Sunteți pe pagina 1din 13

FOTOTERAPIA

= utilizarea energiei luminoase in scop terapeutic.


Poate fi: - naturala (lumina solara = helioterapie)
- artificiala (prin transformarea energiei electrice):
- cu incadescenta
- cu descarcarcare in gaze
Proprietatile luminii:
1. Propagarea rectilinie intr-un mediu omogen:
- in vid 300.000 km/sec
- in diverse medii este mai mica
2. Reflexia luminii:
= reintoarcerea luminii in mediul din care provine. Raza reflectata este in acelasi plan cu
raza incidenta, iar unghiul de reflexie = unghiul de incidenta.
Factor de reflexie = flux optic reflectat / flux incident.
3. Refractia luminii:
= deviatia razei luminoase la trecerea ei in alt mediu. Unghiul de refractie ≠ unghiul de
incidenta.
4. Lipsa perturbatiei reciproce a razelor: razele se propaga independent.
5. Interferenta: razele luminoase au aceeasi directie, se compun formand bande
luminoase.
6. Difractia: traiectoria luminii se curbeaza in zona umbrei geometrice.
7. Polarizarea: intensitatea razelor reflectate este in functie de orientarea planului de
incidenta.
8. Aspectul ondulator al luminii:
Se bazeaza pe radiatia electromagnetica caracterizata prin:
- lungime de unda λ
- frecventa
- perioada de timp
- numarul de unde / cm
Intensitatea = cantitatea de energie transportata in unitatea de timp (W).
Radiatia luminoasa formata din:
■ radiatia IR (calorica) λ =760mµ-50µ. Sunt emise de corpuri incadescente, nu
impresioneaza retina
■ radiatia vizibila λ = 770mµ-390mµ. Impresioneaza retina
■ radiatia UV λ = 400mµ-10µ
9. Aspectul corpuscular al luminii:
Corpurile emit energie prin incadescenta si luminescenta:
■ Emisia prin incadescenta (termica): in functie de cantitatea de energie calorica
absorbita un corp emite radiatii de diferite lungimi de unda. Emisia de lumina este
corpusculara sub forma de cantitati mici de energie emise discontinuu.
Sticla opreste UV cu λ = 10-15mµ.
Sticla de Pb opreste IR.
■ Emisia prin luminescenta (rece):
Se face prin procese chimice, electrice, mecanice, biologice.

1
Cea mai mica energie o au fotonii din IR, cea mai mare energie o au fotonii din razele
Roentgen si razele gamma.
Efectele fizice ale luminii
1.Efectul termic:
Corpul emite si absoarbe energie radianta. Tipul de radiatie luminoasa si intensitatea
acesteia sunt date de gradul de incalzire a corpului. Cu cat au temperatura mai mare cu
atat puterea de radiatie este mai mare.
Radiatiile (IR, UV) pot fi absorbite de corpuri si se transforma in caldura.
IR au efectul termic cel mai puternic.
2.Absorbtia :
O parte din energia radianta primita de un corp este absorbita.
Corpurile: - albe nu absorb radiatiile
- colorate absorb partial radiatiile
- negre absorb total radiatiile
Coeficientul de absorbtie al corpurilor depinde de:- λ al radiatiei absorbite
- natura mediului absorbant
- grosimea stratului parcurs.
Sticla:- obisnuita opreste UV
- de Pb opreste IR
- neagra absoarbe radiatia vizibila
- ozonul si amoniacul opresc UV.
In mediul biologic:- albuminele absorb radiatia cu λ< 230mµ
- coloidele sunt opace pentru UV
- cristalinul si corneea sunt opace pentru UV.
Fenomenul de absorbtie permite filtrarea radiatiilor de la o sursa.
3. Reflexia si refractia :
Capacitatea de reflexie este in functie de compozitia corpului:
- Mg2+ reflecta UV si lumina vizibila
- matasea alba si zapada reflecta UV
- materialele lucioase reflecta IR.
IR se reflecta si se refracta.
UV se reflecta mai putin decat IR.
4. Efecte fotoelectrice :
■ efectul fotoconductor: sub actiunea radiatiei luminoase, rezistenta electrica a unor
corpuri scade ( in functie de lungimea de unda a radiatiei)
■ efectul de fotoemisie: sub actiunea energiei luminoase se produce ionizare. Corpul
iradiat sa fie incarcat negativ. Apare la UV
■ efectul fotovoltaic: sub actiunea luminii apare diferenta de potential electric.
5. Efecte fotochimice:
Sunt date doar de UV si pot fi:- reactii simple : disocieri moleculare
- reactii complexe : lant de reactii
Efecte fotochimice au loc conform unor principii :
- numai radiatiile absorbite pot sa dea o reactie chimica intr-o substanta
- numarul de molecule descompuse trebuie sa fie egal cu numarul de fotoni absorbiti de
substanta

