PROTECȚIA ȘI REABILITAREA

LITORALULUI ROMÂNESC
CUPRINS

1. INTRODUCERE
2. FACTORI PERTURBATORI
3. SITUAȚIE ANTERIOARĂ REABILITĂRII
4. SOLUȚII PROPUSE PROIECTATE
5. SITUAȚIE EXISTENTĂ EXECUTATĂ
6. BIBLIOGRAFIE
 1. INTRODUCERE
• În condiții naturale zonele de coastă beneficiază de aportul de
sedimente din deltele de coastă prin derive și curenți de
transport.
• În România, fluviul Dunărea alimentează semnificativ cu
sedimente Delta Dunării dar și zonele adiacente contribuind la
dezvoltarea unor bariere de depozite ce separă o serie de
lagune succesive. În imediata zonelor spre sud sedimentele
sunt detectate pe plaje de-a lungul coastei scăzând gradual de
la Nord spre Sud.
• Întreg cordonul litoral românesc al Mării Negre este supus
fenomenului de eroziune în condițiile schimbării dinamicii
costiere. Dinamica costieră constă în erodări datorită acțiunii
valurilor provocate de vânt atât pe termen lung cât și în
Fig. 1 Delta Dunării – poză satelit
condiții extreme de furtună.
 2. FACTORI PERTURBATORI

• În urmă cu 60 de ani, în zona litoralului românesc, a existat un

echilibru între eroziune și depuneri, astfel linia țărmului ne-
suferind modificări majore pe termen lung.
• Acest echilibru a fost perturbat ca urmare a apariției factorilor
antropici. Totalitatea construcțiilor realizate pe râurile
interioare și pe fluviul Dunăre, dar și a lucrărilor portuare
realizate pe litoral constituie factorii antropici care au schimbat
echilibrul dintre eroziune și depunere a sedimentelor.

Fig. 2 Zona de coastă

Sud
 2. FACTORI PERTURBATORI
Dezechilibrul dintre eroziune și depunere are două cauze principale:
1. Deficitul de sedimente ce ajung în Marea Neagră

Fig. 3 Fluviul
Dunărea

O parte din sedimentele transportate de râurile interioare și fluviul Dunărea sunt reținute de
lucrările antropice cu diferite folosințe. Având în vedere faptul că fluviul Dunărea reprezintă
principala sursă de sedimente care alimentează plajele situate la Sud de Sulina, aceste
influențe au un impact semnificativ asupra evoluției țărmului. (*NOTA)
 2. FACTORI PERTURBATORI
Dezechilibrul dintre eroziune și depunere are două cauze principale:
1. Deficitul de sedimente ce ajung în Marea Neagră

Qi – volumul apei la intrarea în Deltă

Qs – încărcarea sedimentară

În figura alăturată este prezentată

creșterea secvențială a numărului
de baraje construite în România în
bazinul inferior împreună cu
perioadele anilor în care au fost
finalizare cele două hidrocentrale
Porțile de Fier.

Fig. 4 Comparație volume debit vs încărcare sedimentară

 2. FACTORI PERTURBATORI
Dezechilibrul dintre eroziune și depunere are două cauze principale:
2. Schimbarea dinamicii costiere datorită factorilor antropici din zona litorală

Exemplu: Jetelele construite în zona

Sulina dirijează aluviunile spre larg, fapt
ce duce la diminuarea materialului
aluvionar transportat de curenții marini.
Traseul curenților marini a fost perturbat
de construcția porturilor Midia Năvodari,
Constanța și Mangalia, în sensul că
aceștia au fost îndepărtați de țărm și
astfel fenomenul de transport al
sedimentelor ce contribuie la refacerea
plajelor s-a diminuat.

Fig. 5 Jetelele din zona Sulina – dirijarea aluviunilor înspre larg

 2. FACTORI PERTURBATORI
Dezechilibrul dintre eroziune și depunere are două cauze principale:
2. Schimbarea dinamicii costiere datorită factorilor antropici
din zona litorală

În figura alăturată este prezentată o comparație bathymetrică a

schimbărilor ratelor de sedimentare/eroziune a litoralului și zonei
submarine între regimul de referință (1898 – 1940) și regimul
antropogen (1940 – 2005)

Se constată un dezechilibru între erodare și depunere, fapt care se

observă în reducerea lățimilor plajelor (unele zone plajele au
dispărut). Acest dezechilibru produce eroziuni puternice la baza
falezelor și implicit ducând la prăbușirea acestora. În acest context,
clădirile situate în vecinătatea falezelor sunt puse în pericol.
(*NOTĂ)
Fig. 6
 3. SITUAȚIE ANTERIOARĂ
REABILITĂRII

Stațiunea Mamaia este zona cea mai afectată porțiune din

litoralul delimitat la Nord de portul Midia și la Sud de
promontoriul dintre stațiunea Mamaia și Constanta.
Fig. 7 Clădire în pericol de prăbușire
Rata eroziunii pe sectorul Mamaia Sud este variabilă, fiind Mamaia Sud
de 2,0m/an. Aceasta însemna ca fără lucrări de investiții,
hotelurile importante vor fi degradate sau distruse în viitor.

În zona Tomis Nord Digul T6 în formă de “Pi”, pe circa 70m

dala de coronament a fost înlăturată ca urmare a
degradării avansate. Pe restul digului dala este
subspălată. Din protecția exterioară de stabilopozi, căteva
elemente au fost dislocate și aruncate pe dală.

Fig. 8 Structura T6
 3. SITUAȚIE ANTERIOARĂ REABILITĂRII

Fig. 9 Structură T7 Fig. 10 Structură T8 Fig. 11 Structura EN3 Fig. 12 Structură EN5

Fig. 13 Structura EN8 Fig. 14 Dig T1 - Y Fig. 15 Dig T2 Fig. 16 Dig T3

 3. SITUAȚIE ANTERIOARĂ REABILITĂRII

Fig. 17 Structura MM4 - starea structurilor existente Mamaia

Se pot observa următoarele:

- Structurile s-au tasat/scufundat
- Stabilopozi distruși și deplasați
- Destrămarea mantalei de protecție din blocuri de evidate
Fig. 18 Dinamica costieră
Portița - Periboina
 4. SOLUȚII PROPUSE PROIECTATE

Fig. 19 Propunere zona Eforie Fig. 20 Propunere Agigea Fig. 21 Propunere zona Tomis Fig. 22 Propunere Mamaia
5. SITUAȚIE EXISTENTĂ EXECUTATĂ

Fig. 23 Reabilitare plajă Mamaia

Fig. 24 Reabilitare diguri Eforie

 6. BIBLIOGRAFIE
1. Asocierea Romair Consulting - Studiu de Evaluare adecvata – Reducerea Eroziunii Costiere Faza II Volumul I
2. Ștefan Constantinescu, Liviu Giosan - Mariginal deltaic coast in transition: From natural to anthropogenic along the
southern Romanian cliffed coast
3. Raport privind impactul asupra mediului – Reducerea eroziunii costiere faza II – Etapa Studiului de Fezabilitate
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!