FOTOTERAPIA

 Generalitati
 Radiații infraroșii

 Lumina vizibilă

 Radiațiile ultraviolete
INTERACTIUNI INTRE LUMINA SI MATERIE

I. REFLEXIA SI REFRACTIA
II. TRANSMISIA
III. ABSORBTIA
IV. EFECTE FOTOCHIMICE
V. EFECTE BIOLOGICE
 I. REFLEXIA SI REFRACTIA
A. Reflexia:
Def – intoarcerea (partiala) in med din care a venit a undei
de lumina, at cand intalneste S de separatie a unui
mediu
r (fact de reflexie) = rap dintre fluxul optic reflectat si fluxul
incident (r = Fr/Fi)
F (fluxul) = E/S/timp; dep de: natura si compozitia med
reflectat, starea S reflectant, unghiul de incidenta al
radiatiei, λ a radiatiei incidente, compozitia spectrala
a radiatiei
B. REFRACTIA:
Def: fen de deviere a directiei de propagare a rad la
trecerea dintr-un mediu in alt mediu

Unghiul de deviere dep de:

 unghiul de incidenta

λ

 caracteristicele celor 2 medii

 II. TRANSMISIA

Radiatia transmisa = acea parte din rad incipienta care

trece printr-un mediu fara a suferi atenuari energetice
IR la λ= 900 nm  15-20 % din rad incidenta pe pielea
umana alba este transmisa fara efect
III. ABSORBTIA
Def = inversul transmisiei
O parte a E radiante ce strabate un mediu – transformata
in alte forme de E – prin efecte  termice, de excitatie
electronica, fotoelectrice, fotochimice;

Niv. abs depinde de: - λ a rad incidente

- natura med ambiant
- grosimea stratului de
substanta parcurs de radiatie
 Sticla obisnuita - lasa sa treaca toate rad vizibile
si pe cele IR cu λ 3000-4000 nm; opreste UV cu
λ 315 nm
 Sticla de plumb – opreste o mare parte din IR

 Sticla de cuart – lasa sa treaca UV , 180 nm

 Mediile biologice – capacitatea de absorbtie

variaza :
- albumina – abs rad cu λ < 230 nm
- subst coloidale organice – opace pt UV
- corneea si cristalinul – f opace la UV
IV. EFECTE FOTOCHIMICE
Produse in special de UV, determina transf
chimice f. variate.
Pot fi:

 Simple – (disocieri moleculare) sau complexe –

lant de react => oxidari, reduceri, polimerizari,
fotosinteza, proteoliza
 Reversibile / ireversibile

- Dinamica r. fotochimice – infl de temperatura;

viteza de reactie creste odata cu cresterea
temperaturii
V. EFECTE BIOLOGICE
1. Razele UV - patrund doar cateva zecimi de mm (se
opresc in str superf ale epidermului)
2. Rad vizibile si IR – strabat str superf ale epidermei,
spre cele profunde
3. UV – eritem actinic; IR – eritem caloric
4. IR A – mai penetrante (2-3 cm); IR B- absorbite de
derm si epiderm; IR C – puternic absorbite (f putin
penetrante)
5. IR – act calorica cu atat mai prof cu cat λ este mai
mica
 IR-EFECTE LA NIV
TEGUMENTELOR
 Vasodil arteriolara si capilara => ERITEM CALORIC (30-
40 min, apoi pigm patata, marmorata)
 Usor edem al str mucos

 Edematierea papilelor λ < 1500 nm)

 Infiltratii leucocitare perivasculare

 λ < 1500 nm si doze crescute  citoliza, vacuolizari,

infitrate seroase pericelulare
 Act prelungite si doze mari  arsuri
6. Iradierile cu UV cu λ = 290-320 nm => carcinogeneza
7. Rad optice (UV si cele vizibile), fct de λ, intensitate si
timpul de expunere, pot determina:

