CONTRACTUL DE SCHIMB

Schimbul este contractul prin care fiecare dintre părți denumite

copermutanți, transmite, sau, după caz, se obligă să transmită un bun pentru
a dobândi un altul (art. 1763 c. civ.)

Art. 1764
(1) ”Dispozițiile privitoare la vânzare se aplică, în mod corespunzător, și
schimbului,
(2) Fiecare dintre părți este considerată vânzător, în ceea ce privește bunul pe
care îl înstrăinează, și cumpărător, în ceea ce privește bunul pe care îl
dobândește ”
 Caracterele juridice:
1. Este un contract consensual – pentru încheierea căruia este suficient
consimțământul părților;
2. Este un contract translativ de proprietate – se transmite dreptul de
proprietate exclusivă asupra unui bun sau numai o cotă – parte indiviză
dintr-un bun determinat, dacă bunul se află în coproprietate;
3. Este un contract sinalagmatic – dă naștere la drepturi și obligații
reciproce;
4. Este un contract cu titlu oneros – fiecare parte urmărind ca un
contraechivalent al prestației sale, obținerea prestației celeilalte părți.
Dacă cele două bunuri nu sunt echivalente valoric, pentru egalizare
valorică a prestațiilor, copermutantul care primește lucrul mai scump, va
plăti în bani diferența de valoare, care se numește sultă;
5. Este un contract comutativ - întrucât prestațiile părților și întinderea
acestora sunt cunoscute încă de la încheierea lui și nu depind de hazard.
 Particularități determinate de specificitatea schimbului față de
vânzare cumpărare:

1. Când unul din copermutanți nu este proprietarul bunului schimbat – copermutantul-

primitor este îndreptățit să refuze predarea lucrului care s-a obligat a da în schimb,
putând fi constrâns numai să întoarcă ceea ce a primit. Un astfel de contract nu poate fi
opus adevăratului proprietar al lucrului. Schimbul lucrului altuia este nul absolut și
nulitatea contractului, în acest caz, poate fi invocată pe calea unei excepții de neexecutare,
ea repunând părțile în situația anterioară.
2. Copermutanții au obligația să se garanteze pentru evicțiune – dacă copermutantul a
fost evins de lucrul primit în schimb el are posibilitatea de a cere daune – interese și
restituirea bunului său. Dar dacă evicțiunea este parțială, are doar dreptul să ceară
contravaloarea părții din bunul evins,
3. Cheltuielile vor fi suportate în mod egal de către parți (art. 1765 C. civ)
4. Clauzele obscure (art. 1671 C. civ) se vor interpreta conform regulilor de drept
 CONTRACTUL DE DONAȚIE

Liberalitatea este actul juridic prin care o persoană dispune cu

titlu gratuit de bunurile sale, în tot sau în parte,
în favoarea unei alte persoane.

”Donația este contractul prin care, cu intenția de a gratifica, o

parte numită donator dispune în mod irevocabil de un bun în
favoarea celelalte părți, numită donatar” (art. 985 C. civ.)
 CARACTERELE JURIDICE ALE DONAȚIEI

1. Donația este un contract unilateral și nu un act unilateral – este rezultatul unui

acord de voință al celor două părți, care naște însă în principiu o singură obligație în
sarcina donatorului. Prin excepție poate fi sinalagmatică când prin ea se impune o
sarcină donatarului. Art. 1028 c. civ;
2. Donația este un contract solemn – ”se încheie prin înscris autentic, sub sancțiunea
nulității absolute”. Art. 1011 alin. (1) C. civ. dovada existenței unei donații nu poate fi
făcută cu martori. Nu sunt supuse acestor dispoziții donațiile indirecte, cele
deghizate, și darurile manuale.;
3. Donația este un contract translativ de proprietate – în momentul realizării
acordului, în momentul în care donatorul primește acceptarea donatarului,
concomitent cu predarea bunului (în cazul darului manual), la înscrierea în cartea
funciară dacă e bun imobil.
4. Donația este un contract irevocabil – după încheierea contractului donatorul nu își
mai poate retrage oferta cu anumite excepții prevăzute expres de lege.
CONDIȚIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE DONAȚIE
1. CAPACITATEA PĂRȚILOR
Orice persoană este capabilă de a da și primi prin liberalități , cu
respectarea regulilor privind capacitatea art. 987 C. civ
Când?
- la data când dispunătorul își exprimă consimțământul de a dona iar donatarul acceptă
donația.
- Când contractul se încheie între absenți – donatarul trebuie să fie capabil atât în
momentul ofertei, cât și în cel al primirii acceptării care e momentul încheierii
contractului.
Excepții
Incapacități de a dona Incapacități de a primi

