DERMATOZE

PROVOCATE DE
PARAZIŢI ANIMALI
(EPIZOONOZELE)
 REPREZINTĂ CEA MAI
FRECVENT ÎNTÂLNITĂ
Scabia EPIZOONOZĂ LA NOI ÎN
ȚARĂ, ALĂTURI DE
PEDICULOZĂ.
Scabia umană, produsă de
parazitul Sarcoptes scabiei
varietas hominis, este o
dermatoză infecţioasă
însoţită de un prurit
caracteristic vesperal și
nocturn
Epidemiologie
 Poate apărea la orice vârstă
 Afectează în egală măsură ambele sexe
 Contaminarea se face direct prin contact cu
bolnavul sau indirect prin obiecte contaminate
 Perioada de incubaţie variază între 5 şi 40 de
zile
Etiopatogenie
 Sarcoptes scabiei varietas hominis este un
parazit cu habitat intraepidermic
 Atât simptomatologia obiectivă cât şi cea
subiectivă sunt determinate de femelă (parazit
ovalar, aplatizat, cu dimensiuni de 0,4/0,3 mm
)
 În cursul vieții de 30 zile, ea sapă galerii
(tunele) în stratul cornos epidermic (cca. 2-3
mm/zi)
 Prurit (caracteristic vesperal şi
Manifestări subiective nocturn), intens, provoacă
insomnii

Şanţul acarian sau tunelul

Tablou clinic
acarian

Manifestări obiective Vezicula perlată

Leziunile nespecifice
Şanţul acarian sau
tunelul acarian
 Uşor supradenivelat cu lungimi
cuprinse între câţiva mm şi 1,5 cm și
forme variate
 Șanţul acarian se termină printr-o
mică proeminenţă emisferică,
albicioasă, cât o gămălie de ac
numită eminenţa acariană
 Rareori sunt observate în practica
clinică
Leziunile de scabie au topografie caracteristică!
Vezicula perlată Leziunile nespecifice
 Element patognomonic de diagnostic  De tip papulo-vezicule, cruste, urme
clinic al scabiei de grataj, excoriaţii liniare sau
punctiforme, pete eritematoase sau
 Este o mică ridicătură de 1-2 mm urticariene
diametru
 Sunt foarte frecvente, dar
necaracteristice
Diagnostic pozitiv  Criteriile epidemiologice
 Criteriile clinice
 Examenul parazitologic
Forme clinice

Scabia clasică • Scabia crustoasă se întâlnește la

Scabia persoanele imunodeprimate
norvegiană • Are contagiozitate mare

Scabia • Se caracterizează prin absența

semnelor clinice obiective, dar
oamenilor întotdeauna însoțită de pruritul
curaţi nocturn pesistent
• Evoluează la subiecţii hiperergici cu
• Se întâlneşte la pacienţii care au folosit
Scabia sensibilitate la antigenele acariene
• Erupţia cutanată este formată din
Scabia dermatocorticoizi pentru atenuarea nodulară
noduli
incognita pruritului, aspectele clinice fiind mult
diferite
Scabia clasică Scabie norvegiană
 Piodermizarea (impetiginizarea)

Eczematizarea

Complicaţiile Eritrodermizarea
scabiei Persistenţa pruritului şi instalarea
fenomenelor de lichenificare

Nefropatie scabioasă

Onicopatia scabioasă
 Pediculoza
corporală

Dermatitele
Dishidroza
Diagnostic diferenţial eczematiforme

Piodermitele Prurigo strofulus

Tratamentul scabiei
Rămâne unul exclusiv local
pentru formele de scabie
necomplicată
Pomezi cu benzoat de benzil
10-25%
Pomezi cu sulf 5-10% Crotamitonul 10%
În cazurile de scabie
piodermizată este indicat În scabia eczematizată se
Permetrina 5%
initial tratamentul tratează iniţial eczema
piodermitei
aplicaţii locale cu
Ivermectine (Mectizan) dermatocorticoizi şi
200μg/kg oral pentru antihistaminice anti-H1 la
formele rebele la tratament pacienții cu
simptomatologie persistentă
 SUNT AFECŢIUNI CUTANATE
Pediculozele DETERMINATE DE INSECTE
DIN FAMILIA PEDICULIDAE
 Paraziţi de aproximativ 2 mm lungime care se
deplasează încet se fixează puternic pe firele
de păr
 Durata lor de viaţa este de 6-7 săptămâni
 O femelă depune în timpul vieţii până la 300
de ouă, ovoidale, operculate (câte 5-10 ouă/zi)
 Există trei tipuri de pediculoze: pediculoza
capului, pediculoza corporala si phtyriaza
pubiana.
Pediculoza capului
Produsă de pediculus humanus
varietas capitis (păduchele de cap)
Contaminarea se face direct de la
omul bolnav la cel sănătos
Tablou clinic