 pierderea temporara/ireversibila a vederii

 lez retiniene

 arsuri la niv corneei si /sau retinei

 opacifieri ale corneei

 cataracta

 fotocheratita
SURSELE DE LUMINA (IZVOARELE)
A. NATURALE: soarele, stelele
B. ARTIFICIALE: lumanarea, lampa cu spirt, becul
electric, tuburi cu descarcare in gaze cu vapori de
metale, arcul electric (voltaic)
1) Sursele cu incandescenta: filament de wolfram inchis
intr-un balon vidat,adus la incandescenta prin
intermediul unui curent electric; prin efect Joule,
filam emite rad electromagnetice si din dom
spectrului “vizibil”; eficacitate redusa (< lampi cu
mercur)
2) Sursele cu descarcare in gaze: principiul descarcarii el
intre 2 electrozi, plasati intr-un tub sau balon de sticla
(cuart),cont un gaz/amestec de gaze
SPECTRUL LUMINII
Domeniul spectral Lungimea de unda Tipul radiatiei
INFRAROSU 0,75 μm-50μm IR apropiat (A= 0,75 μm-1,5 μm)
IR intermediar (B= 1,5 μm-3 μm)
IR indepartat (C = 3 μm-50 μm)

VIZIBIL 395 nm-750 nm 620 nm-750 nm = rosu

590 nm-620 nm = oranj
560 nm-590 nm=galben
530 nm-560 nm = galben-verde
500 nm- 530 nm = verde
470 nm-500 nm = albastru
435 nm-470 nm = indigo
395 nm-435 nm = violet

ULTRAVIOLETE 10 nm – 380 nm UV A (unde lungi): 315 nm-380 nm

UV B (unde medii): 280 nm-315
nm
UV C (unde scurte): 100 nm – 280
nm
FOTOTERAPIA= utilizarea in medicina a proprietatilor
biologice si fiziologice ale luminii

 Fototerapia naturala (helioterapia)

 Lumina artificiala

Radiatii calorice (IR)

Radiatii biochimice (UV)
RADIAȚIILE INFRAROȘII
 Emisii fotonice cu energie înaltă cu λ=3000-1500 nm și
760nm→cls. în 3 domenii:
 760-1400-spectrul rad. infraroșii de tip A
 1400-3000-spectrul rad. infraroșii de tip B
 3000-15000-tip C
 Încălzirea pielii în str. superficial

 2 fenomene: transmisia energiei prin epiderm-absorbția

E la nivelul straturilor străbătute
 2mm profunzime, E=1-2cal/cm/min
EFECTE
 Eritem cu persistență redusă:prin eliberarea de
subst. vasoactive (histamina)
 Stimularea secreției clorhidropeptice a
stomacului:↑apetitului, stimularea fcț.
pancreatice,a motilității intestinale,a digestiei
 Influențarea pigmentogenezei:2mec: iritativ-
mecanic, fototraumatic și termic
 Ef.nociv asupra ochiului:cataractă,fotooftalmie
LUMINA VIZIBILĂ –DATE FIZICE ȘI BIOLOGICE
 Este emisia electromagnetică cuprinsă în
domeniul 760-400 nm (spectru de 7 culori din
suprapunerea cărora→ l. vizibilă)
 Corespondența culoare domeniu:760-650=roșu;
650-600=orange; 600 560=galben; 560-
530=verde; 530-490=albastru; 490-
450=indigo; 450-400=violet
 Controlul reflex al sensibilității ochiului la lumina
vizibilă este realizat prin 2 mec.: 1 variația reflexă
a diam.pupilar în fcț. de luminozitate;2variația
reflexă a recepției la nivelul retinei în fcț. intensit.
fasc. luminos
EFECTE BIOLOGICE
 Stimulează secreția unor hormoni:STH-
stimul.rata de creștere în lungime a copiilor;ef.
inh.melatonina, ef. inh. asupra melanogenezei
 TERAPIA ALTERNANTĂ LUMINĂ-ÎNTUNERIC:

 Reglarea bioritmurilor perturbate, paralel cu

scăderea simtomatologiei psihoafective
însoțitoare
 Reglarea ritmurilor secretorii hormonale
alterate
 Trat.icterelor neonatale
RADIAȚIILE ULTRAVIOLETE
DATE FIZICE
 Se află în vecinătatea rad. fotonice.
 Ef. fizice și fizico-chimice: fotovoltaic,
fotoconductiv,fotoelectric propriu-zis,
fotochimic, de fluorescență în cadrul
dezactivărilor și ionizărilor;
 RUV=biocatalizatori ce controlează r.chim. și
biochim.:oxidoreduceri, polimerizări, disocieri
fotosinteză-fotoliză,
 Ef. dezv. de rad. UV =interacțiunea fotonilor cu
atomii și moleculele substratului.
NIVELE DE IMPACT
 Nivel 1: transferul de E de la particulele rad.UV către
particulele mediului neîncărcate electric
 Nivel 2: nivelul acțiunilor indirecte;au loc reacții de
oxidare și reducere→RL
 Nivel 3: nivelul răspunsurilor biologice

