Industria producerii

berii si tipurile de bere.

A realizat: BAGRIN Marcel, grupa MK – 101

 Un scurt istoric
Izvoarele Babyloniene confirma de cca. 6.000 ani
producerea berii.
Marco Polo scria despre berea Chineza, si un manuscript
antic chinez “vorbea” despre existenta unui anumit tip de
bere (Kiu) inca din timpurile secolului 3 I.d.H.
George Washington si Thomas Jefferson erau candva
producatori de bere traditionala, iar legile adoptate de ei
interziceau fabricarea berii traditionale pentru oricine
care nu aveau maiestria si abilitatile pentru a practica
aceasta activitate.
Ce este berea?

Apă
Hamei
Malt
Drojdie
 Apa
Apa constituie 90% din compozitia berii.
Diferite regiuni au diferite preferinte in ceea
ce tine calitatea apei folosite. Apa usoara si
limpede din orasul ceh Plzen este ideala
pentru fabricarea berii “lager”, in timp ce apa
dura din raul Trent al Angliei, este renumita
pentru fabricarea berii “palide”, PALE ALES.
 Hamei
Hamei este un sort de
viță de vie înfloritoare,
care creste in munti
(Cascades, Muntii
Stancosi, Alpii, Pirineii).
Există o varietate de
arome de hamei.
Hameiul se foloseste
pentru a acorda acrime
berii si serveste ca
aromatizator.
 Hamei
Prima mentionare a hameiului dateaza din
manuscrisele ce atesta producerea berii la manastiri in
anii 700. Pana atunci pentru aromatizare erau folosite
diferite ierburi si plante dar intre timp preferintele
consumatorilor au escaladat pana la un gust amar
ciudat. Hameiul a fost introdus in anii 1400 in Anglia.
 Hamei
Aroma acordata de hamei este diferita dupa
tip si utilizare. Hameiul fiert cu bere produce
amaraciune. Hameiul adaugat dupa ce berea
sa racit si sa fermentat acorda o sensatie de
“uscat” dar nu amaraciune. Hameiul ne-fiert
acorda doar putina amaraciune berii.
 Hamei
Aromele sunt recunoscute dupa anumiti termeni ca:
Ierbos
De flori
Citrice
Picant
De Pamant.
 Malț
Multe feluri de cereale sunt folosite pentru a
produce berea – grau, secara, porumb, ovaz
etc. Insa, initial acestea nu produc
fermentarea necesara, deci, sunt transformate
in malț. Orzul este favorizat in procesul de
maltiere deoarece se fermenteaza mai usor si
mai repede. Multe companii inlocuiesc orzul
cu porumb sau orez din cauza costului mai
redus, insa, astfel calitatea berii scade.
 Malt
Procesul de maltiere decurge astfel – cerealele sunt
inmuiate intr-un vas mare pentru cateva zile, apoi sunt
insirate pe o suprafata plana pentru a le permite sa
germineze (max 5 zile). In cadrul acestui proces,
amidonul este transformat in substante zaharoase
fermentabile care sunt esentiale in procesul de productie
a berii, apoi germinarea este stopata prin introducerea
boabelor intr-un cuptor. Caldura si durata mentinerii
acestora in cuptor afecteaza culoarea si aroma maltului,
care la randul sau are impact asupra culorii si aromei
berii finale.
 Malt
Maltul “palid” ( PALE MALT ) este considerat
tipul idea de malt. Maltul Amber si Brown sunt
supuse unor perioade mai lungi in cuptor,
drept care si sunt distincte printr-o culoare
mai rosietica. Maltul de ciocolata este
cunoscut pentru o culoare mai inchisa si o
aroma mai complexa. Maltul negru este cel
mai inchis si ofera un gust amar puternic.
 Malt
Majoritatea malturilor sunt produse prin
cresterea temperaturii in cuptor pe o perioada
de cateva ore. Pentru maltul de cristal boabele
sunt introduse in cuptor imediat la
temperaturi ridicate, creand un bob cristalin
care ofera o aroma dulce berii.
 Drojdia
Drojdia, pana in anul 1685 nu era folosita in
productia berii pana cand nu a fost observata
de un naturalist olandez. Tot ce se stia la acel
moment era ca boabele produc paine. Mai
apoi sa observat ca boabele si painea daca
sunt lasate in lichid pentru o perioada de timp
formeaza un sentiment ciudat pentru cel ce
bea berea.
 Drojdia
Desi gustul berii depinde in mare parte de
hameiul si maltului utilizat, drojdia de
asemenea adauga aroma.
Drojdia este produsa din trei produse
metabolice - fenoli, esteri si diacetil. Fenolul
acorda un gust piparat, esterii un gust de
fructe iar diacetilul are un gust si esenta
vascos, similar untului.
 Dar tu apreciezi berea?!

Sunt 4 considerente ce caracterizeaza berea si

calitatea acesteia:
1. Aparenta, culoarea
2. Aroma, mirosul
3. Gustul
4. Impresia totala.
 Aparenta
Doua considerente ce formeaza aparenta totala
sunt culoarea si nuanta (claritatea). Culoarea
variaza de la foarte palid pana la maro inchis chiar
si negru. Majoritatea berilor, indiferent de culoare,
au o nuanta clara. Cu toate acestea, unele pot avea
un strat de ceata usoara ca rezultat al cantitatii de
drojdii folosite. Retentia de la cap (spuma) de
asemenea este un factor. O bere buna expune o
spuma densa, cremoasa, compusa din bule mici.
 Aroma
cele mai proeminente mirosuri din bere provin de
la hamei si malt. Fermentarea, ofera, de asemenea
si alte arome, precum ar fi aroma de fructe.
Degustatorii de bere, in timp ce miros berea,
“cauta” hameiul si maltul si evalueaza balanta
dintre aceste doua ingrediente primare. De
asemenea, prezenta mirosului de fructe trebuie sa
fie stabil. In cele din urma, se verifica prezenta
oricaror mirosuri neplacute ce ar indica producerea
de erori in procesul de fabricare sau pastrare.
 Gustul
Aroma reala a berii este de fapt foarte complexa.
Limba umana receptioneaza 4 gusturi diferite –
amar, acru, dulce si sarat. In general, in cadrul
procesului de producere a berii se pune accent
mai mult pe amaraciune.
Gustul
 Impresia generala.
Formarea unei impresii totale despre un anumit tip de
bere poate deveni un proces amplu si complicat. Este
cel mai personal subiect pe langa categoriile
enumerate mai devreme – gustul, aparenta si mirosul.
Cea mai buna cale de a te auto-determina este cea de
a te intreba insuti pe tine daca intr-adevar iubesti
berea pe care abia ai gustat-o. In cazul in care nu simti
vre-o diferenta intre beri si nu esti adeptul unui anumit
tip de bere, atunci e de ajuns sa preferati berea care cei
apropiati d-vstra iubesc sa o consume.
 Inca ceva despre bere…
• In anchititate apa curata era deseori greu de gasit, de aceea
oamenii preferau sa bea bere din cauza alcoolului ce se
continea in aceasta, ceea ce facea berea mai sigura decat
apa.
• Vikingii considerau ca dupa moarte, o capra imensa le ofera
bere in loc de lapte, intr-o lume imaginara numita Valhalla.
• In 1814, un butoi enorm ce continea bere, a cauzat un val
enorm de bere in London, ce a distrus doua case si a inecat
9 oameni.
• Cenosilicafobia mai este numita boala sticlei goale.