“ Câinele şi căţelul”

de Grigore Alexandrescu

Prof. Janetta Bratila

 FABULA

Este o specie a genului epic în versuri

sau în proză, ce conţine o scurtă
povestire alegorică, în ea fiind
satirizate aspecte negative din
societate , cu scop moralizator.
 “ Câinele şi căţelul”

este una dintre cele mai cunoscute fabule

ale lui Grigore Alexandrescu , poet şi
prozator clasic român, considerat de
critica literară cel mai important fabulist al
nostru.
Încă din TITLU sunt anunţate
cele două personaje care se vor
confrunta în fabulă: câinele
SAMSON şi căţelul SAMURACHE.
 Acţiunea fabulei este simplă.

Epicul este structurat în două părţi,

inegale ca număr de versuri, prima
constituind acţiunea propriu-zisă a
textului, iar cea de-a doua morala
explicită.
 Fabula începe cu un monolog

“Cât îmi sunt de urâte unele dobitoace,

Cum lupii, urşii, leii şi alte câteva,
Care cred despre sine că preţuiesc ceva!
De se trag din neam mare,
Asta e o-ntâmplare ;
Şi eu poate sunt nobil, dar s-o arăt nu-mi place.

Discursul demagogic adresat de

câinele
Samson unui bou.
Discursul demagogic adresat de câinele Samson unui bou.

“Oamenii spun adesea că-n ţări civilizate

Este egalitate.
Toate iau o schimbare şi lumea se ciopleşte,
Numai pe noi mândria nu ne mai părăseşte.
Cât pentru mine unul,fieştecine ştie
C-o am de bucurie
Când toată lighioana, măcar şi cea mai proastă,
Câine sadea îmi zice,iar nu domnia voastră.”
 Monologul este urmat de
POVESTIRE .

“Aşa vorbea deunăzi cu un bou oarecare

Samson,dulău de curte, ce lătra foarte tare.
Căţelul Samurache ,ce şedea la o parte
Ca simplu privitor,
Auzind vorba lor,
Şi că nu au mândrie, nici capriţii deşarte,
S-apropie îndată
Să-şi arate iubirea ce are pentru ei:
 Urmează DIALOGUL între câinele
Samson şi căţelul Samurache.

“Gândirea voastră,zise,îmi pare minunată,

Şi sentimentul vostru îl cinstesc,fraţii mei.”
“Noi,fraţii tăi,răspunse Samson plin de mânie,
Noi, fraţii tăi,potaie!
O să-ţi dăm o bătaie
Care s-o pomeneşti.
Cunoşti tu cine suntem, şi ţi se cade ţie,
Lichea neruşinată,astfel să ne vorbeşti?”
-”Dar ziceaţi”...-”Şi ce-ţi pasă?Te-ntreb eu ce ziceam?
Adevărat vorbeam
Că nu iubesc mândria şi că urăsc pe lei,
Că voi egalitate , dar nu pentru căţei.”
Finalul este MORALA ,care aparţine
naratorului.

“Aceasta între noi adesea o vedem,

Şi numai cu cei mari egalitate vrem.”

Morala sugerează o uşoară intervenţie a

naratorului în text prin folosirea adjectivului
posesiv”noastre” şi prin persoana I plural “vedem”.
În fabulă nu există descriere.
Dialogul predomină fiindcă el constituie atât
mijlocul de caracterizare a personajelor , cât şi
modalitatea optimă de a conduce cititorul spre
morala fabulei.
 Să rezolvăm împreună!

1.Citeşte versurile care conţin

repere de timp şi de spaţiu.
2.Marchează pe text momentele
subiectului.
3.Povesteşte pe scurt întâmplările
relatate în fabula “Câinele şi
căţelul” de Grigore Alexandrescu.

4.Explică înţelesul moralei

fabulei.
 Răspunsuri
 Subiectul este aparent simplu , având coordonatele
necesare unei opere epice:spaţiul de desfăşurare
este localizat într-o curte,iar timpul “deunăzi”exprimă
un timp repetabil.
 În fabula “Câinele şi căţelul” expoziţiunea este
posibila biografie sumară pe care şi-o face Samson şi
atitudinea de viaţă pe care o afirmă în faţa boului:în
ciuda descendenţei nobile , el nu este ca alte animale
“Cum lupii,urşii, leii”,ci este modest şi un veritabil
protector al celor defavorizaţi social.
Căţelul Samurache ascultă şi crede spusele lui
Samson care îi stârnesc bucuria şi admiraţia,de aceea
i se adresează direct.Samson este revoltat de lipsa de
respect a căţelului şi îl admonestează.
 Răspunsuri