 În fcț. de λ și de ef. biol. rad. UV se împart în următoarele

zone:
 Zona A- cu λ lungă:400-320 (315) nm;
 Zona B- λ medie:320 (315)-280 nm;
 Zona C- scurtă:<280 nm (280-100 nm), abs. de
atmosferă;det. mutații genetice.
Abs.UV în piele↑cu↓λ 280nm abs.=puternică, λ
<250nm nu mai există transmisie
La niv.str. cornos al epidermului se opresc toate
rad. UVC.
λ<320nm(<250) are ca ținte aa aromatici din
prot.Abs. ac. nucleici este max la 260-265nm
→activ.mutagenă,bactericidă,virucidmax.Mec:lez
area bazelor pirimidinice nucleare→dimeri
pirimidinici ce prod. Blocarea replicării ADN și
ARN→moarte-celulară; λ<290-280nm potențial
mutagen,oncogen,imunogen
 EFECTE IMUNOLOGICE
 Vîrfuri de periculozitate:λ=254nm(UVC);λ=290
nm(UVB);λ=360,400 nm(UVA)
 1.RUV influențează depunerea Ac circulanți anti-SSA/SSB
la joncțiunea dermo-epidermică
 2.RUV influențează str. imunocompetente din
piele:a.acț.nocive ef imunosupresor:herpes
zoster,piodermite;ef fotoalergic:dermatoze de
fotosensibilitate;b.acț.favorabile(UVB):foliculita
eozinofilică pustuloasă( SIDA),acneea vulgară
 3.↑rezistența nespecifică la inf

 4. ef adaptativ nespecific

 5.↑capacit de apărare a org

EFECTE CUTANATE
 ACUTE:
 Eritemul
 Pigmentarea
 Modularea creșterii cel epidermice

 CRONICE:
 Fotoelastoza
 Apariția petelor pigmentare
 Cancer
ERITEMUL CUTANAT
 Dep de tipul rad UV
 UVA este slab,apare după 3-4h,max după 18h,se estompează
la 24h,dispare la 48h,MED=9mj/cm
 UVB apare la 2h,max la24h,se estompează la 48h,MED=0,1-0,2
și6mj/cm,are variabilitate individuală
 UVC debut la 24-48h,max la72h,se estompează la câteva
zile,MED=10,100j/cm
 MECANISME DE PRODUCERE
 UVB și UVC prevalează ef fotochimic
1. UV→(aa, prot, prec. PG)= metab activi (histamina, subst. tip
chininic, PG-E1, F2α-, peroxizi de hidrogen/lipidici, MPZ acide
etc) care det eritemul.
2. “Blocarea simpatica” → hipotonie la nivel vascular, exprimata
prin:
a. Vasodilatatie (pred in venulele subpapilare dermice)
b. Latenta intre iradiere si eritem
c. Fen de “extensie laterala”in zona iradiata (UVB)

AINS → întârzie/diminuă ap. eritem → confirm rol PG in

ap.eritem
AINS → ”efect fotoprotector” → riscă admisia de doze
periculoase de UV
MECANISME DE PRODUCERE

UVA→eritemul neinfluențat de AINS (fara ef. pe PG)

1. Apariția altor metab ai acidului arahidonic

2. Efect direct al rad asupra musc netede a vaselor

dermice asociat ef. med chimici asupra vaselor.
a. Putere de penetrare mai mare decât UVB ( UVA pot străbate
str. dermic)
b. Ef. ”fotorelaxant” asupra miocitelor vasculare – stim abs
transmembranare de Ca si expulzia activa de sodiu→ UVA rol
de agent fotosensibilizant endogen → converește E
electromagnetica in E chimica
ROL ERITEM

