Condamnarea cu suspendarea

parțială a executării pedepsei

1. Noțiune și particularități
2. Reglementări naționale
3. Date statistice și practică judiciară
 Particularități
• Condamnarea cu suspendarea parțială a executării pedepsei este o nouă măsură de politică penală
bazată pe convingerea că reeducarea/corectarea condamnatului, poate fi realizată prin îmbinarea
măsurilor privative cu cele nonprivative de libertate, cu condiția respectării anumitor obligații impuse
de instanța de judecată.
• Este un temei al liberării de pedeapsă penală și o măsură juridico-penală de constrângere
alternativă privațiunii de libertate în partea ce ține de suspendarea executării pedepsei.
• Condițiile privind acordarea suspendării parțiale se referă la circumstanțele cazei, personalitatea
făptuitorului, aprecierea că scopul poate fi atins fără executarea integrală a pedepsei în
penitenciar.
• Executarea obligaţiilor prevăzute la art.90 alin.(6) CPRM este una dintre condițiile ce
pot fi stabilite de instanța de judecată.
 Art 90/1 CPRM, introdus prin Legea nr. 163
din  20.07.2017
• În cazul în care instanţa de judecată, ţinînd cont de circumstanţele cauzei
şi de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este raţional ca
acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta
poate dispune suspendarea parţială a executării pedepsei aplicate
vinovatului, indicând în hotărîre perioada de executare a pedepsei în
închisoare şi perioada de probaţiune sau, după caz, termenul de probă,
precum şi motivele condamnării cu suspendarea parţială a executării
pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul
pedepsei se suspendă.
 Art 90/1 CPRM
• În cazul infracţiunilor uşoare sau mai puţin grave, partea de pedeapsă ce trebuie
executată în penitenciar poate fi coborâtă până la minimul prevăzut de prezentul cod.
• În cazul infracţiunilor grave, partea de pedeapsă ce trebuie executată în penitenciar nu
trebuie să fie mai mică decât jumătate din pedeapsa stabilită de instanţa de judecată.
• Prezentul articol nu se aplică în cazul infracţiunilor deosebit de grave şi excepţional
de grave, precum şi al infracţiunilor prevăzute la art.165, art.1661 alin.(2)–(4),
art.171–1751, 2011, 206, 208, 2081 şi 2082.
• La liberarea persoanei pentru executarea părţii de pedeapsă suspendată condiţionat pot
fi aplicate obligaţiile prevăzute la art.90 alin.(6).
 Art 90/1 CPRM
• În cazul în care cel condamnat cu suspendarea parţială a executării pedepsei cu închisoare
săvârșește în perioada de probaţiune sau, după caz, în termenul de probă o nouă infracţiune
intenţionată sau încalcă în mod sistematic obligaţiile stabilite, instanţa de judecată îi
stabileşte o pedeapsă în condiţiile art.85 CPRM.
• În cazul în care cel condamnat cu suspendarea parţială a executării pedepsei cu închisoare
săvîrşeşte în perioada de probaţiune sau, după caz, în termenul de probă o infracţiune din
imprudenţă sau o infracţiune intenţionată uşoară sau mai puţin gravă, problema anulării sau
menţinerii condamnării cu suspendarea parţială a executării pedepsei cu închisoare se
soluţionează de către instanţa de judecată, la demersul organului care exercită supravegherea
asupra comportamentului celor condamnaţi cu suspendarea executării pedepsei.
 Prevederi din nota informativă
• Nota informativă la proiectul Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative
care a condiționat introducerea articolului 90/1 prin Legea nr. 163  din  20.07.2017 evidențiază
crearea unui mecanism diferențiat de dispunere și divizare a suspendării pedepsei cu închisoarea.