Incapacități absolute Incapacități relative

de a primi de a primi
1. INCAPACITĂȚI DE A DONA
- Cel lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă nu
poate dispune de bunurile sale prin liberalitate (art. 988 C. civ), cu excepția
darurilor obișnuite potrivit stării lui materiale (art. 146 alin (3) C. civ. )
- Persoana nu poate dispune prin liberalități, chiar și după dobândirea capacității
depline, în folosul celui care a avut calitatea de reprezentant sau ocrotitor al său
înainte ca acesta să primească de la autoritatea tutelară descărcarea de gestiune. Se
exceptează situația în care acesta este ascendentul dispunătorului;
- Tutorele nu poate în numele minorului să facă donații și nici să garanteze obligația
altuia. Fac excepții darurile obișnuite, potrivite cu starea materială a minorului. (art.
144 c. civ);
- Persoana care nu există la data întocmirii liberalității poate beneficia de o
liberalitate dacă aceasta este făcută în favoarea unei persoane capabile, cu sarcina
pentru aceasta din urmă de a transmite beneficiarului obiectul liberalității îndată ce
va fi posibil. Art. 989 alin. C. civ.
 2. INCAPACITĂȚI DE A PRIMI
Incapacități absolute de a primi –
Când împiedică o persoană să primească de la
orice alta
- persoanele fizice neconcepute și organizațiile
care nu au dobândit personalitate juridică cu
excepția situațiilor în care acestea sunt cerute
pentru ca persoana juridică să ia ființă în mod
valabil (ex, fundațiile)
- Potrivit legilor speciale ale profesiei,
demnitarii, judecătorii, procurorii au interdicția
de a primi cu titlu gratuit fiind sancționate cu
nulitatea absolută.
incapacități relative de a primi –
Care interzic ca cineva să primească de la
anumite persoane determinate.
- medicii, farmaciștii sau alte persoane în
perioada în care, în mod direct sau indirect, îi
acordau îngrijire de specialitate dispunătorului
pentru boala care este cauză a decesului. (art. 990
alin (1) C. civ.). Cu excepția soțului, rudelor, în
linie dreaptă, sau colateralilor privilegiați.
- preoții sau alte persoane care acordau asistență
religioasă în timpul bolii care este cauză a
decesului.
- Reprezentanții sau ocrotitorii, cu excepția
ascendenților, înainte ca acesta să fi primit de la
instanța tutelară descărcarea de gestiune. Art. 988
alin. (2)
- În cazul donațiilor deghizate, sau unor persoane
interpuse (art. 992 C. civ)
 2. CONSIMȚĂMÂNTUL PĂRȚILOR
- Consimțământul părților trebuie să fie:
- Liber;
- Neviciat;
- Exprimat în înscris în formă autentică.
- Oferta donației poate fi revocată cât timp ofertantul nu a luat la cunoștință de acceptarea
destinatarului. Incapacitatea sau decesul ofertantului atrage caducitatea ofertării.
- Oferta nu mai poate fi acceptată după decesul destinatarului ei. Moștenitorii
destinatarului pot însă comunica acceptarea făcută de acesta;
- Oferta de donație făcută unei persoane lipsite de capacitate de exercițiu se acceptă de
către reprezentantul său legal;
- Oferta de donație făcută unei persoane cu capacitate de exercițiu restrânsă poate fi
acceptată de către acesta cu încuviințarea ocrotitorului legal (art. 1013 C. civ.)
- Eroarea, ca viciu de consimțământ al donatorului, poate privi identitatea donatarului,
bunul donat sau cauza donației;
- Violența (fizică sau morală), viciu de consimțământ poate proveni de la donatar sau de la
un terț.
 3. OBIECTUL CONTRACTULUI DE DONAȚIE
- Pot forma obiect al contractelor de donație bunurile mobile sau imobile care;
• Se află în circuitul civil;
• Sunt determinate sau determinabile;
• Sunt posibile;
• Sunt licite;
• Sunt existente sau pot exista în viitor.
- Nu pot forma obiect al donației succesiunile nedeschise (drept litigios).
- Este valabila donația cotei-părți ideale din dreptul indiviz asupra unor bunuri succesorale
nominalizate, făcute de un moștenitor, în favoarea altui comoștenitor;
- Bunurile viitoare nu pot fi obiect al darului manual, predarea bunului fiind o condiție de
formare a contractului;
- Donatorul trebuie să fie proprietarul bunului. Este nulă absolut donația bunului altuia.