2
- reactia fotochimica depinde de produsul intre intensitatea radiatiei si timpul de expunere
(dublarea intensitatii necesita reducerea timpului la ½)
- reactiile sunt influentate de temperatura (cresterea temperaturii dubleaza viteza de
reactie)
Reactiile pot fi: - reversibile
- ireversibile
UV actioneaza ca si catalizator in reactia de oxidare, reducere, polimerizare, fotosinteza.
6.Efecte biologice:
Absorbtia radiatiei este selectiva si numai radiatia absorbita actioneaza asupra celulei. Nu
intreaga structura celulara este egal influentata.
Cu cat λ este mai mica cu atat efectele sunt mai nocive:
- pe protoplasma actioneaza UV cu λ= 280mµ
- pe nucleu actioneaza radiatia cu λ= 254mµ
- pe bacterii actioneaza UV cu λ< 280mµ (grup C), distrugandu-le

- enzimele proteice pot fi distruse


- procesele de oxidare si reducere pot fi date de UV cu λ=290-300mμ
- distrugerea ARN de catre UV cu λ= 200mµ
- inhibarea sintezei ARN de catre UV cu λ mic | ireversibil
- stimularea sintezei de ADN de catre UV cu λ= 360-490mµ |
- alterarea activitatii celulare de catre UV cu λ= 400mµ
- transformarea ergosterolului in vitamina D sub UV cu λ= 270-300mµ
- stimuleaza imunogeneza.
Efectele clinice ale luminii:
1. La nivelul tegumentului:
UV se opresc in straturile superficiale ale pielii, IR strabat straturile superficiale si se
opresc in cele profunde.
► Radiatiile IR:
Clasificare:
▪ IR cu λ= 760-1500 mµ (A) sunt penetrante. Penetrare in functie de: pigmentatie,
temperatura si doza
▪ IR cu λ= 1500-5000 mµ (B) sunt absorbite de epiderm si derm
▪ IR cu λ ≥ 5000 mµ (C) sunt absorbite doar la suprafata tegumentului.
Efecte: - efect caloric (cu atat mai mare cu cat λ este mai mica)
- vasodilatatie arteriolara (eritem caloric) 30’ apoi pigmentatie patat marmorata
- edem in stratul mucos si in partile dermice (tipul A)
- arsuri, distructii celulare, flictene, distructii vasculare, edem pericapilar,
infiltratie cu PMN (tipul A)
Limita de toleranta a pielii:- 43ºC la IR tip A
- 45ºC la IR tip C.
Iradierea:
• moderata tip A determina:- vasodilatatie subpapilara cu cresterea debitului sanguin
- accentueaza fenomenele osmotice
- cresc reactiile catalitice => creste metabolismul
- activeaza glandele sudoripare si endocrine
- calmeaza nevralgiile

3
- accelereaza formarea melaninei
- stimuleaza regenerarea celulelor
• prelungita determina: - escare si necroze tisulare
- vasodilatatie puternica
- cresterea temperaturii umorale cu modificari biologice
► Radiatiile UV:
Clasificare:
▪ tip I (A) – lungi: λ= 400-315mµ din lumina solara, lampi; nu au efect pe piele
▪ tip II (B) – medii: λ= 280-315mµ din lampile mercur; au actiune pe piele
▪ tip III (C) – scurte:λ= 280-180mµ in vaporii de mercur DORNO; cu efect bactericid.