Intriga se naşte la intersecţia între ceea ce declară Samson

şi realizarea în fapt a acestor idei.
Desfăşurarea acţiunii este o etapă a acţiunii care lipseşte
dat fiind faptul că modalitatea de expunere dominantă este
dialogul, iar conflictul se materializează într-un schimb de
replici.
Momentul cel mai tensionat este cel marcat în replica
ameninţătoare a câinelui :”o să-ţi dăm o bătaie /Care s-o
pomeneşti” şi de replica neterminată şi profund nedumerită a
căţelului :”Dar ziceaţi...”
Deznodământului îi corespunde clarificarea pe care o
aduce Samson:”Adevărat vorbeam/Că nu iubesc pe lei,/Că
voi egalitate , dar nu pentru căţei.”
 Răspunsuri

Ultimele două versuri constituie morala fabulei în

care autorul îşi exprimă în mod direct atitudinea faţă
de realitatea prezentată:”Aceasta între noi adesea o
vedem,/Şi numai cu cei mari egalitate vrem.”
Morala afirmă că cei care proclamă egalitatea o fac
numai în contextul în care se referă la superiori,nu şi
la cei mai mici decât ei.Faptul că atitudinea este
fixată temporal”în zilele noastre”arată că e vorba de
comportamente general umane.
 PERSONAJELE

Fabula este un text alegoric pentru că în spatele animalelor se

ascund caractere şi defecte umane .
Personajele principale sunt câinele Samson şi căţelul
Samurache.Boul este personaj episodic şi are rolul de ascultător.
Dulăul Samson reprezintă tipul parvenitului demagog.
El doreşte ascensiune socială prin discursul său despre
egalitate.Fabula începe cu o autocaracterizare.
Portretul pe care şi-l face Samson are două dimensiuni:
una biografică şi alta comportamentală.Caracterizarea indirectă este
desprinsă din atitudine şi limbaj.Ipocrizia transpare din monologul
câinelui.Ea se manifestă prin critica pe care o aduce societăţii
contemporane .Dialogul cu Samurache dezvăluie adevărata intenţie a
câinelui: aceea de a fi considerat egal de cei puternici.
Modelul său de viaţă este că inferiorii trebuie dispreţuiţi.
 PERSONAJELE

Samurache este caracterizat sumar. Aceasta se face

indirect şi se desprinde din atitudinea sa.El este naiv,
fiindcă îl crede pe Samson.
Acesta reprezintă omul obişnuit ,cinstit,corect, care este
victima celor puternici.
Boul “oarecare”, fără nume ,reprezintă tipul omului
indiferent la ceea ce se întâmplă în juru-i.El sugerează,
prin simpla lui prezenţă,lipsa de opinie şi de implicare a
oamenilor , fiindcă asistă nepăsător la disputa dintre
dulău şi căţel fără a interveni.
 CONCLUZII

În fabula “Câinele şi căţelul” , Grigore Alexandrescu

utilizează cuvinte şi expresii populare pentru a sugera
faptul
că subiectul prezintă un aspect obişnuit , banal, din viaţă şi
societate.
Figura de stil dominantă este personificarea deoarece
prin intermediul ei personajele animaliere vorbesc,
gândesc, se comportă asemenea oamenilor.
Elementele de prozodie se remarcă printr-o măsură
inegală a versurilor ,rimă împletită(încrucişată,îmbrăţişată şi
împerecheată), textul fiind o “povestire versificată”.
“Câinele şi căţelul” de Grigore Alexandrescu este o fabulă
fiindcă naraţiunea are ca personaje principale animale,are
un caracter alegoric şi se termină cu o morală.
SĂ VERIFICĂM CE AM REŢINUT !
Completează spaţiile libere cu afirmaţia corectă:
1. În text sunt folosite următoarele moduri de expunere:
.............................................................................................
2. Dialogul are rolul de a :.....................................................
..............................................................................................
3. Selectează din text două secvenţe în care poate fi
sesizată prezenţa naratorului.
.............................................................................................
4. “Câinele şi căţelul” este un text care aparţine genului
...........
5. Fabula are două părţi:...............................şi.......................
6. Fabula are ca figură de stil dominantă..............................
7. În fabulă se satirizează ......................................prin
intermediul plantelor, animalelor,obiectelor.