ROL PROTECTOR CUTANAT

 Modulare a creșterii celulelor epidermice

 Favorizare a melanogenezei
STIMULAREA PIGMENTARII PIELII

PIGMENTOGENEZA – MODULATĂ SI
CONTROLATĂ:
 Prin implicarea SN (SNS)

 Implicarea hipofizei
 Direct – h. Melanocitostimulator, melanotrop, MSH
(rolstimulator)
 Indirect - ACTH→rol inhibitor asupra
melano/pigmentogenezei
 Tiroidei – ef stimulatoare indirecte
 Epifiza – secretia de melatonina

 Ficatul – rata de metab a pigmentului melanic

 Vit C – efec antagonice asupra enz din ciclul de

sinteza
  Pigmentarea este stimulată de:
1. UV
a. Det stim biosintezei melaninei
b. Transf melaninei spre strat superf.
2. Lumina vizibilă
3. Temp. ridicată (inclusiv prin rad. Infraroșie)

• Hiperpigmentarea (UV):
1. Rapida – efect fotocatalitic, mec prompt,
reversibil
2. Stabilă – formare de neopigment
• UVB – bronzare după eritem brun-negricioasă
• UVA – bronzare directă, roșie-brună
KERATOZA
 Principala reacție fiziologică de apărare contra excesului
de radiații UV sau solare
 Keratina
 ecran protector : mecanic+chimic
 Elasticitatea pielii

 Depășirea limitelor → hiperkeratoza

 RADIAȚII UV (SOLARE) – ALTE EFECTE
 Eliberarea/sinteza unor subst biologic active→organe/str țintă =
FACTORI AUTACOIZI:
 Histamina
 Activ riboflavinei și efect. Insulin-like;
 Efect antialgic (terapie reflexă)
 Efect stimulant pe metab. bazal
 Scăderea Col. Liber
 Sinteza vit D3: provitamina D3→ previtamina D3 →colecalciferol
 Expunerea unei supraf de 20 cm2 tegum/UV →400UI vit D (necesar zilnic)
VITAMINA D

ORGANELE ȚINTĂ HIPOVITAMINOZA D

 Intestin  COPII – RAHITISMUL

 Oase  ADULT - OSTEOMALACIA

 Mușchi

PROFILAXIA
ROL
reglarea homeostaziei • Regim adecvat, natural sau
calciu-fosfor sanguin artificial de expunere la
Soare
• Aport alimentar
corespunzător de sterine
RADIATII UV – EFECTE CRONICE
 Fotoîmbătrânirea : alterarea biochimica si functionala a:
 Colagenului
 Elastinei
 MPZ din str pielii
 Deshidratarea tegumentară cu apariția petelor
pigmentare
 Fragm fibrelor de colagen/elastină
 Colagenizarea reticulinei cu scăderea sensibilității la
hialuronidază
 Scăderea subst. fundamentale
 Creșterea colagenului
 Carcinogeneza cutanată
 ÎMBĂTRÂNIREA FIZIOLOGICĂ A PIELII

MACROSCOPIC LA NIVEL CELULAR

Fen declanșate de energiile fotonice
 Pergamentarea pielii (cuantele UV și/solare )→ținte
 Ridarea pielii celulare:
 Modifică acizii aminați din str.
 Gracilizarea capilară
colagenului
la niv pielii
 Transformă fibrele de colagen în
material amorf
 Produc dehidratare în profunzime
(modif permeabilității mb cel)
EFECTELE NOCIVE ALE UV ASUPRA OCHIULUI

 ACUTE
 Fotoconjunctivitele bulbare acute sau Fotokeratitele acute -
mecanisme:
 fototraumatizarea intensă
 fotosensibiliate

 Fotoretinita sau retinita actinica acută

 CRONICE
 Cataracta secundară – acțiuni cumulative în timp ale UV și
solare
HELIOTERAPIA
LUMINA SOLARĂ = EMISIA COMBINATĂ

RADIAȚIE
LUMINĂ
RADIAȚIE INFRAROȘIE
VIZIBILĂ
ULTRAVIOLETĂ
Oxigen atm → (UV)→STRAT OZON
LUMINA SOLARĂ
-ASPECTE GEOCLIMATICE-
 Intensificarea activității solare
 Furtuni solare
 Furuni magnetice