Absorbtia UV este invers proportionala cu lungimea de unda: stratul cornos absoarbe UV


cu λ 280 mµ, iar stratul mucos UV cu λ 300mµ.
1.Eritemul actinic:
Se formeaza prin:- eliberearea de substante vasoactive tip histamina de catre celulele
distruse => vasodilatatie si cresterea absorbtiei UV in epiderm. UV cu λ 250mµ
elibereaza substante in stratul cornos, iar UV cu λ 300mµ in stratul de celule Malpighi
- producerea de peroxizi lipidici
- eliberarea de prostaglandine cutanate
- reflexe neurovegetative prin stimularea hipotalamusului cu hipotonie
simpatica.
=> - vasodilatatie capilara
- edem intra si extracelular in piele pana la stratul mucos
- alterarea peretilor vasculari cu sufuziuni sanguine si infiltratie in derm
- celulele stratului bazal se degenereaza.
Dupa cateva zile are loc regenerarea epidermului prin proliferarea celulelor din stratul
bazal si cicatrizare prin proliferarea stratului cornos. Regenerarea este insotita de
pigmentarea cutanata produsa prin cresterea cantitatii de melanina in celulele
epidermului.
Eritemul actinic este prima manifestare dupa expunerea la UV, reactia este in functie de λ
a UV:
- UV scurte (240-270mµ – lampi): eritem precoce in 3 ore, cu un maxim in 6 ore
si dispare in 3 zile. Nu are intensitati mari si este urmat de o slaba descuamare periferica
si pigmentatie precoce cu tenta cenusie ce dispare in 2-4 saptamani
- UV mijlocii (λ=280-310mµ – soare): apare in 4-8 ore, cu un maxim in 3 zile,
dispare in 7-10 zile. Este urmat de o pigmentatie intinsa, aramie de durata.
Eritemul actinic are 4 grade:
▪ gradul I: apare lent in 4-6 ore, persista 24 ore si dispare in 3 zile. Are culoare roz, nu
este pruriginos si se intinde pe o suprafata mai mica decat tegumentul expus. Exfolierea
si pigmentatia nu este obligatorie si nu lasa urme
▪ gradul II: apare in 4-6 ore, persista 3-4 zile, dispare in 1-2 saptamani. Are o culoare rosu
intens, usor dureros cu prurit moderat, se intinde pe suprafata expusa. Exfolierea este
fina, furfuracee, iar pigmentatia este intinsa
▪ gradul III: poate apare in 2 ore si persista cateva zile. Are culoare rosu inchis- violet ca
o arsura cu edem si prurit, precum si durere, depasind suprafata expusa. Dupa 4 zile apare

4
pigmentatia cu puncte rosii-cafenii ce dureaza cateva saptamani. Dupa 2 saptamani apare
exfolierea marcata cu formare de cruste
▪ gradul IV: tegument rosu-cianotic cu edem si exudat formand flictene. Exfolierea este
masiva si dureaza 3 saptamani. Pot apare zone fata pigment inconjurate de un halou
pigmentar.
2. Pigmentatia melanica:
Se datoreaza prezentei in tegument a melaninei ce se gaseste sub forma de granulatii in
celulele Langerhans din tegument, de unde ajunge in celulele bazale epidermale.
Producerea melaninei are punct de plecare tirozina din melanoblasti.
Pigmentarea se poate produce sub actiunea UV cu λ= 340mµ si λ= 252mµ. Dozele slabe
pot determina pigmentatie si fara aparitia eritemului (soarele):
▪ UV lungi: pigmentatie precoce, atinge un maxim rapid, dispare in ore → 1an in functie
de reactivitatea individuala si doza expunerii
▪ UV scurte: pigmentatia apare dupa o zi, atinge un maxim in 3 zile, dispare rapid in 2-3
saptamani → 6 luni, in functie de λ.
Nuanta pigmentara este: - aramie (radiatia solara)
- cenusie (radiatia artificiala)
Rolul pigmentului:
- pigmentarea pielii
- ingrosarea tegumentului prin hipertrofia stratului cornos
- stimuleaza cresterea parului
- in termoreglare
- rol antiinfectios
- stimuleaza activitatea pielii
3. Sensibilitatea la UV:
Este influentata de:
- starea nervoasa, vegetativa si endocrina
- varsta: copii si batranii sunt mai rezistenti
- sexul: femeile sunt mai sensibile (sarcina, ciclu)
- grosimea stratului cornos si umiditatea pielii (pielea uda este sensibila)
- iradierile repetate cresc rezistenta prin obisnuinta
- activitatea in aer liber cresc rezistenta la UV
- anotimpul: primavara persoanele sunt mai sensibile
- clima: clima insorita cu vant cresc rezistenta, zapada accentueaza reactia cutanata
- regiunea cutanata expusa:- spatele si abdomenul au sensibilitate 100%
- coatele si bratele 75%
- gat, frunte, coapse, genunchi 50%
- mana, picior, gambe 25%
- iradierea anterioara cu IR cresc actiunea UV
- ionizarea cu HiS, I2, K+ intensifica reactia eritematoasa
- HTA, Basedow, cirozele cresc sensibilitatea
- mixedemul, casexia, neoplasmul, TBC, leziunile de grataj scad sensibilitatea
- sursa de UV si doza aplicata, putand apare:
- persoane la care eritemul si pigmentatia apare la doze obisnuite
- eritem fara pigmentatie la doze mici
- eritem masiv cu pigmentatie slaba la doze mari.