 Simptomul dominant este pruritul, localizat mai ales în regiunea temporală şi occipitală
 La locul unde păduchele îşi înfige rostrul, apare o papulo-veziculă foarte pruriginoasă de 2 mm,
excoriații secundare gratajului, eritem si scuame
 În urma gratajului intens se produc piodermizări şi eczematizări
 Se consideră că pediculoza capitis este cea mai comună cauză de piodermite la nivelul scalpului
 Foarte rar, leziunile de la nivelul scalpului pot forma o calotă din fire de păr lipite printre care se
pun în evidenţă lindeni şi păduchi
 Diagnosticul este uşor de făcut prin examinarea clinică atentă
 Diagnosticul diferențial se face cu: dermatita seboreică, înțepăturile de insecte, eczema,
psoriazisul etc.
Pediculoza
corporală
Produsă de Pediculus humanus
varietas corporis, parazit ce se
localizează pe pielea corpului, în
orice arie.
Afecţiunea se întâlneşte obişnuit în
colectivităţi.
Tablou clinic

 Debutează sub forma unei leziuni punctiforme înconjurate de o maculă

eritematoasă
 După cca. 7 zile pe locul respectiv apare o papulă persistentă, intens
pruriginoasă, excoriaţii liniare secundare gratajului, cruste hematice sau semne
de piodermizare
 Localizarea acestor leziuni are ca particularitate dispoziţia “în pelerină“
 Diagnosticul se pune pe simptomatologia clinică obiectivă şi subiectivă descrisa
şi pe evidenţierea paraziţilor
Phtyriaza pubiană
Afecţiune contagioasă produsă de
phtyrus pubis, cel mai frecvent prin
contact sexual
Tablou clinic

 prurit în regiunea pubiană

 la locul înţepăturii apar papulo-vezicule care se pot infecta secundar scărpinatului
 apariţia unor pete albăstrui patognomonice, “macule cerulae”, rotund-ovalare, cu
dimensiuni între 3-15 mm
Tratamentul pediculozelor

Pediculoza •
•
Crotamitonul
Derivaţii de piretrine

scalpului
• Permetrina 5% și Malation 0.5%
• Ivermectina local

Pediculoza • Piretrinele și Permetrina în aplicaţii unice

corporală
• Sterilizarea prin fierbere şi călcarea lenjeriei de corp şi de pat

Phtyriaza • Topice insecticide aceleaşi ca şi pentru pediculoza corporală

• Este recomandată Ivermectina oral repetată în ziua 8 și ziua 15

pubiană • Raderea pilozităţii pubiene

DERMATOZE CUTANEO-
MUCOASE PRODUSE DE
DERMATOFIŢI ŞI LEVURI
Epidemiologie

Epidermophyton
 Infecțiile fungice superficiale afectează 20-
25% din populația globală.
Clase Microsporum
 Apariția dermatomicozelor este condiţionată
de calităţile biologice ale dermatofitului
(keratofilia lui) şi de interacţiunea dintre Tricophyton
parazit şi organismul gazdă.

Antropofili

Habitat Zoofili

Geofili
 Metode de evidențiere a fungilor

însămânţarea pe
examenul cu lampa examenul micologic
examenul cu lupa medii de cultură
Wood extemporaneu
speciale

reacţiil
examenul microscopia imunoalergice de
tehnici histochimice
histopatologic electronică
natură fungică
 Clasificarea micozelor

superficiale profunde dermatofitidele (sin. micide)

dermat pitiria
pilomi ofițiile otomico onicomi zisul actinomico monilia sporotricoz histoplasmo
coze pielii zele cozele versic za za a za
usca tinea
glabre olor
corpo
te ris

infla tinea
mato manu
rii m

tinea
cruri
s

tinea
pedi
s
Pilomicozele
uscate
Microsporia

 Reprezintă 70 - 80% din totalul micozelor

uscate ale pielii capului
 Clinic, apar plăci rotund-ovalare, de dimensiuni
mari (4-6 cm), puţine la număr, eritemato-
scuamoase, în interiorul cărora firele de păr
sunt rupte toate la aceeaşi distanţă de la
emergenţă
 Examenul micologic al firelor de păr a arătat că
acesta prezintă o parazitare ectotrix, sporii şi
filamentele formând o teacă în jurul firului de
păr
 La expunerea la lampa Wood, plăcile
microsporice au o luminiscenţă verzuie
caracteristică
Tricofiţia uscată a pielii capului

