INFECTII PRODUSE

DE FUNGII
FILAMENTOSI

2022 1
 CARACTERISTICILE FUNGILOR
FILAMENTOSI

• HIFE SEPTATE, UNEORI PIGMENTATE IN VITRO, NICIODATĂ IN

VIVO
• ÎNMULȚIRE ASEXUATĂ PRIN SPORI EXTERNI – CONIDII
• CONIDIILE SUNT PRODUSE LA NIVELUL UNOR HIFE
SPECIALIZATE, CU MORFOLOGIE PARTICULARĂ – CORPI
FRUCTIFICANȚI SAU CONIDIOFORI
• CELULELE PRODUCĂTOARE DE CONIDII - FIALIDE

2022 2
 DERMATOFIŢII

• DERMATOFIŢII SUNT FUNGI FILAMENTOŞI CARE AU

AFINITATE PENTRU KERATINA DIN FANERE (UNGHII, FIRUL
DE PĂR) ŞI PENTRU PIELE.
• SUNT TREI SPECII PATOGENE :
• EPIDERMOPHYTON;
• MICROSPORUM;
• TRICOPHYTON.

2022 3
 DERMATOFITII

• CELE TREI SPECII AU CARACTERE MORFOLOGICE COMUNE

ŞI SE DIFERENŢIAZĂ PRIN ASPECTUL FORMELOR DE
MULTIPLICARE ŞI ANUME PRIN PREZENŢA MICRO- SAU A
MACROCONIDIILOR.
ROL PATOGEN
• LEZIUNILE DETERMINATE DE DERMATOFIŢI SE NUMESC
DERMATOFIŢII SAU TINEA.

2022 4
 DERMATOFIŢIILE

POT AFECTA :
• PIELEA CORPULUI (TINEA CORPORIS);
• UNGHIILE ( ONICOMICOZA SAU TINEA UNGUIM);
• ZONELE PILOASE (PILOMICOZE SAU TINEA CAPITIS).
• EPIDERMOFIŢIA PIELII GLABRE –INTERTRIGO.
• LEZIUNI ALE PLIURILOR MARI (INGHINAL, FESIER, PALMAR,
PLANTAR);
• INTERTRIGO AL PLIURILOR MICI (INTERDIGITAL, PALMAR,
PLANTAR).
• LEZIUNEA DE ACEST TIP LE NIVELUL PICIORULUI SE NUMEŞTE
"PICIOR DE ATLET".
2022 5
 DERMATOFITI

MANIFESTARI CUTANATE : TINEA CORPORIS

2022 6
 TINEA CORPORIS

ErItem
Vezicule

2022 7
 TINEA CAPITIS

Alopecia
crusta

2022 8
 .

favus

2022 9
 Microsporum canis

2022 10
 Microsporum canis

Macroconidii fusiforme

2022 11
 Tinea manuum

Lanturi de hife segmentate in

artroconidii.

2022 12
 EPIDERMOFIŢIA

• INFECŢIA PIELII GLABRE.

• LEZIUNI ALE PLIURILOR MARI (INGHINAL, FESIER, PALMAR,
PLANTAR), LEZIUNI ERITEMATO-SCUAMOASE UNI- SAU
BILATERALE, PRURIGINOASE NOCTURN.
• INTERTRIGO AL PLIURILOR MICI (INTERDIGITAL, PALMAR,
PLANTAR)-LEZIUNI INFLAMATORII, PRURIGINOASE,
DESCUAMATE, CU FISURI, PICIOR DE ATLET.

2022 13
 INFECŢIA ZONELOR PILOASE,
PILOMICOZE
• TINEA CAPITIS-FIRUL DE PĂR ESTE RUPT LA CÎŢIVA MILIMETRI
DE PIELEA CAPULUI, BULBUL NU ESTE AFECTAT.
• TIPURI DE LEZIUNI
• 1.MICROSPORIA-APAR PLĂCI MARI, DIAMETRU DE 4-7 CM,
ROTUNDE, ERITEMATO-SCUAMOASE, CU PĂR TĂIAT SCURT.

2022 14
 TINEA CAPITIS

• 2. TRICOSPORIA-PLĂCI ERITEMATO-SCUAMOASE DE 5 MM
CU PĂR SCURT, CU SCUAME.
• 3.FAVUSUL-GODEUL FAVIC (FORMAŢIUNE
GĂLBUIE,DEPOZIT DE ELEMENTE MICELIENE), PĂRUL FAVIC
(CENUŞIU, FĂRĂ LUCIU, LUNG, RUPT), ALOPECIA
DEFINITIVĂ.