5
Sensibilitatea anormala la UV poate genera aparitia de:
- imbatranire a pielii si elastoza solara (leziune precanceroasa)
- fotodermite cronice: xeroderma, eritem pelagroid
- reactie pruriginoasa severa
- fotodermite cu eritem si vezicule
- agravarea unor dermatoze: herpes, acnee, lupus eritematos, dermatomiozita
- actinita severa cu fenomene generale toxice.
4. Fotosensibilitatea:
Poate fi de cauza:
- endogena: datorata unor boli ca: pelagra, boli herpetice, febra, boli hematologice
- exogena: data de substante chimice care au rol de fotocatalizator in reactiile din
tegument actionand prin:
▪ mecanism fototoxic: reactia apare la prima expunere, la nivelul zonei iradiate, unde a
fost aplicata substanta, putand fi sub forma de:
- eritem rosu violet sau rosu carmin +/- edem si flictene
- dermita pigmentara
- dermita eritematoveziculara
▪ mecanism fotoalergic: reactia apare independent de cantitatea de substanta aplicata sau
doza de iradiere, la 48 de ore, pe partile descoperite si poate apare la fiecare aplicare de
substanta, sub forma de eczema. Reactia poate persista si ani de zile de la indepartarea
substantei = lucide remanente cu risc de pseudolimfom actinic.
Substantele ce dau fotosensibilitate sunt:
- substante fluorescente: gudron, albastru de metilen, chinina, pirolina, flouresceina,
porfirina, barbiturice, hidrocarburi
- hormoni: insulina, tirozina, adrenalina, hormoni pituitari
- metale grele: Au, Ag, Hg, Fe, Bi, Ca.
Fotosensibilitatea poate da si reactii patologice numite lucide idiopatice ce pot fi:
• lucide estivale benigne: prurigo ce apare la femeile tinere la prima expunere la soare,
respecta fata
• lucide polimorfe: apar la ambele sexe dupa ore de la expunere, pe zonele expuse, se pot
extinde sau se pot agrava
• pseudolimfom actinic: placarde infiltrate ce apar dupa expunerea la lumina zilei
• urticaria solara: eruptie papuloedematoasa pruriginoasa ce apare dupa primele minute
de la expunere pe partile descoperite. Dispar la umbra (dermatoza juvenila).
Protectia la UV, se poate face prin:
- desensibilizari prin expuneri progresive la surse de UV
- aplicare de unguente topice in strat gros care sa absoarba UV
- medicamente care interfera mecanismele implicate in efectele cutanate ale UV
(vitamina C)
- imbracaminte si ochelari din sticla cu gelatina picrata.
Sub actiunea UV este afectat ADN cromozomial si ARN din incluziunile citoplasmatice.
!!! Pentru stimularea tegumentului cat mai puternic cantitatea de UV absorbita trebuie sa
fie cat mai mare (incidenta UV perpendicular pe tegument) la o λ cat mai mica.
Pentru a obtine exfoliere terapeutica trebuie obtinut un eritem de gradul II (pe zone
restranse) sau gradul I (pe zone extinse).
2. Efecte la nivelul metabolismului:

