Lumea animală

Celenterate şi viermi
 OBIECTIVE
• Să utilizeze un limbaj ştiinţific şi termenii
corespunzători în comunicare;
• Să interpreteze date referitoare la materialul
studiat;
• Să conştientizeze locul şi rolul fiecărei specii
în menţinerea echilibrului natural;
• Să se angajeze în activităţi de protecţie a
mediului.
 CHESTIONAR
• Încrengătura Celenterate, caracteristica generală;
• Clase- Hidrozoare, Antozoare, Scifozoare; reprezentanţi –
importanţa în natură şi activitatea umană;
• Încrengăturile:
(Caracteristica generală pentru fiecare clasă, răspândire,
structură, mod de viaţă, importanţa în natură şi pentru om.)
• Viermi laţi; - clase- Turbelariate, Trematode, Cestode;
• Viermi cilindrici;-clasa Nematode;
• Viermi inelaţi; - clase – Oligochete, Hirudinee;
CELENTERATELE
• Celenterate sunt organisme,
care au fost încadrate în
subdiviziunea Coelenterata a
nevertebratelor. Toate sunt
animale acvatice, ce traiesc în
orice mediu salin. Sunt
organisme diploblastice
propriu-zise, având corpul
format din doă foiţe
embrionare şi anume
ectoderm şi endoderm. Între
aceste doă foiţe embrionare
aceste organisme au o
mezoglee care poate fi
anhistă sau celulară.
• Posedă celule urticante sau
lipicioase
•
Succintă caracteristică generală
Simetria corpului
• Primitiv este radiară. Aceasta devines ecundar bilaterală ca la anthozoare, sau biradiara la
ctenofori.
• Hrănirea
• Cavitatea gastrică are aspect saciform, ca la hidrozoare. Secundar această cavitate se
compartimentează cum se întâmplă la polipii de scifozoare şi anthozoare. Meduzele şi
ctenoforii au un sistem gastrovascular
• Sistemul nervos
• Celenteratele sunt organisme neuromiare (organisme care posedă sistem neros şi
musculatură). Sistemul nervos este reprezentat de un plex subepitelial difuz, care este
legat de ectoderm şi endoderm. La unele grupe ca de exemplu la meduze şi ctenofori se
dezvoltă organe de simt (oceli, statocişti, ropalii). Această dezvoltare se datoreşte vieţii
active pe care o duc acestea. Sunt prezente şi condensări nervoase.
• Sistemul muscular
• Este format din celule epitelio-musculare. Aceste celule pot avea fibre netede longitudinale
în ectoderm, sau circulare în ectoderm. În subumbrela meduzelor aceste celule au
fibre striate.
• Reproducerea
• Se poate face fie asexuat prin înmugurire sau diviziune, sau sexat. Majoritatea
celenteratelor au metageneză în ciclul de viaţă.
• Clasificare
• Celenteratele se împart în trei grupe: hidrozoare (ex: hidra), scifozoare (ex: meduza cu
văl), antozoare (ex: actinia, mărgeanul)
Reprezentanţi
 VIERMII
• Caractere generale
• Sunt metazoare triploblaste la care apare mezodermul.
• Au simetrie bilaterala.
• Majoritatea se deplaseaza prin tarare.
• Sunt forme libere si forme parazite.
• Clasificare
• Se clasifica in 3 increngaturi: viermi lati (Plathelminthes),
viermi cilindrici (Nemathelminthes) , viermi inelati (Annelida) si
nemertieni (Nemertini)
• Importanta
• Speciile parazite produc boli periculoase la om si unele
vertebrate; unii viermi sunt paraziti la plante.Râmele constituie o
veriga importanta in lanturile trofice, contribuind si la
imbunatatirea calitatii solului, prin afanarea si formarea
humusului.
 Viermi Lati
(Plathelminthes)
• Caractere generale
• Cuprinde specii libere, raspandite in apele marine, dulci, si in solul umed (planariile) si specii
parazite (teniile si fasciolele).
• Au simetrie bilaterala.
• Corpul e puternic aplatizat , nesegmentat, in forma de panglica.
• Formele libere au la extremitatea cefalica organe de simt, iar cele parazite organe de fixare.
• Tegumentul e acoperit cu o cuticula care impreuna cu musculatura formeaza teaca
musculo-cutanee.
• Cavitatea corpului e plina cu tesut conjunctiv (parenchim).
• Sistemul nervos e format din ganglioni cerebroizi situati in partea anterioara si cordoane
nervoase longitudinale.
• Sistemul digestiv e format dintr-un tub digestiv care comunica cu exteriorul prin orificiul
buco-anal.
• Respiratia e cutanee.
• Sunt indivizi hermafroditi, in general fara stadii larvare (exceptie viermele de galbeaza) ;
unele fac schimb de gazde (tenia).
• Inmultirea e sexuata. La planarie e prezenta regenerarea
• Reprezentanti: planaria (Dendrocoelium lacteum), viermele de galbeaza (Fascicola
hepatica) parazit la oi, tenia (Taenia) parazita la om, porc, caine etc.
Reprezentanţi
Planaria
 Reprezentanţi
Fasciola hepatică
 Viermi cilindrici
• Caractere generale
• Speciile libere populeaza aproape toate spatiile de viata
ale planetei: ape dulci si marine, straturi de muschi si
licheni, straturi de sol umed etc.
• Majoritatea sunt insa paraziti la om, animale si plante.
• Corpul e cilindric si nesegmentat.
• Tubul digestiv are orificiul bucal separat de orificiul anal.
• Nu au aparat respirator si nici circulator.
• Sexele sunt separate; majoritatea au dimorfism sexual.
• Reprezentanti: limbricul (Ascaris lumbricoides), oxiurul
(Enterobius vermicularis), trichina (Trichinella spiralis);
toti sunt paraziti la om.
• Clasificare
• din aceasta increngatura fac parte viermii gastrotrichi,
rotiferi, nematode.
Reprezentanţi
Limbricul
Enterobius vermicularis (oxiurul)
Trichinella spiralis (trichinela)
 Viermii Inelati
(Anelida)
• Caractere generale
• animale terestre sau acvatice.
• Corp format din inele, cilindric sau turtit dorso-ventral.Inelele
corespund unei segmentatii interne (metamerie).
• Cavitatea generala este un celom.
• Au sistem circulator inchis de vase (lipitoarea are lacune celomice).
• Sistemul nervos e de tip scalariform, asezat ventral.
• Musculatura e dispusa in paturi circulare si longitudinale.
• Majoritatea sunt hermafrodite. Unele au proprietatea de rgenerare.
• Reprezentanti: rama (Lumbricus terrestris) , lipitoarea (Hirudo
medicinalis) , viermele rosu (Tubifex tubifex) etc.
• Clasificare
• cuprinde trei clase: polichete, oligochete si hirudinee.
Reprezentanţi
Râma
Lipitoarea
Colegiul politehnic din
mun.Chişinău

Elaborat:
Profesor biologie, Ion Bodean