2022 15
 ONICOMICOZE

• LEZIUNE DISTALĂ-CU DEBUT LA EXTREMITATEA DISTALĂ A

UNGHIEI;
• LEUCONICHIA SUPERFICIALĂ- PARAZITAREA TĂBLIEI
EXTERNE –UNGHIA ESTE GROASĂ, GĂLBUIE, FRIABILĂ.
TRATAMENT
• GENERAL CU GRISEOFULVINĂ
• LOCAL APLICAŢII CU IMIDAZOLICE ŞI CU KERATOLITICE-CEL
PUŢIN 6 SĂPTĂMÂNI.
2022 16
CLASIFICARE FUNGI FILAMENTOSI

• ASPERGILLUS: A. FUMIGATUS, A. NIGER, A. FLAVUS ETC.

• PENICILLIUM: PESTE 200 SPECII, P. NOTATUM, P. MARNEFFEI
ETC.
• FUSARIUM: PESTE 100 DE SPECII, F. SOLANI, F. OXYSPORUM,
• ACREMONIUM: PESTE 100 DE SPECII.

2022 17
 FACTORI DE RISC

• HEMOPATII MALIGNE
• NEUTROPENIE
• TRANSPLANT DE ORGANE SOLIDE, MADUVA OSOASA
• CHIMIOTERAPIE, CORTICOTERAPIE, TERAPIE IMUNOSUPRESOARE POST-
TRANSPLANT
• DIABET CU CETOACIDOZA
• TRATAMENT CU DEFEROXAMINE
• MALNUTRITIA LA COPIL
• TRAUMATISME

2022 18
 HABITAT

• SOL,
• AER,
• PLANTE,
• INSECTE.

2022 19
 ASPERGILLUS

• UBICUITAR, PESTE 400 DE SPECII,

• IMBOLNĂVIRI RAR, PERSOANE CU IMUNITATEA DEPRIMATĂ,
• A.FUMIGATUS,
• A. FLAVUS,
• A. NIGER.

2022 20
 ASPERGILLUS

• MORFOSTRUCTURAL, FUNGII ACESTUI GEN SE

CARACTERIZEAZĂ PRIN PREZENŢA UNOR FORMAŢIUNI DE
FRUCTIFICARE CU ASPECT PARTICULAR, CUNOSCUTE SUB
DENUMIREA DE CAPETE ASPERGILARE.

2022 21
 ASPERGILLUS

• CONIDIOFORII SUNT LUNGI SI SE TERMINĂ CU O VEZICULĂ DE

DIFERITE FORME,
• PE VEZICULĂ SE PRIND UNUL SAU DOUĂ RÂNDURI DE CELULE CONIDIOGENE
ALUNGITE,
• ÎN FUNCŢIE DE NUMĂRUL RÂNDURILOR DE CELULE CONIDIOGENE,
• CAPETELE ASPERGILARE POT FI:
– UNISERIATE (UN SINGUR RÂND DE CELULE CONIDIOGENE – FIALIDELE),
– SAU BISERIATE (DOUĂ RÂNDURI DE CELULE CONIDIOGENE –METULE +
FIALIDE).
2022 22
2022 23
 ASPERGILLUS

• SPECIILE GENULUI ASPERGILLUS POT FI:

– UNISERIATE (PREZINTĂ DOAR CAPETE ASPERGILARE UNISERIATE),

– UNIBISERIATE (PREZINTĂ ÎN ACEEAŞI CULTURĂ ATÂT CAPETE
ASPERGILARE UNISERIATE, CÂT ŞI BISERIATE),
– SAU BISERIATE (PREZINTĂ DOAR CAPETE ASPERGILARE BISERIATE).
• ACESTE FIALIDE PRODUC ȘI ELIBEREAZĂ PRIN STRANGULARE -
CONIDIILE DISPUSE SUB FORMĂ DE LANȚURI.

2022 24
ASPERGILLUS

• SPECII UNISERIATE DE INTERES MEDICAL:

– A. FUMIGATUS, A. CLAVATUS, A. GLAUCUS, A. RESTRICTUS,
• SPECII UNI-BISERIATE DE INTERES MEDICAL:
– A. NIGER, A. CANDIDUS, A. OCHRACEUS, A. FLAVUS,
• SPECII BISERIATE DE INTERES MEDICAL:
– A. VERSICOLOR, A. NIDULANS, A. USTUS, A. TERREUS.

2022 25
 ASPERGILLUS NIGER

2022 26
 ASPERGILLUS NIGER

2022 27
 CAPETE ASPERGILARE

2022 28
 ASPERGILLUS TERREUS

2022 29
 ASPERGILLUS NIDULANS

• CONIDIOFORI MICI, PIGMENTAȚI ÎN BRUN,

• BISERAT, METULELE ȘI FIALIDELE ACOPERIND JUMĂTATEA
SUPERIOARĂ A VEZICULEI,
• CELULE HULLE ABUNDENTE.

