza celor 7 cifre precedente, cifra de control poate fi o
cifră sau „X” dacă rezultatul calculului este egal cu „10”, pentru a evita orice
ambiguitate.
• R E G U L A M E N T UL CU PRIVIRE LA EVALUAREA, CLASIFICAREA ȘI
MONITORIZAREA REVISTELOR ŞTIINŢIFICE
• Aprobat prin Decizia CC al ANACEC nr.6 din 18 decembrie 2018
Completat / modificat prin: Deciziile CC ale ANACEC nr.72 din
27.11.2020 și nr. 15 din 27.04.2021
• Regulamentul cu privire la evaluarea, clasificarea şi monitorizarea revistelor
ştiinţifice este elaboratîn conformitate cu prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi
inovare nr. 259-XV din 15 iulie 2004, cu modificările ulterioare, Codului educației
nr.152 din 17.07.2014, cu modificările ulterioare, Hotărârii Guvernului cu privire la
organizarea și funcționarea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi
Cercetare nr.201 din 28.02.2018 şi actele normative ale Agenţiei Naţionale de
Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare.
• 2. Regulamentul cu privire la evaluarea, clasificarea şi monitorizarea revistelor
ştiinţifice stabileşte procedura de evaluare şi clasificare a revistelor ştiinţifice din
Republica Moldova, în urma căreia revistele obţin statut de publicaţie ştiinţifică de
profil, precum și demonitorizare ulterioară a acestora.
• 3. În procesul atestării personalului științific, științifico-didactic, evaluării
organizațiilor din domeniile cercetării și inovării, acreditării instituțiilor de
învățământ superior și celor de formare continuă, vor fi interpretate drept articole
în reviste științifice editate în țară doar articolele publicate în revistele clasificate
conform Regulamentului.
 Revistele se clasifică după cum urmează:
• a) Tipul A+. Reviste științifice cu impact la nivel internațional – revistele cotate (cu impact-factor) în baza de
date WoS;
• b) Tipul A. Reviste ș tiințifice cu vizibilitate internațională - revistele incluse în bazele de dateWoS (cu excepția
celor cotate) și Scopus;
• c) Tipul B+. Reviste științifice cu potențial de recunoaștere la nivel internațional – revistele care îndeplinesc
următoarele cerințe: • indexarea în 3 baze de date (altele decât WoS și Scopus) sau cataloage internaționale; •
înregistrarea în DOAJ sau altă bază de date a revistelor în Acces Deschis (pentru revisteleeditate din fonduri
publice); • deținerea unui site informativ, cu versiunile electronice ale materialelor editate, cu date
privindpolitica editorială, colegiul de redacție, procedura de recenzare etc.; • editarea integrală a revistei în
limbi de circulație internațională (cu excepția revistelor dindomeniul sociouman); • reflectarea suficientă în
rezumat (în română și într-o limbă de circulație internațională) a elementelor, ideilor și rezultatelor din articol,
într-un volum de 100- 150 cuvinte; • deținerea identificatorului DOI de către revistă și articole; • respectarea
strictă a periodicității declarate; • deținerea publicațiilor în bazele de date WoS și/sau SCOPUS de către
redactorul-șef și celpuțin alți doi membri ai colegiului de redacție; • acumularea a peste 750 de puncte
conform fișei de evaluare a revistelor.
• d) Tipul B. Reviste științifice recunoscute la nivel național – revistele care îndeplinesc următoarele cerințe: •
