Sunteți pe pagina 1din 2

MIEZUL IERNEI

- poezia despre natura –

Pastelul este specia lirică, în care poetul descrie un tablou din natură, apelând la imagini vizuale,
motorii, olfactive, auditive, precum şi la figuri de stil şi motive literare care compun armonizarea
planului terestru cu cel cosmic. Eul liric îşi exprimă direct sentimentele faţă de peisajul conturat
prin descriere.

În pastelurile sale, Vasile Alecsandri ilustrează natura cu toate frumuseţile ei, în toate
anotimpurile, realizând un adevărat calendar în versuri, dar a avut o evidentă preferinţă pentru
anotimpul „îmbrăcat în diamanturi”.

“ Mezul iernei” este una dintre poeziile lui Vasile Alecsandri inchinate anotimpului iarna . Titlul
semnifică esenţa pastelului, descrierea anotimpului friguros, deja instalat şi în plină manifestare,

Pastelul Mezul iernei este alcătuit din patru catrene dispuse succesiv, conform celor două planuri:
prima şi ultima strofă aparţin planului real, iar strofele a doua şi a treia ţin de planul transfigurat.

Titlul semnifică esenţa pastelului, descrierea anotimpului friguros, zăpada oferind un spectacol
sclipitor, iar fiarele sălbatice cutreierând nestânjenite alba întindere pustie.

Tema poeziei este natura încremenită sub încleştarea gerului, care compune tabloul „fantastic" al
nopţii de iarnă.

Strofa I evoca si descrie gerul ''amar, cumplit '' al miezului de iarna. Sub influenta lui, natura se
transforma complet, caci inghetul a cuprins pana si cerul. Astfel, stejarii '' trosnesc '' in paduri,
„stele par inghetate, cerul pare otelit” zapada cristalina sub lumina lunii pare “un lan de
diamanturi”. Cadrul general este insotit de unul dintre motivele iernii – gerul “E un ger amar,
cumplit! Imaginea vizuala de ansamblu este completata de elemente sonore :”trosnesc stejarii”,
“zapada scartaie.

In cea de-a doua si cea de-a treia strofa se contureaza imaginea transfigurarii naturii intr-un
taram magic, feeric, exprimata de poet admirativ.

In ultima strofa poetul revine la realitatea hibernala si compune un tablou al linistii


absolute, al neclintirii totale.

Prin intreaga poezie, Vasile Alecsandrii evoca salbaticia iernii 'cu un simt colosal al imensitatii
cosmice pentru ca, fiind un tablou, descrierea penduleaza intre terestru si celest, dovada fiind
elementele care apartin ambelor planuri : pe deoparte padurile cu stejarii, gerul, zapada, campiile
stralucitoare, fumurile caselor, muntii, codrii, crivatul, lupul, iar pe de alta parte stelele, luna,
cerul, razele, bolta cerului.

Cuvintele poeziei par simple, dar ele alcatuiesc combinatii, redand surprinzatoare si emotionante
imagini. Predomina imaginile vizuale conturand tabloul grandios al naturii hibernale, intr-o
ingemanare a cerului cu pamantul, in culori si nuante de alb stralucitor, otelit, rece. Intregul
tablou nemiscat si tacut este rareori cuprins de zgomotul stejarilor care trosnesc de ger, de
scartaitul pasilor pe zapada sau de muzica 'ingrozitoare' scoasa de crivat in adancul codrilor. 0
singura imagine dinamica aduce prezenta vietii in finalul poeziei: goana lupului flamand dupa
prada inspaimantata.

Epitetele simple sau duble scot in evidenta caracteristicile tabloului: 'ger amar, cumplit', 'stelele
par inghetate', 'cerul pare otelit”, 'zapada cristalina', 'campii stralucitoare', 'vazduh scanteios',
'tablou maret, fantastic'.

Poezia Mezul iernei are ritm trohaic, rimă împerecheată, iar versurile sunt lungi, ca în majoritatea
pastelurilor sale, de 15-16 silabe.

Imaginea naturii este construită cu o adevărată „tehnică picturală”, Alecsandri reuşind să ajungă
prin pasteluri „la gradul cel mai înalt de artă şi la culmea talentului său”.

Consider ca.poezia “Miezul iernei”este unul dintre cele mai valoroase pasteluri. Poetul descrie
tabloul plin de maretie al unei nopti de iarna, in care se simte coplesit de perfectiunea si
grandoarea naturii, incremenita de gerul naprasnic al iernii.

Bibliografie:
http://articole.famouswhy.ro/comentariu_despre_poezia_miezul_iernei/
http://www.referatele.com/referate/romana/online31/Comentariul-poeziei---Miezul-Iernii--de-
Vasile-Alecsandri-referatele-com.php

S-ar putea să vă placă și