6
UV si razele vizibile:
- maresc procesele oxidative din organism
- cresc metabolismul bazal
- scad metabolismul la simpaticotonici si cresc metabolismul la vagotonici
- determina acidoza, apoi alcaloza
- scad glicemia si glicozuria apoi determina cresterea lor proportional cu intensitatea
iradierii
- creste depunerea de glicogen in ficat si muschi prin mecanism reflex => imbunatateste
performanta atletilor
- stimuleaza catabolismul proteic (inclusiv IR) la doze mici si scad catabolismul si
eliminarea de N2 la doze mai
- stimuleaza formarea de vitamina D, Ca2+, P
- scad eliminarea de calciu si stimuleaza absorbtia de Ca2+ in intestin si in tesuturi => rol
in rahitism
- scad eliminarea de acid uric, cresc eliminarea de P si acid oxalic.
3. La nivelul circulatiei:
UV activeaza circulatia superficiala (prin efect caloric direct) si circulatia profunda (prin
mecanism neurovegetativ) => vasodilatatie si scaderea TA.
In timpul eritemului creste frecventa cardiaca si creste debitul cardiac, apoi scade debitul
cardiac si tensiunea arteriala ( prin scaderea cantitatii de adrenalina si a tonusului
simpatic si sub actiunea unor substante de tip histaminic).
IR activeaza circulatia prin efect caloric cu vasodilatatie si rezorbtia edemelor.
4. La nivelul respiratiei:
UV cu λ mica determina:
- cresterea cantitatii de O2 absorbit
- rarirea miscarilor respiratorii prin mecanism reflex
5. La nivel digestiv:
UV determina:
- cresterea secretiei acide gastrice sub actiunea histaminei din tegument si prin mecanism
reflex
- cresterea motilitatii gastrointestinale
- stimularea secretiei salivare si pancreatice
6. La nivelul glandelor endocrine:
UV :- stimuleaza paratiroida cu cresterea secretiei de parathormon ce normalizeaza
metabolismul calcic
- stimuleaza pancreasul cu scaderea glicemiei
- inhiba activitatea tiroidei
- actioneaza si asupra medulosuprarenalei, hipofizei, gonadelor.
7. La nivelul sistemului nervos
● IR:
- excita initial sistemul nervos, apoi il sedeaza pana la starea de somn
- scade cronaxia nervilor, scade contractilitatea musculara (la > 44ºC)
● Radiatia vizibila influenteaza centrii subcorticali din hipotalamus si neurohipofiza:
- rosul este stimulant,
-albastru este sedativ
● UV:

7
- scad tonusul simpatic si excita parasimpaticul prin histamina => inversarea reflexului
oculo-cardiac, inversarea raspunsului la atropina
- scade excitabilitatea si sensibilitatea dureroasa.
Tehnica iradierii:
1. Iradierea cu UV:
Se folosesc lampi cu mercur (lampa de cuart cu vapori de mercur):
- cu presiune foarte joasa
- cu presiune mediue (1atm): - cu Hg lichid
- cu descarcare electrica
- cu presiune inalta (30atm)
- cu presiune foarte inalta (100atm).
Metode de masurare a UV prin:
Doza = activitatea radiatiei x timpul de iradiere.
■ Metode fizico-chimice folosind:
- receptori termici: sunt dispozitive ce absorb radiatia si o transforma in caldura
-receptori fotoelectrici: masoara radiatia prin celule fotoelectrice
-receptori fotochimici: folosind substante chimice ce isi schmba culoarea sub actiunea
UV
■ Metode actinobiologice folosind:
- efectul bactericid pe coloniile de bacterii
- masurarea eritemului tegumentar: biodozimetria = masurarea timpului necesar aparitiei
celui mai slab eritem. Biodozimetria stabileste biodoza = timpul minim necesar aparitiei
celui mai slab eritem.
Reguli la efectuarea biodozimetriei:
- se va face cu aceeasi lampa cu care se face tratamentul
- lampa va functiona 5’ inainte de expunere
- lampa se aseaza perpendicular pe zona tegumentara testata
- biodozimetria se face pe aceleasi regiuni care vor fi tratate
- regiunile netestate vor fi acoperite cu cearsaful
- distanta mica fata de sursa va creste intensitatea radiatiei
- rezultatul testarii se citeste dupa 24 de ore cand poate sa existe situatiile:
• fara eritem (sursa slaba, tegument rezistent)
• eritem precoce (sensibilitate crescuta)
• eritem clasic.
Se foloseste biodozimetrul Gorbacev: un carton dreptunghiular cu 6 fante patrate
echidistante. Bolnavul asezat culcat cu biodozimetrul ,cu fantele acoperite, asezat pe zona
de testare. Restul tegumentului si ochii se acopera. Lampa se pune la 50 cm de tegumente
si dupa o functionare de 5’ se descopera la interval de 1’ cate o fanta. Eritemul se citeste
dupa 24 ore si se ia in considerare primul patrat in care apare cel mai slab eritem =
biodoza.