indexarea în cel puțin 2 baze de date din lista bazelor de date aprobată de ANACEC; • acumularea a peste 500
de puncte conform fișei de evaluare a revistelor.
• e) Tipul C. Reviste cu potențial de recunoaștere la nivel național - revistele care au acumulat peste 300 de
puncte și sunt indexate în cel puțin 1 bază de date internaţională aprobată de ANACEC.
 Alegerea revistei în care să fie publicată lucrare
Alegerea atentă a unei reviste pentru publicarea comunicării ştiinţifice este un pas important care
trebuie făcut încă din stadiul de planificare a lucrării.
Rezultatul poate fi creşterea substanţială a şanselor ca articolul să fie publicat.
Verificaţi dacă un jurnal este potrivit nevoilor dumneavoastră, ţinând cont de câteva elemente:
dacă este sau nu un jurnal fundamental,
dacă tema dumneavoastră este inclusă în domeniul de interes al jurnalului,
frecvenţa cu care apare tema dumneavoastră în jurnal,
tipul şi mărimea audienţei,
formatele articolelor acceptate de către jurnal,
timpul necesar articolelor pentru a apărea în jurnal,
calitatea reproducerii fotografiilor şi graficelor,
costul reproducerii ilustraţiilor color.
Consultarea „Instrucţiunilor pentru autori” disponibile în jurnalul ales vă poate lămuri în privinţa
unora dintre aceste aspecte. Evaluaţi impactul jurnalului.
 Planificarea studiului şi documentarea
• Scrierea unui articol de calitate începe odată cu planificarea studiului.
• Această abordare îl forţează pe autor să îşi organizeze ideile şi să descopere elementele pe care nu le înţelege încă.
• Luaţi cât mai multe notiţe, chiar mai multe decât credeţi că vă vor folosi. Le puteţi găsi utile pe parcursul studiului.
• Faceţi copii ale articolelor care vă sunt utile şi numerotaţi-le. Aceasta vă va ajuta la întocmirea bibliografiei. Folosirea
resurselor Internetului în cercetarea ştiinţifică este tot mai frecventă.
• Căutări ale unor articole de interes care în trecut durau luni de zile, pot fi făcute în câteva minute.
• Rezumate sau chiar articole întregi găsite în bazele de date disponibile on-line pot fi salvate în calculatorul personal sau
trimise pe adresa personală de e-mail şi pot fi tipărite apoi pentru a putea fi studiate mai comod.
• Diverse servicii online permit importarea referinţelor bibliografice şi adaptarea lor în formatele utilizate de către
majoritatea jurnalelor.
• Această facilitate permite o economie considerabilă de timp şi de energie.
• Majoritatea societăţilor ştiinţifice îşi publică acum jurnalele şi on-line. O parte dintre aceste jurnale permit accesul liber
la articolele lor, care pot fi vizualizate şi copiate în diverse aplicaţii parţial sau integral, inclusiv tabele sau ilustraţii. În
prezent, o parte din ediţiile electronice ale jurnalelor publică, împreună cu articolele lor, fişiere auxiliare care cuprind
explicaţii, descrieri pe larg ale metodelor, tabele cu rezultate şi alte elemente care uşurează înţelegerea şi adaptarea
conţinutului lucrărilor respective la nevoile altor cercetători
 Componentele structurale ale unui articol
ştiinţific sunt următoarele:
• Titlul
• Rezumatul (cel puţin în două limbi)
• Cuvintele-cheie
• Introducere
• Expunerea conţinutului de bază
• Rezultatele şi interpretarea lor
• Concluzii
• Bibliografia.
 Social-pedagogic