4 CAUZA
- Cauza donației trebuie să existe, să fie licită și morală (art. 1236 C. civ). Donația
fondată pe o cauză ilicită sau imorală, cum ar fi determinarea începerii concubinajului,
este nulă.
- Cauza cuprinde două elemente: intenția de a gratifica și motivul determinat.
 5 FORMA SOLEMNĂ A DONAȚIEI
- Este cerută pentru validitatea donației și nu doar pentru probațiunea ei
- Nerespectarea formei autentice a donației este sancționată cu nulitatea absolută a
contractului. Ea nu poate fi confirmată ulterior de donator ci trebuie refăcută în
întregime.
- Bunurile mobile trebuie enumerate și evaluate într-un înscris, chiar sub semnătură
privată, sub sancțiunea nulității absolută a donației (art. 1011 alin (3) C. civ.)
- Pentru darurile manuale și donațiile indirecte nu se cere formalitatea actului
estimativ;
- Sub sancțiunea nulității absolute, promisiunea de donație este și ea supusă formei
autentice;
- În caz de neexecutarea a promisiunii, beneficiarul are doar dreptul de a pretinde
daune – interese echivalente cu cheltuielile pe care le-a făcut și avantajele pe care
le-a acordat terților în considerarea promisiunii (art. 1014 C. civ.)
 PRINCIPIUL IREVOCABILITĂȚII DONAȚIEI
Conform art. 1015 C. civ. Contractul de donație este irevocabil, astfel încât cel
care a făcut liberalitate, nu mai poate lua înapoi ceea ce a dăruit.
Irevocabilitatea donației este menită să asigure siguranța circuitului civil.
Este lovită de nulitatea absolută donația care:
- Este afectată de o condiție a cărei realizare depinde exclusiv de voința
donatorului (îți donez dacă voi vrea). Nu poate să fie făcută sub o condiție
pur potestativă;
- Impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor,
dacă valoarea maximă a acestora nu este determinată în contractul de
donației;
- Conferă donatorului de a denunța unilateral contractul;
- Permite donatorului să dispună în viitor de bunul donat, chiar dacă donatorul
moare fără să fi dispus de acel bun. Dacă dreptul de a dispune vizează doar o
parte din bunurile donate, nulitatea operează numai în privința acestei părți.
 Sunt permise în contractul de donație următoarele clauze:
- Clauza termenului de predare a bunului donat – deoarece nu afectează dobândirea
dreptului transmis, ci numai exercițiul acelui drept;
- Condiția cauzală sau mixtă (o donație făcută soților sub condiția rezolutorie a divorțului
este valabilă);
- Clauza plății datoriilor prezente ale donatorului, cu dată certă anterioară donației, și
chiar a celor viitoare, dacă valoarea maximă a acestora este indicată în donație;
- Clauza reîntoarcerii bunurilor dăruite, fie pentru cazul când donatarul ar predeceda
donatorului, fie pentru cazul când donatarul, cât și descendenții săi ar predeceda
donatorului;
- Clauza prin care donația are ca obiect nuda proprietate, donatorul rezervându-și
uzufructul sau dreptul de abitație. Tot astfel, este permisă și clauza prin care se donează
doar uzufructul, donatorul păstrând nuda proprietate.
- Sunt exceptate de la principiul irevocabilității donațiile dintre soți. Orice donație
încheiată între soți este revocabilă numai în timpul căsătoriei (art. 1031 C. civ.)
 CAUZE LEGALE DE REVOCARE A DONAȚIEI (art. 1020. C civ.):
Revocarea donației
pentru ingratitudine poate fi cerută
pentru orice donație. Ar.1023
a) Dacă donatarul a atentat la viața
donatorului, a unei persoane apropiate lui
sau, știind că alții intenționează să
atenteze, nu l-a înștiințat;
b) Dacă donatarul se face vinovat de fapte
penale, cruzimi sau injurii grave față de
donator.
c) Dacă donatarul refuză în mod
nejustificat să asigure alimente donatorului
ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a
bunului care a constituit obiectul donației,
ținându-se însă seama de starea în care se
află bunul la momentul donației.
- Dreptul la acțiune se prescrie în termen
de un an. (art. 1024 C. civ)
Revocarea donației
pentru neexecutarea sarcinii (art. 1027)
- Stipularea sarcinii, pentru donatar transformă
contractul unilateral într-unul sinalagmatic;
- Neîndeplinirea sarcinii poate duce la revocarea
donației, bunurile reintrând în proprietatea
donatorului.
- Produce efecte retroactive, permite
donatorului să urmărească bunul donat.
(art.1029 C. civ.);
- Donatorul sau succesorii săi pot cere fie
executarea sarcinii, fie revocarea donației
(art.1027 C. civ.), precum și de mandatar,
creditori.
- Dacă sarcina a fost stabilită în favoarea unui
terț, acesta poate cere numai executarea sarcinii.
- Dreptul acțiunii se prescrie în termen de 3 ani
de la data la care sarcina trebuia executată
- Sarcina de a transmite (art. 994 – 1000 C. civ)
 EFECTELE DONAȚIILOR
De a preda bunul