Daca se urmareste aplicarea unei doze puternice se prescriu 2-3 biodoze, iar daca se
urmareste aplicarea unor doze mici se prescriu ½ sau ¼ din doza.
► Iradierea generala:
Se poate aplica:

8
- pe grup de bolnavi culcati sau in miscare, in incaperi incalzite si aerisite. Se aplica la
bolnavii cu rahitism, astenie, mineri
- individual cu bolnavul in ortostatism, culcat sau in miscare, complet dezbracat cu ochii
protejati. Lampa se aseaza perpendicular pe suprafata corpului la aceeasi distanta pe tot
parcursul sedintei. In prima ½ a sedintei se iradiaza partea anterioara a corpului, iar in
cealalta ½ a sedintei partea posterioara a corpului. In general lampa va fi situata la 150
cm, se incepe iradierea cu 1’ pentru fiecare fata corporala si se creste expunerea cu cate
un minut la fiecare sedinta pana o durata totala de 15’ pentru fiecare fata corporala ,cu o
medie de 15 sedinte.
La bolnavii in miscare distanta fata de sursa de UV se micsoreaza progresiv de la 150 la
60 cm.
- Dozele slabe (suberitem si eritem gradul I), se aplica 1/zi  1 la 2 zile, la: copii,
rahitism, spasmofilie, prematuri, bolnavii debili, dermatoze
- Dozele medii (eritem gradul II): 2x/saptamana, in: dereglari endocrine, tulburari
de metabolism, tulburari circulatorii, astm bronsic
- Dozele forte (eritem gradul III): 1/saptamana in boli dermatologice.
► Iradierile locale (doze eritem):
Se aplica UV pe arii cutanate bine delimitate, obligatoriu dupa testarea biodozei.
Campurile cutanate se iradiaza succesiv de la o sedinta la alta, la interval de 1-2 sedinte.
2. Helioterapia:
= terapia cu UV si IR de origine solara.
Expunerea la soare se face progresiv, gradat. Se acopera corpul cu un cearsaf, iar
regiunile corpului se descopera succesiv in sens caudo-cranial. Se va ajunge la o
expunere totala de 3 ore apoi durata expunerii se poate descreste. Se fac 1-3 sedinte/zi,
durata expunerii se creste cu cate 5’/zi. Expunerea se face intre orele 9-11. Nu se expune
zona cefalica.
3.Iradierea cu IR:
Foloseste lampile cu incandescenta.
► Baile de lumina (in spatiu inchis):
■ baile generale: dulapuri hexagonale prevazute cu 40-50 becuri ce emit o energie
calorica de 2000W ce va incalzi aerul la 60-90ºC (1/3 din caldura se transmite corpului,
2/3 se disipeaza in mediu).
Toleranta tegumentului este de 100mW/cm2, baia va fi bine tolerata, incalzind corpul fara
risc de arsuri:- pe durata de 15’ incalzeste corpul cu 1ºC
- pe durata de 30’ incalzeste corpul pana la 38,5ºC
Bolnavul dezbracat complet se aseaza in dulapul hexagonal pe scaun cu capul deasupra
dulapului. Se inchid usile si capacul dulapului, punandu-se un cearsaf in jurul gatului
bolnavului sa nu iasa caldura din dulap si o compresa rece pe fruntea bolnavului. Se
aprind becurile. Se urmareste starea bolnavului si se schimba compresa de pe frunte la 5’.
Dupa procedura se aplica o procedura de racire la 22ºC.
■ baile partiale: jumatati de cilindru placate cu 20 becuri de 60W. Bolnavul dezbracat se
aseaza pe pat in decubit si se aplica cilindrul pe regiunea dorita. Se aplica comprese reci
pe fruntea bolnavului. Dupa procedura se aplica o procedura de racire la 22ºC.
► Baile cu lampa Solux (in spatiu deschis):
Nu produce transpiratie doar cresterea temperaturii locale a tegumentului cu inrosire
neuniforma.