 Depleția stratului de ozon

 ”găuri” în stratul de ozon → penetrarea rad UV ce ajunge la
nivelul solului
 Creșterea îngrijorătoare a temperaturii la suprafața
Pământului – ”ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ” – secundară
”EFECTULUI DE SERĂ”
LUMINA SOLARĂ – LA NIVELUL SOLULUI

RADIAȚIE
LUMINĂINFRAROȘIE
VIZIBILĂ (40%)
(59%)
RADIAȚIE ULTRAVIOLETĂ (1%)
FENOTIP CUTANAT UMAN
(DPDV AL SENSIBILITĂȚII ERITEMATOASE)
/RADIAȚIA SOLARĂ GLOBALĂ
 Tip I – întotdeauna arsură, niciodată pigmentare

 Tip II - întotdeauna arsură, pigmentare medie

 Tip III – ocazional arsură, întotdeauna pigmentare

 Tip IV - niciodată arsură, pigmentare întotdeauna

SENSIBILITATEA ERITEMATOASĂ DOZAREA IRADIERII CU UV

 Culoarea părului  Pentru întreg corpul - corect

 Variații individuale se face dozarea pe torace
 Sex  În câmpuri localizate –
 Vârstă dozarea se face pe câmpurile
 Stări fiziologice
respective
 Stări patologice
 Regiunea corpului

EMISIILE SUNT SIMULTANE – INFRAROȘII ȘI ULTRAVIOLETE;

CELE 2 TIPURI ÎȘI POTENȚEAZĂ EFECTELE;
EXPUNEREA TERAPEUTICĂ LA SOARE
METODOLOGIE SUBSTANȚE

FOTOSENSIBILIZANTE
Eritem ușor → să atingă
pragul eritem liminal →  Exogene
să se șteargă a doua zi  Medicamente de uz intern
 ”Diagrama izocromă” a
(amiodarona) / uz extern
lui Pfleiderer:  engogene
 Expunerea începe pe  Tulburări metabolice
21.06 ora 12 timp de 34
min
↓
 Doza crește cu 30% /zi din
doza zilei precedente
MECANISME
concordant cu • Reacția fototoxică
mecanismele • Reacția fotoalergică
fotoprotectoare proprii
 MIJLOACELE DE PROTECȚIE FAȚĂ DE RADIAȚIILE
FOTONICE/MECANISME

NEFARMACOLOGICE FARMACOLOGICE
 Piese de vestimentație  Uz extern: Subst care împiedică
 Ochelari total/parțial contactul cu rad
 Dispozitive de ecranare UV (prop):
 Să nu fie iritantă
MECANISME  Să nu conțină substanțe oxidante

• Substanțe ecran (albe)  Să neutralizeze subst. toxice din

• Spectru extins (UVB, reacțiile fotochimice det de

absorb cuantelor rad fotonice
UVA)
 Uz intern
• Împiedică bronzarea
 Vitamina PP
• Substanțe filtru  Carotenoizii
• Absorb UVB/permit  Antimalaricele de sinteza
trecerea UVA
HELIOTERAPIA

INDICAȚII: CONTRAINDICAȚII:
 Profilactice  Fotodermatozele
 Primare  Leziuni cutanate
 Secundare - per de
convalescență după unele boli
precanceroase
– rahitismul, osteomalacia  Inflamațiile acute