• Decizia privind aplicarea divizării condiționate pe părți se va lua de instanță în baza criteriilor
generale de individualizare a pedepsei, ținându-se cont de mai multe aspecte: pedeapsa să fie una
echitabilă; circumstanțele ce țin de personalitatea infractorului; vârsta condamnatului; sănătatea
mintală; ocupația; situația familială și de conduită în societate, dar și alte aspecte prevăzute la
art. 75 din Codul Penal. În același timp, se va ține cont de circumstanțele atenuante și agravante.
 Prevederi din nota informativă
• În unele state din Europa, spre exemplu în Norvegia judecătorul poate alege între
suspendarea completă sau o condamnare cu suspendare condiționată parțială. În
Norvegia, există o tendință tot mai mare de a utiliza acest model de condamnare cu
suspendare parțială.
Codul Penal Norvegian § 34.
• În hotărâre instanța poate decide că executarea pedepsei integral sau parțial, este
amânată pentru o perioadă de probă. Dacă executarea pedepsei este parțial
suspendată, partea rămasă spre executare în penitenciar nu trebuie să fie mai mică
de 14 zile.
Raport de activitate a Inspectoratului Național
de Probațiune pentru anul 2020
Obligații stabilite Nr. obligațiilor stabilite
Să nu-şi schimbe domiciliul fără acordul organului competent 4543
 

Să nu frecventeze anumite locuri 289

Să urmeze un tratament în caz de alcoolism, narcomanie, 51
toxicomanie sau de boală venerică

Să participe la un program special de tratament sau de consiliere 103

în vederea reducerii comportamentului violent

Să acorde o susţinere materială familiei victimei 21

Să repare daunele cauzate în termenul stabilit de instanţă 77
Să participe la programe probaţionale 615
Să presteze munca neremunerată în folosul comunităţii 154
Să fie supus monitorizării electronice 120
 Supravegherea în probațiune
• Biroul de probaţiune, din momentul recepţionării actului, întocmește dosarul personal al
subiectului probațiunii în care se acumulează documentele și materialele ce se întocmesc pe
parcursul perioadei de probaţiune.
• Evaluarea inițială a nevoilor cu potențial criminogen se realizează în scopul stabilirii riscului comiterii de
noi infracțiuni sau contravenții, a modului de supraveghere și a planificării executării obligațiilor impuse
subiectului probațiunii.
• Evaluarea inițială a subiectului probațiunii este realizată prin colectarea și analiza informaţiilor cu
privire la mediul familial, locuință, condiţiile de locuit, nivel de studii, pregătirea profesională actuală,
rețea socială/grupul de apartenență, modalități de petrecere a timpului liber, locul de muncă, situația
financiară, vicii/dependențe, starea de sănătate fizică și mentală, comportamentul infracțional și alte
aspecte considerate de către consilierul de probațiune relevante în raport cu analiza realizată.
 Supravegherea în probațiune
• Evaluarea riscului de recidivă se realizează în baza informațiilor colectate în cadrul
evaluării nevoilor și situației persoanei. Riscul de recidivă este analizat prin trei niveluri:
minim, mediu sau sporit. Informaţia obţinută se consemnează, structurat pe domenii, într-
un document, numit Fişă de evaluare a nevoilor și riscului.
• Scoaterea subiectului probaţiunii din evidenţă determină încetarea activităţilor de
probaţiune. Subiecţii probaţiunii liberaţi de pedeapsă sunt scoşi din evidenţă cu întocmirea
de către consilierul de probaţiune a rapoartelor, care se păstrează în dosarele personale ale
acestora. Data scoaterii subiectului probaţiunii din evidenţă trebuie să coincidă cu ziua
finalizării perioadei de probaţiune.
 Sentința Judecătoriei Soroca din 19.02.2018

Conducându-se de art. 364/1, 392-395 CPP al RM, instanța de judecata, con d a m n ă :