9
Lampa este prevazuta cu filtre ce selecteaza fascicolele de radiatie in functie de efectele
dorite:
- filtrele rosii lasa sa treaca IR cu λ 800-2500 mµ
- filtrele albastre lasa sa treaca IR cu λ 760-5000 mµ
Reguli de aplicare:
- intensitatea radiatiei este invers proportionala cu patratul distantei. Se aplica la
50-80 cm
- intensitatea moderata => senzatia agreabila
- intensitatea medie => senzatie suportabila
- intensitatea puternica => senzatie tolerata.
Durata sedintei 5-20’ in functie de efectul dorit: antalgic, vasodilalator.
Indicatiile UV:
1. Dermatologice:
■ Psoriazis:
- aplicatii locale cu doze exfoliante de eritem gradul II si III
- aplicatii locale + substante fotosensibilizante
Se aplica unguentul,a 2-a zi se face iradierea incepand cu 1’ si crescand zilnic cu 30”
pana la un total de 5’ ,2-4 saptamani , cu lampa la 75 cm
- aplicatii generale 2x/saptamana  1/saptamana, 2 luni, in doze eritematoase
■ Acneea:
- aplicatii locale cu doze eritem gradul I si II, 1 la 10 zile
- aplicatii locale + unguente
■ Alopecie:
- aplicatii locale +/- unguent 5’, 1x / 7 zile
■ Cicatrici cheloide: iradieri la 1-2 saptamani
■ Eczeme cronice:
- iradieri locale 2-3 biodoza la 3 zile
- iradieri zilnice generale in doza suberitematoasa
■ Furuncule
■ Degeraturi: doze eritem gradu I
■ Zona zoster: iradieri locale in doza eritem grad II
■ Lupus vulgaris: iradieri locale
■ Ulcere cutanate: iradiere (dupa biodozimetrie) local cu doze forte de 20x doza eritem
grad I
■ Ragade mamelonare: iradiere locala cu doze eritem grad I.
2. Pediatrie:
Copii sunt sensibili la UV, iradierea se incepe cu ¼ de biodoza,durata va creste lent
progresiv.
■ Rahitism si craniotabes: se incepe cu 1/31/22/34/5 din biodoza (eritem grad I)
si se continua cu o biodoza pe 25 cmp, 12 sedinte
■ Debilitate fizica: iradiere cu 2 biodoze la 3 zile + dieta corespunzatoare
■ Astm bronsic: 2-4 biodoze pe ambele fete ale toracelui.
3. Reumatologie:
■ Poliartrita reumatoida:
- aplicatii generale progresive pe ambele fete ale corpului dezbracat, cu lampa la 1,5m,
incepand cu 2’ si crescand cu 1’/sedinta, 15 sedinte

10
- aplicatii locale (dupa biodozimetrie) pe zonele dureroase cu 3-4 biodoza
■ Reumatismul degenerativ: iradieri locale
■ Reumatismul abarticular:
-iradieri generale
-iradieri locale
■ Nevralgii:
- iradiere locala cu doze eritem pe traseu descendent la 2-3 zile
4. Alte afectiuni:
■ Hipersimpaticotoniile: iradiere generala cu doze slabe la 3 zile, 15-20 sedinte
■ Menopauza, obezitatea: iradiere generala
■ Astm bronsic: doze eritem pe 6-8 campuri, pe ambele fete ale toracelui, 1 sedinta la 2
zile
■ Afectiuni ORL: iradieri locale cu doze eritem
■ Afectiuni ginecologice: iradieri locale cu doze eritem
■ Surmenaj: iradieri generale cu doze mici la 2 zile
5. Profilactic:
- iradiere generala 2-8 secunde pe ambele parti ale corpului la mineri
6. Dezimfectie si sterilizare:
► Dezimfectia aerului (din incaperi):
- metoda directa: proiectie directa a UV pe zona afectata
- metoda indirecta: lampile proiecteaza razele spre plafon de unde sunt reflectate. Partea
superioara a aerului este iradiata constant
- prin conducte
- iradierea intrarilor
► Dezinfectia apei:10.000 l/ora.
Indicatiile IR:
1. In spatiu deschis:
■ Afectiuni locale: cu edem si staza: inflamatii ale pielii, plagi superficiale, foliculite,
furuncule
■ Afectiuni cu inflamatie in interstitiu: nevralgii, mialgii, tendinite, tenosinovite, artralgii,
periartrite, contuzii
■ Catar acut si subacut al mucoaselor
■ Plagi postoperatorii: plagi atone, degeraturi, eritem actinic, eczeme, piodermite,
cicatrici vicioase
■ Tulburari circulatorii: arterite cu tulburari trofice
■ Spasme viscerale
2. In spatiu inchis:
■ Boli cu metabolism scazut: obezitate, diabet, hipotiroidism
■ Boli reumatice degenerative: artroza, periartrite, neuromialgii
■ Intoxicatii cu metale grele
■ Boli genitale inflamatorii
■ Boli respiratorii: astm bronsic, bronsite cronice, scleroemfizem
Contraindicatiile:
► pentru IR:
- Traumatisme recente
- Hemoragii recente