2022 30
ASPERGILLUS CLAVATUS - FORMĂ CLAVATĂ
(“BÂTĂ DE BASE-BALL”) A VEZICULEI

2022 31
 ASPERGILLUS - PATOGENITATE
• SINUZITĂ ACUTĂ INVAZIVĂ, CRONICĂ INVAZIVĂ, ALERGICĂ,
• OTITĂ EXTERNĂ,
• ASPERGILOZĂ BRONŞICĂ OBSTRUCTIVĂ,

• ASPERGILOZĂ PULMONARĂ INVAZIVĂ ACUTĂ, PULMONARĂ CRONICĂ

NECROZANTĂ,
• ASPERGILOM PULMONAR,
• ASPERGILOZĂ BRONHO-PULMONARĂ ALERGICĂ,
• ASPERGILOZĂ CUTANATĂ,
• ENDOCARDITĂ,
• ENDOFTALMITĂ,

• OSTEOMIELITĂ,
2022 32

• ASPERGILOZĂ CEREBRALĂ.
IDENTIFICAREA IN FUNCTIE DE

CULOAREA COLONIILOR
ALBASTRU
VERDE

Cafeniu
GALBEN-VERZUI

2022 33
 ASPERGILLUS FUMIGATUS

ASPERGILLUS FLAVUS

2022 34
 ASPERGILLUS NIGER

ASPERGILLUS
TERREUS
2022 35
 ASPERGILLUS
CARACTERE ALE COLONIILOR MICROSCOPIE
Coloniile apar in 3 – 7 zile. Pigmentate in galben, albastru- Hife hialine, septate, cu pereti paralel i .
verzui, pana la negru.

Aspergillus fumigatus
Colonii verzi. Randuri de conidii uniserate , cu
vezicule hemisferice.

Aspergillus flavus
Colonii galbene.
Lanturile de conidii sub forma de floare de
margareta. Biseriate, cu vesicule sferice.

Aspergillus niger
Colonii negre. Biseriate, cu vesicule
sferice.

Aspergillus terreus
Coloniile sunt maro. Biseriate, cu
vesicule sferice.

2022 36
 PENICILLIUM

2022 37
 PENICILLIUM

• PESTE 700 DE SPECII UBICUITARE,

• HABITAT – SOLUL, DE AICI, ELE CONTAMINEAZĂ AERUL, APA ŞI
IMPLICIT SUPRAFEŢELE DIN DIVERSE ÎNCĂPERI.
• MAJORITATEA AU ABILITATEA DE A SE DEZVOLTA PE
SUBSTRATURI NUTRITIVE VEGETALE PE CARE LE DEGRADEAZĂ
SAU CĂRORA LE INDUC UN ANUMIT GRAD DE TOXICITATE
PRIN ELABORAREA MICOTOXINELOR.

2022 38
2022 39
2022 40
 PENICILLIUM

• COLONIILE SUNT UŞOR DE RECUNOSCUT:

• CREŞTERE RAPIDĂ, (AJUNG LA MATURITATE ÎN 5-7 ZILE),
• CULOARE ALBĂ LA ÎNCEPUT, APOI VERZUIE, ALBASTRĂ-VERZUIE,
RAR GRI SAU ROŞIATICĂ,
• ASPECT CATIFELAT, PUFOS SAU GRANULAR,
• COLONIILE UNOR SPECII POT PRODUCE UN PIGMENT DE
CULOARE GĂLBUIE, PURPURIE SAU ROȘIE-BRUNĂ, DIFUZIBIL ÎN
MEDIU.
2022 41
 PENICILLIUM

• MICROSCOPIC – CONIDIOFORI NERAMIFICAŢI SAU RAMIFICAŢI SUB

FORMĂ DE VERTICIL,
• AU UN RÂND DE FIALIDE PLASAT TERMINAL.
• FIALIDELE DAU NAŞTERE UNOR LANŢURI DE CONIDII UNICELULARE,
SFERICE, ELIPSOIDALE, FUSIFORME SAU CILINDRICE, ÎN GENERAL
HIALINE, DE 2-4 ΜM DIAMETRU.
• ACEST ANSAMBLU STRUCTURAL FORMAT DIN CONIDIOFORUL
RAMIFICAT SAU NU, FIALIDE ŞI LANŢURILE DE CONIDII POARTĂ
NUMELE DE PENICIL.
2022 42
 PENICILLIUM

• PENICILUL POATE FI MONOVERTICILAT, BIVERTICILAT

SAU TERVERTICILAT, ÎN FUNCŢIE DE GRADUL DE
RAMIFICARE AL CONIDIOFORULUI.

2022 43
 PENICILLIUM ROQUEFORTI

Alergii severe la personalul din locațiile de producere a

brânzeturilor
2022 44
 PENICILLIUM
• SINGURA SPECIE RECUNOSCUTĂ CA PATOGENĂ:

• – P. MARNEFFEI

• FUNG DIMORFIC,

• SE DEZVOLTĂ ÎN INTERIORUL ORGANISMULUI,

• SUB FORMA UNOR CELULE LEVURICE ALUNGITE, DE 3-6 ΜM LUNGIME,

MONOSEPTATE TRANSVERSAL.