• A-l recunoaște pe XXX, vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 186 alin.(4) CP al RM, condamnându-l la 5 (cinci) ani de
închisoare;
• Conform art. 90 CP, executarea pedepsei aplicată lui XXX se suspenda
condiționat pe o perioada de probațiune de 5 ani, obligindu-1 sa nu-și
schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent.
Sentința Judecătoriei Bălți din 11.03.2019
A fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracţiunilor prevăzute de art.186 al.2 lit.d, art.186 al.2 lit.b,c,d CP
RM, cu stabilirea pedepsei prin aplicarea art.364/1 al.8 CP RM, după cum urmează:
-în baza art.186 al.2 lit.d CP RM sub formă de 1/unu/ an închisoare;
-în baza art.187 al.2 lit.b,c,d CP RM sub formă de ani 1/unu/ an închisoare.
În temeiui al.1 art.84 CP RM, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parţial al pedepselor aplicate, s-a
stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1/unu/ an 6/şase/ luni.
În temeiul al.1 art.85 CP RM, prin cumul parţial al pedepselor aplicate, prin cumularea pedepselor stabilite
prin sentinţa respectivă şi prin sentinţa Judecătoriei Soroca sediul Floreşti din 19.02.2018 s-a stabilit lui X,
pedeapsa definitivă, sub formă de închisoare pe un termen de 5/cinci/ ani 6/şase/ luni.
Conform art.72 al.3 CP, s-a dispus că inculpatul urmează a executa pedeapsa în penitenciar de tip
semiînchis.
 Sentința Judecătoriei Soroca din 19.02.2018
(motivare)
• La stabilirea pedepsei inculpatului XXX, având în vedere caracterul și gradul prejudiciabil al
infractiunii respective, ea atribuindu-se la categoria celor grave, ținând cont de faptul ca inculpatul se
caracterizează satisfăcător la locul de trai, este la prima abatere de la lege, se caiește sincer de cele comise
și regreta cele savârșite, instanta de judecata considera că inculpatului urmează sa-i fie aplicata o
pedeapsă sub forma de închisoare.
• Totodată, executarea de facto a acestei pedepse este inoportună, deoarece inculpatul odată ce a recunoscut
vina sa și regreta cele comise, în ipostaza respectiva nu poate fi apreciat ca fiind periculos pentru societate
și, astfel, nu se impune izolarea lui efectiva. Or, în privinta lui, în conformitate cu art. 90 CP, poate fi
dispusă condamnarea cu suspendarea condiționata a executării pedepsei, stabilindu-i-se o perioada de
probațiune, dacă pe parcursul acestuia condamnatul nu va savârși o nouă infracțiune și prin comportare
exemplară va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Perioada de probațiune, având în vedere cele menționate
urmeaza a fi stabilita aproape de limita maximă.
 Decizia Curții de Apel Bălți din 13.11.2019
• Avocatul consideră sentința instanței de fond ilegală în latura pedepsei și pasibilă casării, cu stabilirea pedepsei cu aplicarea prevederilor
art.90/1 CPRM, din următoarele considerente:
cauza penală în privinţa lui X a fost examinată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform prevederilor art.364/1 CPP
RM;
instanța nu a ţinut cont de faptul că inculpatul a restituit prejudiciul material cauzat părților vătămate, fapt confirmat prin probele cercetate
în cadrul examinării cauzei şi din partea cărora nu au parvenit acţiuni civile;
menţionează faptul că infracţiunile de care este învinuit se califică, conform art.16 CP, ca fiind mai puţin grave, inculpatul a recunoscut vina
de la bun început, s-a căit sincer în cele săvârşite;
este la începutul vieţii având doar 23 de ani;
• executarea totală a pedepsei ar fi ca o povară, încercare grea pentru el neatingându-şi scopul de reeducare şi corectare;
• instanţa nu a ţinut cont şi de jurisprudenţa CEDO, potrivit căreia: „...soluţia cea mai potrivită pentru problema supraaglomerării ar fi
reducerea numărului de deţinuţi prin utilizarea mai frecventă a măsurilor punitive non-privative de libertate şi minimalizarea recurgerii la
detenţia preventivă” (cauza Varga şi alţii vs Ungaria, cererile nr.1409/12, 45135/12, 73712/12, 3400/13, 44055/13 şi 64586/13 din
10.03.2015), care invită statele să încurajeze procurorii şi judecătorii de a folosi cât mai mult posibil alternativele la detenție.
 Decizia Curții de Apel Bălți din 13.11.2019
