Sunteți pe pagina 1din 12

IDENTIFICAREA

DIFICULTĂŢILOR DE
ÎNVĂŢARE.
INTEGRARE
REUȘITĂ

COMUNICARE ALTERNATIVĂ, CICLUL II


FILOSOFIA ȘI AXIOLOGIA EDUCAȚIEI INCLUZIVE
ANUL I, SEM,I
PROF. UNIV. : A. RACU
LUCRARE COLECTIVA
STUDENȚI: RANGA MARIANA
PANCENCU PAULA
CIBU ANELIA
MOTRONEA ILINCA
CARACTERISTICILE ELEVILOR CU
DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Ceea ce îi deosebeşte pe toţi elevii cu dificultăţi
de învăţare este caracterul unic al deficienţei.

.
DEPISTAREA ELEVILOR CU
DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE
 Primul criteriu este cel al exluziunii (se
determină dacă un elev are o anumită
dificultate de învăţare sau dacă dificultăţile
sunt asociate unei afecțiuni).
 Al doilea criteriu este bazat pe diferența dintre
rezultatele obținute (au dificultăți doar în
anumite domenii).
INDICATORI/DESCRIPTORI AI
DIFICULTĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
 - hipoglicemie
 - este ambidextru (după vârsta de opt ani)
 - inversează literele sau cuvintele
 - face constant greşeli ortografice
 - prinde greu o minge şi o loveşte greu cu
piciorul
 - nu poate sări coarda
INDICATORI/DESCRIPTORI AI
DIFICULTĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
 - dificultăţi la încheierea nasturilor
 - dificultăţi la legarea şireturilor
 - mod defectuos de a ţine creionul în /nană
 - caligrafie mediocra
 - mers dificil
 - incapacitate de a sări
 - stângăcie
 - eşecuri frecvente
 - ezitări la coborârea scărilor
INDICATORI/DESCRIPTORI AI
DIFICULTĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

 - incapacitate de a sări
 - stângăcie
 - eşecuri frecvente
 - ezitări la coborârea scărilor
 - dificultăţi în a sta într-un picior
 - dificultăţi în a merge cu bicicleta sau de-a
lungul unei linii.
INDICATORI/DESCRIPTORI AI
DIFICULTĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
 - hiperactivitate
 - slabă capacitate de a fi atent
 - orientare confuză în spaţiu şi timp
 - incapacitatea de a urmări instrucţiuni orale
 - poftă necontrolată de dulce.
MODELE DE INTERVENŢIE
 Profesorul stabileşte un climat de încredere,
dând regulat elevilor ocazia de a se întâlni în
grup, pentru a discuta probleme de ordin
şcolar, dar şi de ordin general, ce sunt legate
de organizarea şi funcţionarea clasei.
 Elevilor nu trebuie să le fie frică de un sistem
bazat pe succes sau eşec, ci trebuie să
participe împreună cu profesorul la
evaluarea rezultatelor muncii lor.
MODELE DE
INTERVENŢIE
 Profesorul nu reprimă prin pedepse
comportamentele inadecvate, ci explică
posibilele consecinţe ale acestui
comportament, sub aspectul securităţii
elevilor.
 Profesorii sunt deschişi faţă de elevi. Ei nu
pun întrebări complicate, la care ştiu că nu li
se va răspunde, iar elevii ştiu că profesorul
are încredere în ei.
 În cea mai mare parte a timpului, profesorul
vorbeşte cu elevii, nu către ei, îi ascultă .
CE AU DE FĂCUT PROFESORII
 să cunoască dificultăţile de învăţare ale
elevilor, modul în care se manifestă acestea
şi domeniile în care se manifestă;
 - să se asigure că elevii stăpânesc bine
aptitudinile necesare nivelului în care sunt
încadraţi;
CONCLUZII
CE AU DE FĂCUT PROFESORII
 - să verifice dacă materialele pentru fiecare
lecţie sunt cele adecvate;
 - să procure material corespunzător, dacă
este cazul;
 - să-şi rezerve timp pentru evaluarea
eficienţei activităţilor de învăţare şi
cunoaştere.
BIBLIOGRAFIE
 Ghid de predare-învățare pentru copiii cu
cerințe educative speciale, Asociația
RENINCO ROMÂNIA .Coordonator: Profesor
IONEL MUŞU, Preşedinte al Asociaţiei
RENINCO România (iunie 1998 - februarie
2000)
 Legea nr.6 din 16 ianuarie 2016

S-ar putea să vă placă și