• ESTE ENDEMICĂ ÎN THAILANDA, VIETNAM ŞI ŢĂRILE DIN REGIUNE.

• CELELALTE SPECII DE PENICILLIUM NU SUNT CAPABILE SĂ DETERMINE INFECŢII LA

OM, ÎN MOD OBIŞNUIT;

• UNELE DINTRE CAZURILE EXCEPŢIONALE DESCRISE ÎN LITERATURĂ SUNT

DISCUTABILE.

• ÎN LABORATOARE, SPECIILE GENULUI PENICILLIUM SE ÎNTÂLNESC FRECVENT CA

AGENŢI
2022 CONTAMINANŢI. 45
 PENICILLIUM MARNEFFEI

2022 46
 FUSARIUM

• PESTE 100 SPECII DE FUNGI FITOPATOGENI SAU SAPROBIOŢI

ÎN SOL.
• COLONIILE AU CREŞTERE RAPIDĂ, ATINGÂND UN
DIAMETRU DE PESTE 7 CM ÎN 10 ZILE (PDA).
• TEXTURA COLONIILOR ESTE LÂNOASĂ, IAR CULOAREA
AVERSULUI ŞI REVERSULUI VARIAZĂ ÎN LIMITE LARGI:
ALBĂ, ROZ, CREM, GALBENĂ, PURPURIE, ROŞIE, BRUNĂ,
ALBASTRĂ SAU ALBASTRĂ-VERZUIE.

2022 47
 FUSARIUM

• MICROSCOPIC: HIFE HIALINE, SEPTATE, CARE DAU NAŞTERE DIN

LOC ÎN LOC UNOR CONIDIOFORI ACICULARI, TERMINAŢI CU
FIALIDE PRODUCĂTOARE DE CONIDII.
• CONIDIILE SUNT DE DOUĂ TIPURI:
• – MACROCONIDII – LUNGI, CU 2-5 SEPTE, FUSIFORME SAU CURBATE
SUB FORMĂ DE „PĂSTAIE”,
• – MICROCONIDII – SCURTE, UNI- SAU BICELULARE, ELIPSOIDALE,
SFERICE, CLAVATE SAU RENIFORME, DISPUSE ÎN GRĂMEZI
(SOLIDARIZATE ÎNTR-O MASĂ GELATINOASĂ) SAU LANŢURI SCURTE.

2022 48
FUSARIUM Speciile de interes clinic au fost
izolate din
– infecţii cutanate, (complicaţii
postcombustionale, post-
traumatice),
- micetoame,
- artrită,
- sinuzită,
- keratite,
- endoftalmite,
– endocardite,
– peritonite,
- infecţii diseminate,
2022 49
- fungemii.
ACREMONIUM

• COLONIILE SE DEZVOLTĂ MODERAT RAPID, DE OBICEI

FĂRĂ SĂ DEPĂŞEASCĂ 3 CM ÎN 10 ZILE,
• POT FI CATIFELATE SAU MEMBRANOASEGLABRE, CU
SUPRAFAŢA UMEDĂ,
• CULOAREA COLONIILOR POATE ÎMBRĂCA NUANŢE VARIIND
ÎNTRE ALB-GĂLBUI ŞI ROZ SAU ROZ-SOMON.

2022 50
 ACREMONIUM

• CELULELE CONIDIOGENE (FIALIDELE) SUNT HIALINE,

PERPENDICULARE PE HIFE, CU ASPECT ACICULAR (LUNGI ŞI
SUBŢIRI, ÎNGUSTÂNDU-SE PROGRESIV CĂTRE APEX), AVÂND
CCA. 2 ΜM DIAMETRU.
• CONIDIILE SUNT UNICELULARE (RAR BI- SAU TRICELULARE),
DE OBICEI HIALINE, NETEDE, CU PERETELE SUBŢIRE, DE
FORMĂ SFERICĂ, OVOIDALĂ SAU CILINDRICĂ ŞI SE
GRUPEAZĂ ÎN GRĂMEZI NEREGULATE LA EXTREMITATEA
LIBERĂ A FIALIDELOR.
2022 51
 ACREMONIUM

• MAJORITATEA INFECŢIILOR CU SPECII APARŢINÂND GENULUI

ACREMONIUM, SE PRODUC PRIN INOCULARE TRAUMATICĂ.
• LEZIUNI DE TIPUL MICETOAMELOR,
• INFECŢII SISTEMICE, – (FUNGEMIE DE CATETER, AFECTARE CEREBRALĂ),
• ENDOFTALMII,
• PERITONITE,
• ENDOCARDITE,
• KERATITE ETC.