Social-psihologic

Social-economic

Intercultural, etnocultural
Societate
Cultură și

Democratie și drepturile omului

Etnografie

Altele

Muzică

Arta dramatică/ teatrală. Cinematografia

Arta coregrafică
Arte

Arte plastice/ vizuale; decorative

Altele

Matematică și științe

Științe ecologo-biologice

Științe tehnicce
Tehnologii

Tehnologii infromaționale și comunicaționale

DOMENII ALE EDUCAȚIEI ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI EXTRAȘCOLAR

Știință. Tennică.

PROFILURI ALE EDUCAȚIEI ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI EXTRAȘCOLAR

Sport recreativ

Sport aplicativ
Fig. 1. Structura domeniilor educației și învățământului extrașcolar

Sport adaptiv

Turism
Agrement
Sport, Turism și

Sport de performanță/ pregătire sportivă

 Titlul
• Cel mai bun moment pentru formularea unui titlu este atunci când articolul este terminat.
Astfel, titlul va reflecta cu acurateţe conţinutul şi ideea principală a articolului.
• Titlul trebuie să fie cât mai scurt cu putinţă, dar suficient de complet pentru a fi înţeles. Autorii
trebuie să se gândească la faptul că titlul articolului lor va fi citit de mii de oameni.
• De fapt, majoritatea cititorilor nu intră în amănuntele articolului, ci examinează doar titlul. Dacă
acesta este prea vag sau dacă nu exprimă adecvat conţinutul articolului, atunci cititorii vor putea
considera că articolul nu este relevant pentru domeniul lor de interes şi articolul va fi trecut cu
vederea.
• O mare cantitate de energie şi timp investite în realizarea studiului şi în scrierea articolului pot fi
pierdute în acest mod. Titlul are două funcţii importante: să atragă audienţa şi să înlesnească
găsirea şi indexarea articolului.
• Din ce în ce mai mulţi cercetători caută articole ştiinţifice de interes folosind sisteme
informatizate de căutare. Majoritatea acestora găsesc articole pe baza cuvintelor prezente în
titlu.
• De aceea, este o idee bună ca titlul să cuprindă o parte dintre cuvintele cheie ale articolului. În
titlu nu trebuie folosite formule, simboluri, termeni de jargon şi abrevieri. Toţi termenii trebuie
scrişi în întregime. Este recomandată folosirea cuvintelor în locul expresiilor care conţin indici şi
exponenţi.
 Autorii, afilierea institutțională
• În lista autorilor trebuie incluşi toţi cei care au contribuit substanţial la
realizarea studiului, chiar dacă articolul a fost scris de o singură
persoană.
• Ordinea autorilor trebuie decisă de comun acord de către toţi coautorii.
• Calitatea de autor va fi atribuită numai pentru contribuţii substanţiale în:
 concepţia şi proiectarea sau analiza şi interpretarea datelor,
schiţarea articolului sau revizuirea critică a conţinutului său intelectual,
aprobarea variantei finale a articolului, care va fi publicată.
• Cele trei condiţii de mai sus trebuie îndeplinite simultan.
• Cei care au contribuit la realizarea studiului sau la revizuirea articolului,
dar nu îndeplinesc criteriile pentru a fi numiţi autori, vor fi amintiţi la
capitolul Mulţumiri.
Rezumatul. Cuvintele-cheie
• Rezumatul articolului ştiinţific este un text scurt despre conţinutul
articolului, redactat cu atenţie deosebită, care oferă informaţii despre
studiul efectuat şi serveşte la indexare. Volumul rezumatului este de
75-100 cuvinte.
• La sfârşitul rezumatului, autorii vor enumera minim trei cuvinte-cheie
care vor facilita indexarea rezumatului şi articolului.
 Articole pentru conferinte
https://ust.md/noutati/conferinta-stiintifico-practica-cu-
participare-internationala-cercetarea-si-inovarea-
educatiei-din-perspectiva-exigentelor-actuale-ale-pietii-
muncii-editia-i-a/
Introducerea
• Funcţia introducerii este de a prezenta problema de rezolvat şi contribuţia autorului. Începeţi Introducerea prin a
identifica clar aria dumneavoastră de interes.
• Folosiţi cuvintele-cheie încă din primele fraze ale textului. Aceasta vă va ajuta să vă concentraţi rapid asupra temei