 Terapeutice epidermice
 Neurodermita constituțională  Tuberculoza evolutivă
 Psoriazis vulgar  Herpes simplex
 Eczema atopică
 Boala ulceroasă
 BPOC, pneumopatii cronice
 Tulburări circulatorii periferice  Vârstele extreme
FOTOTERAPIA CU LUMINA POLARIZATA
DENUMIRI
 PILER = Polarized  Lumina VIP = Visible
Polychromatic Incoherent Incoherent Polarized
Low Energy Radiation
CONSIDERATII GENERALE
 Lumina este un corpuscul (foton) insotit de o unda
electromagnetica.
 Unda elmag se caract prin:
 comp electrica
 comp magn, ambele fiind perpendiculare una pe cealalta si pe
directia de propagare.
 Proprietatea de a da senzatia de lumina este legata exclusiv de
comp el a undei.
FENOMENUL DE POLARIZARE
O unda luminoasa este transversala, atunci cand vibratia
componentei sale electctrice are loc intr-o directie ┴ pe dir
de propagare, fara sa existe simetrie de rotatie de rotatie in
jurul directiei de propagare.
 Absenta unei astfel de simetrii se numeste polarizare.
 Existenta fenomenului de polarizare evidentiaza faptul ca
undele luminoase sunt transversale.
 Fiecare unda este complet polarizata.
 Planul definit de vibratia electica si dir de propagare se
numeste plan de polarizare.
MODALITATI DE OBTINERE A
LUMINII POLARIZATE
 1.polarizareaprin absorbtie selectiva: subst ca
turmalina permit trecerea luminiiintr-un singur plan
de polarizare (propr de dicroism).
 Peliculece incorporeaza cristalele dicroice = pelicule
polaroide.
 2.polarizarea prin reflexie: intensit L reflectate de
supraf apei sau deo oglinda va apare mult diminuata,
daca este analizata printr-o lampa polaroida.
 L se polarizeaza si prin refractie.
MODALITATI DE OBTINERE A
LUMINII POLARIZATE
 3.Polarizarea pin dubla refractie (birefringenta): unele
cristale (calcita) au proprietatea dublei refractii L →
va fi polarizata diferit, are viteze diferite in acelasi
mediu, deoarece mediul prezinta indici de refractie
dif(n1=1,658; n2=1,580)
 Prisma Nicol = cristal de calcita taiat a.i sa elimine
una dintre cele 2 raze refractate. Rol:
 Polarizor:cand se utilizeaza pt polarizarea L,
 Analizor: cand se utiliz pt analizarea starii de polarizare a L.
 LAMPA DE TERAPIE CU LUMINA
POLARIZATA (PILER)
 Are un set de lame plan paralele transparente din sticla
→ asigura fenom de polarizare prin reflexie, obtinandu-
se un fascicul emergent de L polarizata.
 Reflectivitatea L polarizate este cu atat mai mare cu cat
nr placilor din set creste.
 Fasciculul de L polarizata stabate un filtru de selectie a
carui nuanta cromatica este plasata in domeniul
galbenului (spectru 560-590 nm).
 Alte nuante spectrale din dom vizibil (rosu, oranj,
verde,albastru) in fct de necesitatile terapeutice.
APARATELE PENTRU TERAPIA CU
BIOPTRON
 Emit L polarizata liniar in λ = 400-2000nm
 Undele luminoase Bioptron acopera dom L vizibile si
obanda mica de IR, (infrarosu apropiat).
 Nu contin unde UV.

 Au energie de 40 mw/cm2.

 Nu sunt necesare masuri speciale de protectie.

 Fasciculul luminos nu prezinta periculozitate pt ochi

(numai daca intensit sursei de L ar fi excesiva)
MODUL DE ACTIUNE AL LUMINII
POLARIZATE

 Asigura reglajul biol

 Activeaza capacit de auto aparare a org

 Stimuleaza metab local

 Activeaza proc regenerative tisulare

 Creste activitatea energetica a mb cel

 Creste abs oxigenului in tes

EXPUNERA LA L POLARIZATA EXERCITA O INFLUENTA
COMPLEXA MULTIFACTORIALA ASUPRA ORG.
 Factori de influenta directa:

 Actiunea undelor luminoase electromagnetice

 Factori termici

 Factori mecanici (presiunea L)

 Factori dependenti de prop biol ale tes penetrate

 Optice (coef de reflexie)
 Coef de permeabilitate
 Coef de absorbtie
APLICATII
 LP poate face parte dintr-un plan terapeutic /monoterapie.
 Λ = 400 – 2000 nm, ce caract L vizibila rece (fara componente
UV) si o parte precisa din dom IR.
 Patrunde sub piele la 2.5 cm, fara o incalzire semnificativa a
tes.
 Durata de aplicare: 2-6 min; 1-2 aplicatii/zi

 Nu s-au obs ef sec.

LUMINA POLARIZATA
INDICATII CONTRAINDICATII

 dermatologie: acnee, alergie,  Neoplazii

eczeme,afte, psoriazis  Purtatorii de stimulator
 Reumatologie:artroze, cardiac
bursite, periartrite  Sarcina
 Medicina sportiva:
entorse,intinderi de
ligamente, luxatii
 Chirurgie: accelereaza
vindecarea ranilor, inchide
abcese,ulceratii.