2022 52
 TINEA NIGRA

• LEZIUNILE MICOTICE DENUMITE ASTFEL SUNT

DETERMINATE DE UN FUNG DIMORF DENUMIT HORTAEA
WERNECKII, FUNG CARE PRODUCE PIGMENTUL NUMIT
MELANINĂ.
• INFECŢIA POATE FI ASIMPTOMATICĂ SAU SE
EXTERIORIZEAZĂ PRIN LEZIUNI MACULARE BINE
DELIMITATE CARE SE LĂRGESC PRIN PERIFERIE, DE
CULOARE NEAGRĂ SAU MARON. LEZIUNILE SUNT
VIZIBILE MAI ALES PE PALME ŞI PE TĂLPI ŞI, MAI RAR, ÎN
ALTE ZONE ALE CORPULUI.
• CIUPERCILE APAR MICROSCOPIC ÎN FORMĂ DE LEVURĂ
ÎN PRODUSUL PATOLOGIC ŞI ÎN FORMĂ DE MUCEGAI 53ÎN
2022

CULTURĂ (MICELII ŞI CONIDII).

 PRODUSE BIOLOGICE

· ASPIRAT BRONȘIC ÎN INFECȚII RESPIRATORII

· RACLAJ SAU BIOPSIE ÎN MICOZE CUTANATE (FRECVENT LA
NIVELUL FEȚEI)
· LCR ÎN ZIGOMICOZĂ RINO-CEREBRALĂ

· FRECVENT DE LA PERSOANE DIABETICE

2022 54
 IDENTIFICAREA DERMATOFIŢILOR

EXAMENUL MICROSCOPIC DIRECT

· FRAGMENTE PRELEVATE SE DEPUN PE LAMĂ DE STICLĂ
· SE SUSPENDĂ ÎNTR-O PICĂTURĂ DE LICHID CLARIFICANT (LACTOFENOL SAU SOLUŢIE DE KOH 1%)
– ACESTA DIGERĂ KERATINA ŞI PERMITE VIZUALIZARE FILAMENTELOR SEPTATE, MAI MULT SAU
MAI PUŢIN REGULATE,
ADESEORI RAMIFICATE
· DUPĂ 10-15 MINUTE SE ACOPERĂ CU O LAMELĂ
· EXAMINARE LA MICROSCOP CU OBIECTIV DE 20X
· DECELAREA DERMATOFIŢILOR ESTE AMELIORATĂ DACĂ SE FOLOSESC FLUOROCROMI (DE EX.
CALCOFLUOR)

2022 55
 MICROSCOPIE FIR DE PAR

2022 56
 MICROSCOPIE

• FROTIU COLORAT GRAM: PUNE CU UŞURINŢĂ ÎN EVIDENŢĂ

FILAMENTELE, PSEUDOHIFELE, ARTROSPORII ŞI BLASTOSPORII DE
DIMENSIUNI MARI,
• FROTIU PREGĂTIT PENTRU IMUNOFLUORESCENŢĂ PRIN TRATARE
CU ANTICORPI MONOCLONALI CUPLAŢI CU MARKERI
FLUORESCENŢI (ÎN PRELEVATELE RESPIRATORII)
• PREPARAT EXTEMPORANEU COLORAT CU TUŞ DE INDIA: ÎN
SEDIMENTUL LCR, URINAR, ETC.
• FROTIU COLORAT MAY-GRUNWALD-GIEMSA.
2022 57
2022 58
2022 59
 EXAMENUL MICROSCOPIC AL
FRAGMENTELOR DE COLONII FUNGICE
URMĂREŞTE:

- ASPECTUL HIFELOR - SEPTATE SAU NU;

- ASPECTUL MICELIULUI - DIFUZ, GROS, COLORAT, INCOLOR;
- PREZENŢA ŞI TIPUL SPORILOR SEXUAŢI - ZIGOSPORI,
ASCOSPORI;
- PREZENŢA CORPILOR FRUCTIFICANŢI ASEXUAŢI (TIPUL ŞI
ASPECTUL SISTEMULUI SPORAL, ARANJAREA (ÎMBINAREA)
CONIDIOFORILOR ŞI A SPORANGIOFORILOR, FORMA,
CULOAREA, MĂRIMEA ŞI EVENTUALA SEPTARE A SPORULUI;

2022 60
 EXAMENUL MICROSCOPIC

PREZENŢA ŞI TIPUL UNOR STRUCTURI PARTICULARE: RIZOIZI, STOLONI, SCLEROŢI,

CELULE HÜLLE.
PENTRU STUDIUL MORFOLOGIEI MICROSCOPICE A FUNGILOR OBŢINUŢI ÎN URMA
ÎNSĂMÂNŢĂRII PRELEVATELOR SE UTILIZEAZĂ MAI MULTE TEHNICI, ÎN FUNCŢIE
DE TIPUL ACESTORA:
- LEVURI - FROTIURI (COLORATE GRAM, CU ALBASTRU DE METILEN ETC.) SAU
PREPARATE EXTEMPORANEE (ÎNTRE LAMĂ ŞI LAMELĂ) CU TUŞ DE INDIA SAU
LACTOFENOL ŞI ALBASTRU DE ANILINĂ;
- FUNGI FILAMENTOŞI – PREPARATE EXTEMPORANEE CU LACTOFENOL ŞI
ALBASTRU DE ANILINĂ, PREPARATE CU BANDĂ ADEZIVĂ SAU PREPARATE
OBŢINUTE PRIN CULTIVARE PE LAMĂ.