• Instanța de apel nu poate lua în considerare afirmațiile invocate de avocat, că având în vedere atitudinea
inculpatului în cursul procesului penal, conduita acestuia prin recunoaşterea faptelor comise, căinţei
sincere şi alte circumstanţe, evidenţiate şi persoana celui vinovat, consideră că scopul pedepsei poate fi
atins fără executarea totalmente în penitenciar, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art.90/1 CP RM,
fiind una echitabilă pentru faptele comise, nefiind raţională aplicarea unei pedepse mai aspre, cu referire
la prevederile alin.(1), (2), (3) art.90/1 CP RM, deoarece sunt declarative în prezența stabilirii
comiterii faptelor infracționale de către inculpat în perioada de probațiune stabilită anterior, fapt
care indică că inculpatul este predispus la comiterea infracțiunilor și nu a făcut careva concluzii,
astfel, temei de a aplica prevederile art.90/1 CP RM nefiind stabilite, totodată fiind necesară
aplicarea prevederilor art.85 CP RM. O pedeapsă este echitabilă atunci când este capabilă de a
contribui la realizarea scopurilor pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului şi prevenirea
săvârşirii de noi infracţiuni atât de către condamnat, precum şi de alte persoane. Or, practica judiciară
demonstrează că, o pedeapsă neechitabilă generează apariţia unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire
şi de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecinţe contrare scopului urmărit.
 Decizia Curții de Apel Bălți din 13.11.2019
• În sensul dat, instanța de apel menționează, că inculpatul X a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Soroca
sediul Florești din 19.02.2018 pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 al.4 CP RM la pedeapsa sub
formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu aplicarea prevederilor art.90 CP RM, cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei pe perioadă de probațiune pe un termen de 5 ani, perioadă în care X n-a tras
anumite concluzii, dar a continuat activitatea infracțională și din nou a comis infracțiuni similare din intenție
sub formă de furt în perioada de probațiune stabilită de instanța de judecată, astfel că prevederile art.90/1 CP
RM nu pot fi aplicate cu referire la inculpat.
• În opinia Colegiul penal, scopul legii penale în speţa dată poate fi atins doar prin aplicarea unei pedepse
privative de libertate, care ar atinge scopul de reeducare a inculpatului, dar şi prevenirea săvârşirii de noi
infracţiuni atât din partea acestuia, cât şi a altor persoane.
• Sunt respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpatul X și de avocat împotriva sentinţei Judecătoriei
Bălți sediul Central din 11.03.2019, sentinţă care se menţine fără modificări.
 Decizia CSJ din 27.05.2020
• Este cert că pedeapsa sub formă de închisoare, cu suspendarea executării ei pe o perioadă de probațiune, aplicată
anterior, nu a avut efectul scontat și în astfel de împrejurări instanța de apel corect a concluzionat imposibilitatea
aplicării din nou a prevederilor art. 90 Cod penal sau a prevederilor art. 90/1 Cod penal, or, în cazul dat o pedeapsă
neprivativă de libertate, chiar și parțială, nu va atinge scopul de restabilire a echității sociale, de corectare a
inculpatului, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.
• Astfel, Colegiul penal consideră că instanțele de fond, individualizând pedeapsa inculpatului, au ținut cont de
prevederile legale relevante și au motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei sub formă de închisoare în baza
tuturor circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei.
• Instanța de recurs consideră neîntemeiate motivele recursului declarat de apărare sub aspectul individualizării
greșite a executării pedepsei închisorii stabilite inculpatului și constată că, este corectă și motivată suficient
concluzia instanțelor de fond privind imposibilitatea aplicării în privința acestuia a prevederilor art. 90 sau 90/1 Cod
penal, aceasta fiind un drept acordat prin lege instanței de judecată și nu o obligație.
• Se respinge recursul și se menține decizia instanței de apel.