11
- Inflamatii acute
- Supuratii
- Febra
- Prudenta la expuneri masive existand risc de:- arsuri
- tumori
- astenie
-HTA
-leziuni oculare: opacifierea cristalinului,
dezlipire de retina, cataracte, paralizia irisului
► pentru UV:
- Veruci si nevi pigmentari
- Suspiciune de neoplasm
- Hipertiroidie
- Nevroze si psihopatii
- Diateze hemoragice
- HTA severa
- Insuficienta renala, insuficienta respiratorie, insuficienta hepatica, insuficienta cardiaca
congestiva
- AVC
- Casecsii
- Ulcer gastro-duodenal
- Rectocolita
-Cei ce fac tratament cu metale grele,
-cei ce lucreaza cu calcar
FOTOTERAPIA CU LUMINA POLARIZATA
Consideratii fizice:
Caracterul dual al luminii: lumina este un corpuscul (foton) insotit de o unda
electromagnetica (caracterizata de o componenta electrica si una magnetica,
perpendiculare una pe cealalta si ambele perpendiculare pe directia de propagare).
Senzatia luminoasa e data de componenta electrica.
O unda luminoasa este transversala cand vibratia componentei electrice se face in directie
perpendiculara pe directia de propagare, fara sa existe simetrie de rotatie in jurul directiei
de propagare = polarizare.
Separat, fiecare unda este polarizata, dar lumina nu este polarizata.
Planul de polarizare = plan definit de vibratia electrica si directia de propagare.
Polarizarea se poate obtine prin:
● absorbtie selectiva
● prin reflexie: intensitatea luminii reflectate de suprafata apei apare diminuata printr-o
lama polaroida
● prin dubla refractie: unele substante (cristale) au capacitate de dubla refractie, lumina
polarizata diferit are viteze diferite in acelasi mediu deoarece mediul are indici de
refractie diferiti.
Cand polaroidul se: - foloseste pentru polarizarea luminii = polarizaor
- foloseste pentru analizarea polarizarii = analizor.
Aparatul Bioptron:
Emite lumina polarizata liniar cu λ= 400-2000 nm.

12
Fascicolul de lumina este deviat prin reflexia sa pe un set de placi transparente (cu cat
numarul de placi este mai mare cu atat reflexia este mai mare). Fascicolul polarizat va
strabate un filtru de selectie in domeniul galben (sau verde, rosu) in functie de necesitatile
terapeutice. Gradul de polarizare e 95 %, iar densitatea energetica este de 40 W/cm2.
- nu contine UV ci doar o mica parte din IR => pielea nu se inroseste, nu se bronzeaza, nu
e periculoasa pentru ochi
- lumina cade pe zona iluminata cu intensitate constanta => se poate lucra cu energii
reduse
- iluminarea energetica variaza cu intensitatea sursei si cu distanta fata de aparat
- realizeaza o temperatura de tratament de 37ºC, iar daca se scade distanta poate creste
temperatura local cu 3ºC.
Efecte biologice:
Se produc ca urmare a: - efectului undelor electromagnetice
- factorului termic (caldura)
- factorului mecanic (presiunea luminii).
- creste activitatea energetica a membranei celulare cu cresterea potentialului celular
favorizand schimburile de substante si O2 si stimuleaza procesele enzimatice
- activeaza procesele de regenerare a celulelor
- stimuleaza sistemul imunitar
- efect pe tesutul nervos.
Terapia se poate combina cu alte forme de tratament pe care le completeaza.
Contraindicatii:
 Neoplasm
 Sarcina
 Stimulator cardiac
Indicatii:
 Conjunctivite
 Nevroza asteno-depresiva, insomnie
 Faringite, otalgii, sinuzite, tuse iritativa
 Disfonii, tinitus
 Dismenoree
 Arsuri solare, abcese ale pielii, acnee, dermite alergice, eczeme
 Herpes, infectii tegumentare, micoze cutanate, psoriazis
 Plagi superficiale
 Veruci
 Sinovite ale genunchiului
 Intinderi de ligamente
 Dorsolombalgii si spondiloza cervicala
 Prostatita cronica
 Bursite de haluce, deget in ciocan
 Artroza coxo-femurala
 Entorse, luxatii, periartrita scapulo-humerala
 Crampe musculare.
Durata tratamentului 2’-4’, cu lampa la 5 cm de tegument.

13