2022 61
2022 62
 IDENTIFICARE

2022 63
2022 64
MEDICAMENTE
ANTIFUNGICE
 CLASIFICARE
• POLIENE: AMFOTERICINA B, NISTATIN ( INHIBIȚIA FUNCȚIEI MEMBRANEI CELULARE )
• DERIVAȚI AZOLICI: ( INHIBIȚIA SINTEZEI ERGOSTEROLULU IDIN STRUCTURA MEMBRANEI
CELULARE )
• IMIDAZOLI
• SISTEMICI: KETOCONAZOLE
• TOPICI: CLOTRIMAZOL, ECONAZOL, MICONAZOL, OXICONAZOL, BUTICONAZOL

• TRIAZOLI
• SISTEMICI: FLUCONAZOL, ITRACONZOL, VORICONAZOL, POSACONAZOL

• ALILAMINE: TERBINAFINA, NAFTITINA, ( INHIBIȚIA LANOSTEROLULUI)

• ECHINOCANDINE: MICAFUNGIN, CASPOFUNGIN, ANDULAFUNGIN ( INHIBI
ȚIOA GLUCANULUI ÎN SINTEZA PERETELUI CELULAR)
• ALTELE: GRISEOFULVINA ( INHIBIȚIA MITOZEI), FLUCITOZINA (INHIBIȚIA SYNTHEZEI
ACIZILOR NUCLEICI)
• ALTE TOPICE ANTIFUNGICE: BUTENAFINA
 ANTIFUNGICELE SISTEMICE

• ANTIFUNGICELE SISTEMICE INCLUD AMFOTERICINA B (ȘI

FORMULĂRILE SALE LIPIDICE), DIFERIȚI DERIVAȚI AZOLICI,
ECHINOCANDINE ȘI FLUCITOZINĂ
• AMFOTERICINA B, UN MEDICAMENT EFICIENT, DAR RELATIV TOXIC,
A REPREZENTAT MULT TIMP TERAPIA ANTIFUNGICĂ PENTRU
MICOZE SEVRE ȘI INVAZIVE.
• TRIAZOLII (FLUCONAZOL, VORICONAZOL, POSACONAZOL )ȘI
ECHINOCANDINELE AU O ACȚIUNE MAI PUTERNICĂ ȘI SUNT MAI
PUȚIN TOXICE, FIIND ACUM RECOMANDATE CA MEDICAMENTE DE
PRIMĂ LINIE PENTRU MULTE INFECȚII FUNGICE INVAZIVE.
• ACESTE MEDICAMENTE AU MODIFICAT SEMNIFICATIV ABORDAREA
TERAPIEI ANTIFUNGICE, PERMIȚÂND UNEORI CHIAR ȘI
TRATAMENTUL ORAL AL MICOZELOR CRONICE.
 AMFOTERICINA B
• DEȘI AMFOTERICINA B NU ARE O PENETRARE BUNĂ ÎN LCR, ACEASTA ESTE ÎNCĂ EFICIENTĂ
PENTRU ANUMITE MICOZE CRONICE ȘI ACUTE SEVERE, CUM AR FI MENINGITA CRIPTOCOCICĂ.
• EXISTĂ 2 FORMULĂRI DE AMFOTERICINĂ:
• DEOXICOLAT (FORMULAREA STANDARD)
• FORMULĂRI PE BAZĂ DE LIPIDE: COMPLEX LIPIDIC +AMFOTERICINĂ B, AMFOTERICINĂ B
LIPOSOMALĂ. VEHICULELE LIPIDICE REDUC TOXICITATEA AMFOTERICINEI B, ÎN PRINCIPAL
NEFROTOXICITATEA ȘI SIMPTOMELE LEGATE DE PERFUZIE. ACESTEA SUNT PREFERATE ÎN
COMPARAȚIE CU AMFOTERICINA B CONVENȚIONALĂ
ESTE FUNGISTATIC SI FUNGICIDIC IN FUNCTIE DE CONCENTRATIE SI SUSCEPTIBILITTEA
FUNGULUI, DAR CU CEL MAI LARG SPECTRU DINTRE ANTIFUNGICI.
FUNGICID FATA DE: CANDIDA, - ASPEGILLUS, - BLASTOMYCES DERMATIDIS, - CRYPTOCOCCUS,
NEOFORMANS, - COCCIDIOIDES IMMITIS, - HISTOPLASMA CAPSULATUM
PRINCIPALELE EFECTE ADVERSE SUNT
• NEFROTOXICITATEA - CEA MAI FRECVENTĂ. CREATININA SERICĂ ȘI UREEA TREBUIESC
MONITORIZATE ÎNAINTE DE TRATAMENT ȘI ÎN TIMPUL TRATAMENTULUI:
• HIPOPOTASEMIE, HIPOMAGNEZIEMIE
• SUPRESIA MĂDUVEI OSOASE, MANIFESTATĂ ÎN PRINCIPAL DE ANEMIE
 AZOLII