principale, fără să vă pierdeţi în discuţii generale.
• Arătaţi care este problema pe care o abordaţi şi de ce merită să fie rezolvată (care este semnificaţia ei).
• Exprimaţi scopul studiului dumneavoastră. Enunţaţi abordarea dumneavoastră şi felul în care diferă de lucrările
publicate anterior.
• Nu lăsaţi cititorul să ghicească în ce constă contribuţia dumneavoastră. Alcătuiţi o listă cu aporturile
dumneavoastră, care va conduce întrega lucrare.
• Articolul va susţine afirmaţiile făcute în introducere. În felul acesta, structura logică a întregului articol va fi aceea a
unei demonstraţii.
• Pe parcurs, citaţi lucrările relevante fără a intra în amănunte. Introduceţi problema de rezolvat şi ideea
dumneavoastră folosind exemple şi apoi prezentaţi cazul general. Îl veţi ajuta pe cititor să vă intuiască ideea.
Numai după aceea, va putea urmări şi detaliile. Şi chiar dacă mai „scapă” din detalii, tot rămâne cu ceva important.
• Asiguraţi-vă că fiecare afirmaţie făcută în introducere va fi demonstrată în text şi faceţi trimiteri de la afirmaţii
către demonstraţia lor
Secţiunea de materiale şi metode/Conținutul
• În secţiunea Materiale şi metode descrieţi modul în care aţi efectuat
studiul. Organizaţi prezentarea în aşa fel încât cititorul să poată
înţelege cursul logic al experimentelor.
• De multe ori, ordinea cronologică este cea mai simplă şi clară.
• Pentru studii experimentale, oferiţi suficiente detalii pentru ca şi alţi
cercetători să poată repeta experimentele şi să obţină rezultate
comparabile.
• Descrieţi cantitativ metodele în cazul în care nu sunt standardizate.
• Dacă folosiţi o metodă standardizată, indicaţi sursa bibliografică
adecvată şi daţi numai detaliile necesare.
• Descrieţi modul în care au fost analizate datele obţinute, indicând
metodele statistice aplicate.
 Rezultatele
• Prezentaţi numai rezultatele relevante, obiectiv, fără interpretare, într-o ordine
logică: fie pe cele mai importante la început, fie pornind de la simplu la complex,
fie în ordine cronologică.
• Daţi suficiente detalii pentru a vă susţine concluziile.
• Rezultatele pot fi susţinute prin tabele şi figuri, numai dacă este necesar pentru
claritate.
• În text trebuie să vă referiţi la fiecare tabel şi figură în parte, indicând în mod clar
principalele rezultate pe care le oferă.
• Prezenţa mijloacelor de susţinere a textului nu substituie nevoia de a prezenta în
text rezultatele esenţiale.
• Textul trebuie să fie inteligibil şi de către o persoană care încă nu a văzut figurile şi
tabelele
 Concluzii
• Prezentaţi numai rezultatele relevante, obiectiv, fără interpretare, într-o
ordine logică: fie pe cele mai importante la început, fie pornind de la
simplu la complex, fie în ordine cronologică.
• Daţi suficiente detalii pentru a vă susţine concluziile.
 Bibliografie
Bibliografia va fi consemnată conform standardului ISO690:2012, ca în
exemplul de mai jos:
Pentru cărți:
Autor(i). Titlul. Loc apariție: Editura, an apariție. Nr. total de pagini.
Pentru publicații seriale:
Autor(i). Titlul articolului. În: Denumirea completă a revistei. Anul, volumul,
numărul, paginile
unde este amplasată lucrarea.
Pentru resurse electronice (pe Internet):
Autor(i). Titlul articolului. Se indică titlul documentului consultat on-line,
urmat de URL
 Elemente de stil şi gramatică
Propoziţiile scurte sunt cel mai simplu de scris şi de citit. Nu vă încărcaţi exprimarea
cu cuvinte inutile.
Expresii precum „deosebit de”, „extraordinar”, „foarte” etc. nu vor da o greutate mai
mare afirmaţiilor făcute în articol.
Folosiţi diateza activă a verbelor în locul diatezei pasive de câte ori puteţi.
Evitaţi negaţiile duble.
Nu uitaţi că exprimarea din articolele ştiinţifice trebuie să fie în primul rând clară.
Folosiţi numai abrevieri standard în articole şi evitaţi abrevierile în titlu şi rezumat.
Cu excepţia unităţilor de măsură standard, toate abrevierile trebuie precedate de
termenul întreg la prima apariţie în text.