De a conserva bunul
până la predare

Donatorul nu răspunde pentru evicțiune.

Excepții:
Obligațiile • dacă a promis expres prin contract
donatorului • Dacă evicțiunea provine din fapta sa
• Dacă provine dintr-o împrejurare cunoscută de donator și nu
a comunicat-o
• Dacă donația e cu sarcină, răspunde ca vânzătorul. Art. 1018
Donatorul nu răspunde pentru viciile ascunse.
Excepții:
• Dacă a cunoscut viciile ascunse și nu le-a adus la cunoștință,
poate fi obligat doar la repararea prejudiciului cauzat donatarului
prin existența viciilor ascunse
• La donația cu sarcină, donatorul răspunde în limitele sarcini
stipulate în contract, ca și vânzătorul. Art.1019
 Raportul donațiilor
Înseamnă readucerea la masa succesorală a
bunurilor donate de donatorul defunct. –
Au obligația de a raporta
- Descendenții care vin împreună la moștenire și
soțul, când vine în concurs cu descendenții
- Descendentul donatarului, care vine la
moștenire prin reprezentare.
Nu sunt supuse raportului:
- donațiile făcute cu scutire de raport;
- Donația deghizată
- Fructele culese
- Dacă bunul donat a pierit fără culpa
donatarului
- Darurile obișnuite, cheltuielile pentru
întreținere, studii, cheltuielile de nuntă ...
Termenul de prescripție este de 3 ani de la
data aflării despre donație dar nu mai devreme
de data deschiderii succesiunii
Reducțiunea donațiilor art. 1091 C. civ.
Este o sancțiune civilă care constă în reducerea
liberalității excesive (donații sau legate) făcute de
defunct peste limitele cotității disponibile.
Poate fi cerută de :
- Moștenitorii rezervatari
- Succesorii moștenitorilor rezervatari;
- Creditorii chirografari ai moștenitorilor
rezervatari;
Termenul de prescripție e de 3 ani care curge de
la data deschiderii succesiunii sau de la data
pierderii posesiei bunului care formează obiectul
liberalității.
Efecte:
Desființarea totală sau parțială a donației
Dacă bunul a fost înstrăinat sau s-a consumat,
rezerva va fi întregită prin echivalent.
Donația deghizată :

- Reprezintă contracte de donații simulate printr-un act cu titlu oneros;

- Mecanismul simulației constă în faptul că actul public este contract
cu titlu oneros, însă, în realitate, intenția părților a fost de a încheia
un contract cu titlu gratuit, respectiv o donație (ex. părțile încheie un
contract de întreținere, însă înțelegerea lor secretă este că, în
realitate, nu se va presta întreținerea prevăzută)
- -sunt exceptate de la obligativitatea încheierii în forma autentică,
alături de donațiile indirecte și darul manual, potrivit art. 1011 C.
civ.;
- Pentru a fi valabile, însă, este necesară respectarea formei prevăzute
de lege pentru valabilitatea actului public;