• AZOLII BLOCHEAZĂ SINTEZA ERGOSTEROLULUI, O COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A MEMBRANEI

CELULARE FUNGICE.
• ACESTEA POT FI ADMINISTRATE PE CALE ORALĂ PENTRU MICOZELE CRONICE.
• KETOCONAZOLUL, PRIMUL MEDICAMENT PE CALE ORALĂ, A FOST ÎNLOCUIT CU DERIVAȚI
TRIAZOLICI MAI EFICIENȚI, MAI PUȚIN TOXICI, CUM AR FI FLUCONAZOLUL, ITRACONAZOLUL,
POSACONAZOLUL ȘI VORICONAZOLUL. INTERACȚIUNILE MEDICAMENTOASE POT SĂ APARĂ LA
TOATE, DAR SUNT MAI PUȚIN PROBABILE PENTRU FLUCONAZOL.
• FLUCONAZOL . ACEST MEDICAMENT HIDROSOLUBIL ESTE ABSORBIT APROAPE COMPLET DUPĂ
O DOZĂ ORALĂ. SE EXCRETĂ ÎN MARE PARTE ÎN URINĂ ȘI ARE UN TIMP DE ÎNJUMĂTĂȚIRE MAI
MARE DE 24 ORE, PERMIȚÂND DOZE UNICE ZILNICE. ARE O PENETRARE MARE ÎN CSF (≥ 70% DIN
NIVELURILE SERICE) ȘI A FOST DEOSEBIT DE UTIL ÎN TRATAREA MENINGITEI CRIPTOCOCICE ȘI
COCCIDIOIDE. ESTE, DE ASEMENEA, UNUL DINTRE MEDICAMENTELE DE PRIMĂ LINIE PENTRU
TRATAMENTUL CANDIDEMIEI LA PACIENȚII NONNEUTROPENICI. EFECTELE ADVERSE CARE APAR
CEL MAI FRECVENT SUNT DISCONFORTUL GI ȘI ERUPȚIA CUTANATĂ.
• TOXICITATEA MAI SEVERĂ ESTE NEOBIȘNUITĂ, DAR POT APARE NECROZA HEPATICĂ, SINDROM
STEVENS-JOHNSON, ANAFILAXIE, ALOPECIE ȘI, ATUNCI CÂND SUNT LUATE PENTRU PERIOADE
LUNGI DE TIMP ÎN PRIMUL TRIMESTRU DE SARCINĂ, ANOMALII FETALE CONGENITALE.
 AZOLII
• ITRACONAZOL
ACEST ANTIFUNGIC A DEVENIT TRATAMENTUL STANDARD PENTRU SPOROTRICHOZA
LIMFOCUTANATĂ, PRECUM ȘI PENTRU HISTOPLASMOZA UȘOARĂ SAU MODERATĂ ,
BLASTOMICOZA ȘI PARACOCCIDIOIDOMICOZA. ESTE, DE ASEMENEA, EFICACE ÎN CAZURI
UȘOARE DE ASPERGILOZĂ INVAZIVĂ, UNELE CAZURI DE COCCIDIOIDOMICOZĂ ȘI ANUMITE
TIPURI DE CROMOBLASTOMICOZĂ.
ÎN CIUDA PENETRĂRII SLABE A CSF, ITRACONAZOLUL POATE FI UTILIZAT PENTRU TRATAREA
ANUMITOR TIPURI DE MENINGITE FUNGICE, DAR NU ESTE MEDICAMENTUL DE ALEGERE.
DATORITĂ SOLUBILITĂȚII SALE ÎNALTE LIPIDICE ȘI LEGĂRII DE PROTEINE, NIVELELE SERICE
ALE ITRACONAZOLULUI TIND SĂ FIE SCĂZUTE, DAR NIVELELE TISULARE SUNT DE OBICEI
RIDICATE.
UTILIZAREA ITRACONAZOLULUI A SCĂZUT IN TIMP CE A VORICONAZOLULUI ȘI A
POSACONAZOLULUI A CRESCUT.
EFECTELE ADVERSE CU DOZE DE PÂNĂ LA 400 MG / ZI, CEL MAI FRECVENT, SUNT GI,
DISFUNCȚIE ERECTILĂ, IAR DOZELE MAI MARI POT DETERMINA HIPOPOTASEMIE,
HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ ȘI EDEM.
INTERACȚIUNILE MEDICAMENTOASE ȘI ALIMENTARE POT FI SEMNIFICATIVE. BĂUTURILE
ACIDE (DE EX. COLA, SUCURILE DE FRUCTE ACIDE) SAU ALIMENTELE (ÎN SPECIAL ALIMENTELE
