ORASUL IASI

Studenta: Trifu Mariana

Așezare geografică
Vecini:
N- Botosani; N-V Suceava; S-V Neamt; S-
Vaslui; E-Raul Prut si granite cu
Rep.Moldova.
Prin extinderea lui, Iașiul este legendara „urbe
a celor 7 coline", comparat în 1691 de italianul
Marco Bandini ca fiind „O nouă Romă". Cele
șapte coline sunt Cetățuia, Galata, Copou,
Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu
altitudini variind între 50 m în Lunca
Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul
Repedea. Principalele coline sunt Copou,
Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este
traversat de râul Nicolina, râul Bahlui și de
pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina,
deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit
de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create
artificial trei lacuri cu scop de agrement.
Populatia
Conform ultimului
recensământ efectuat ,
populația municipiului Iași se
ridică la 290.422 de locuitori,
în scădere față de
recensământul anterior din,
când se înregistraseră 320.888
de locuitori.
Clima
Clima prezintă un caracter
continental pronunțat, fiind
influențată de masele de aer cu
proveniență răsăriteană. Vara
predomină timpul secetos cu
temperaturi ridicate, iar iarna se
simte din plin efectul maselor de
aer venite dinspre nord și nord-
est, regiunea fiind frecvent
bântuită de viscole. Secetele,
brumele târzii de primăvară și
timpurii de toamnă, aversele de
ploaie însoțite de căderi de
grindină, completează trăsăturile
regimului climatic continental
specific.
Relieful:
Zona de dealuri si lunca raurilor Siret si Prut.
Peisajul este dominat de campii, cu un sol foarte bun pentru agricultura, si de dealuri joase, nu foarte diferite
de cele din Sudul Angliei. Spre vest, dealurile devin mai inalte, pregatind ochiul pentru lantul montan al
Carpatilor Orientali, cu paduri in care deseori moldovenii s-au refugiat din calea ostilor invadatoare. Vegetatia
si animalele salbatice sunt similare celor din Europa Centrala - paduri de fag si stejar, cranguri cu plopi si
salcii, in care gasesti caprioare, vulpi, iepuri, bursuci si chiar lupi.
Judetul nu are resurse bogate in subsol, dar exista multe cariere de materiale de constructii (nisip, pietris,
calcar); de asemenea lut de olarie (la Ciurea, Tomesti, Holboca); apele minerale de la Strunga, Nicolina,
Cucuteni sunt cunoscute pentru proprietatile lor terapeutice.
Rezervatii: Padurea Homosu (rezervatie forestiera 73ha - fag, carpen si tei argintiu), Dealul Repedea langa Iasi
(paleontologica - resturi fosilizate pe 38 ha si stejari seculari), Padurea Uricani,
Silvicultura: Vegetatia de dealuri si de podisuri, paduri de fag, gorun, stejar,cer si garnita; Vegetatia luncilor: paduri de
salcie si plop;
Resurse naturale: paduri, teren arabil, luciu apa, nisip, produse animaliere; Industrie: energetica - termocentrale;
constructii de masini - utilaj greu la Iasi; fire si fibre sintetice la Iasi; materiale de constructii- prefabricate;
industrie usoara - confectii, tricotaje, textile, incaltaminte; electronica - Iasi; industrie alimentara - panificatie si
paste fainoase, carne si mezeluri, branzeturi, semipreparate, ulei, zahar, conserve legume fructe;
Agricultura:Cereale: grau,secara,orz,ovaz,porumb;
Legume:ardei,ceapa,conopida,ridichi,rosii,sfecla,soia,telina,usturoi,varza,vinete,morcovi,marar etc;
Fructe:caise,cirese,gutui,mere,nuci,pere,prune,visine,capsuni;
Podgorii: Cotnari,Cucuteni,Harlau,Targu Frumos,Bohotin,Bucium-Tomesti,Copou,Plugari etc;
Plante tehnice:in,canepa,sfecla,floarea soarelui,tutun;
Avicultura:pui,gaini ouatoare,curcani,rate,gaste;
Zootehnia:porci,vite,cai;
Piscicultura: crap,caras,salau,stiuca,somon,fitofag,platica,lin,biban;
Branduri locale:vin-Grasa de Cotnari,Francusa si tamaioasa de Cotnari,Busuioaca de Bohotin;
Economie:metalurgia,medicamentele(SC Antibiotice),textilele,componente auto, industria alimentara,sectorul
bancar si companii software,precum si centru comercial
Cai de acces: rutiere,linia ferata,aeroport international,puncta vamale.
Educatie:este orasul marilor idei,al primei mari uniri,al primului spectacol de teatru in lb romana,al primului muzeu
literar memorial(Bojdeuca din Ticau)si al primului Muzeu de istorie Naturala
 BIBLIOGRAFIE:
1. Alexandru I. Gonța, Românii și hoarda de aur, Editura Demiurg, Iași, 2010

2. Orașul Iași: monografie istorică și socială, ilustrată, N. A. Bogdan, Editura

Tehnopress, Iași, 2009

3 Dicționarul așezărilor urbane din România, Ioan Mărculeț (coord.), București,

2013

4. Istoria orașului Iași, Constantin Cihodaru, Gheorghe Platon, Editura Junimea,

1980