BOGATE ÎN GRĂSIMI) ÎMBUNĂTĂȚESC ABSORBȚIA ITRACONAZOLULUI DIN TRACTUL GI.
 TRIAZOLI
TRIAZOLUL POSACONAZOL ESTE DISPONIBIL SUB FORMĂ DE SUSPENSIE ORALĂ
ȘI COMPRIMAT. ACEST MEDICAMENT ESTE FOARTE ACTIV ÎMPOTRIVA LEVURILOR
SI FUNGILOR FIAMETOȘI ȘI TRATEAZĂ EFECTIV DIVERSE INFECȚII OPORTUNISTE
POSACONAZOL POATE FI DE ASEMENEA UTILIZAT CA PROFILAXIE ANTIFUNGICĂ
LA PACIENȚII NEUTROPENICI CU DIFERITE FORME DE CANCER ȘI LA PACIENȚII CU
TRANSPLANT DE MĂDUVĂ OSOASĂ.
EFECTELE ADVERSE PENTRU POSACONAZOL, CA ȘI PENTRU ALTE TRIAZOLI,
INCLUD UN INTERVAL QT PRELUNGIT ȘI HEPATITĂ. INTERACȚIUNILE
MEDICAMENTOASE APAR CU MULTE MEDICAMENTE
VORICONAZOL ACEST TRIAZOL CU ​SPECTRU LARG ESTE DISPONIBIL ORAL ȘI IV.
ESTE CONSIDERAT TRATAMENTUL DE ALEGERE PENTRU INFECȚIILE CU
ASPERGILLUS. ÎN PLUS, ESTE EFICIENT ÎN ESOFAGITĂ CANDIDOZICĂ ȘI
CANDIDOZELE INVAZIVE, DEȘI NU ESTE DE OBICEI CONSIDERAT UN TRATAMENT
DE PRIMĂ LINIE; ARE ACTIVITATE ÎMPOTRIVA UNUI SPECTRU MAI LARG DE
CANDIDA SP DECÂT FLUCONAZOLUL. EFECTELE ADVERSE CARE TREBUIE
MONITORIZATE INCLUD HEPATOTOXICITATEA, TULBURĂRILE VIZUALE
(FRECVENTE), HALUCINAȚIILE ȘI REACȚIILE DERMATOLOGICE.
 ECHINOCANDINELE
• ECHINOCANDINELE VIZEAZĂ PERETELE CELULAR FUNGIC, NU
AU REZISTENȚĂ ÎNCRUCIȘATĂ CU ALTE MEDICAMENTE ȘI ȚINTA
LOR ESTE ABSENTĂ ÎN CELULELE UMANE.
• NU ATING CONCENTRAȚII SEMNIFICATIVE ÎN URINĂ ȘI LCR.
• ECHINOCANDINELE SUNT ANIDULAFUNGIN, CASPOFUNGIN ȘI
MICAFUNGIN. ACESTE MEDICAMENTE SUNT PUTERNIC
FUNGICIDE ÎMPOTRIVA MAJORITĂȚII CLINICE IMPORTANTE
CANDIDA SP, DAR SUNT CONSIDERATE FUNGISTATICE ÎMPOTRIVA
ASPERGILLUS.
• EFECTELE ADVERSE INCLUD HEPATITĂ ȘI ERUPȚIE CUTANATĂ.
CELL MEMBRANE ACTIVE
ANTIFUNGALS

Cell membrane
• Polyene antibiotics
- Amphotericin B, lipid
formulations
- Nystatin (topical)

• Azole antifungals
- Ketoconazole
- Itraconazole
- Fluconazole
- Voriconazole
- Miconazole, clotrimazole (and
other topicals)
ANTIFUNGICE ACTIVE PE
ACIZII NUCLEICI
Cell membrane
• Polyene antibiotics
• Azole antifungals

DNA/RNA synthesis
• Pyrimidine analogues
- Flucytosine

Cell wall
• Echinocandins
-Caspofungin acetate
(Cancidas)
 ANTIFUNGICE ACTIVE PE
PERETELE CELULAR
Cell membrane
• Polyene antibiotics
• Azole antifungals

DNA/RNA synthesis
• Pyrimidine analogues
- Flucytosine

Cell wall
• Echinocandins
-Caspofungin acetate
(Cancidas)

Atlas of fungal Infections, Richard Diamond Ed. 1999

Introduction to Medical Mycology. Merck and Co. 2001