 Numeroase plăci alopecice, descuamative, de

dimensiuni mici, cu perii din interiorul lor
rupţi la distanţe diferite de pielea capului
creând aspectul de “puncte negre”
 La examenul micologic, se observă
parazitarea endotrix a firului de păr
 Examenul cu lampa Wood arată lipsa
fluorescenţei
Favusul

 Produs de Trichophytoni antropofili Cu godeuri

(Trichophyton schoenleinii) şi animali
(Trichophyton quikeanum - găzduit de
şoareci)
Pitiriaziformă
 Toate formele de favus se pot însoţi facultativ Impetigoidă
de adenopatii satelite inflamatorii
suboccipitale şi laterocervicale Forme
 Netratată, boala poate persista şi la adulţi,
evoluând spre o alopecie cicatricială

Pitiriazisul Forma
papiroid cicatricială
Favusul

• Depozite scuamo-crustoase umede, de • Cea mai frecventă, leziunea

nuanţă gălbuie caracteristică este godeul favic
Forma • Asemănătoare unei piodermite • Firele de păr parazitate sunt mate la
impetigoidă
Forma cu examenul cu lupa, cenuşii, cu aspect
comparabil cu “părul de porc”
godeuri
• Caracterizată de predominanța scuamelor
furfuracee
Forma
pitiriaziformă
• Manifestarea finală a evoluţiei tuturor
formelor precedente de favus
• Evoluează cu leziuni crustoase, mari, de
culoare gri-cenuşie, aderente
Forma
Pitiriazisul • La examenul cu lupa, se pot evidenţia mici cicatricială
papiroid godeuri perifoliculare
 Pilomicozele uscate: microsporia, tricofiția ,
favusul

Tratamentul pilomicozelor
Diagnosticul pozitiv Diagnosticul diferenţial uscate

• Griseofulvină 20-25mg/kg/zi
pelada • Terbinafină 250 mg /zi
Criterii
epidemiologice
General • Itraconazol 5mg/kg/zi
• Fluconazol 6mg/kg/zi
pseudopelada pitiriazis

Examen Examen • Raderea părului

• Soluţii de alcool iodosalicilic
clinic micologic streptocociile psoriazis Local • Soluție Lugol
uscate
• Derivaţi imidazolici
Pilomicoze
inflamatorii
Tricofiţia supurată (inflamatorie) a pielii
capului sau Kerion Celsi
Etiologie,
epidemiologie
 Este produsă de dermatofiţi zoofili şi
mai rar geofili
 Contaminarea se poate face direct de
la animalul bolnav, precum şi
indirect prin obiecte contaminate
 Răspunsul organismului uman este
foarte zgomotos, acesta dezvoltând
rapid o reacţie inflamatorie masivă.
Tablou clinic
 Pustule centrate de fire de păr care se
unesc rapid formând, inițial, noduli
inflamatori care conflueazǎ rezultând
un placard pseudotumoral eritemato-
edematos, dureros.
 Infecţia se propagă din aproape în
aproape, iar în faza de stare se
dezvoltă un placard rotund-ovalar
 Vindecarea se face printr-o alopecie
definitivă.
Tratamentul
 General: Griseofulvină
20-25mg/kg/zi timp de 6-8
săptămâni, Terbinafină, Itraconazol,
Fluconazol
 Local: epilarea manuală a firelor de
păr parazitate şi aplicaţii locale cu
soluţie Lugol sau derivaţi
imidazolici
Tricofiție inflamatorie placard Tricofiție inflamatorie
acoperit de numeroase pustule

Sicozisul micotic
 Afectează bărbaţii adulţi. Se
localizează în zona păroasă a
feţei (barbă sau mustaţă).
 Contaminarea se face prin
mâini murdare sau instrumente
de bărbierit
 Clinic, se prezintă sub forma unui placard
inflamator, acoperit de pustule, fire de păr ce se
elimină ușor și cruste
 Subiectiv, manifestările sunt discrete
 Tratamentul se face cu Griseofulvină 500mg x
2/zi pentru 6 săptămâni, Terbinafină, Itraconazol,
Fluconazol; iar local este necesară epilarea
manuală a firelor de păr și aplicații de soluții și
creme antimicotice
Dermatofițiile
pielii glabre
Herpesul circinat

 Clinic, la debut, se prezintă sub forma unei  Diagnosticul clinic se confirmă prin examenul
plăci eritemato-pruriginoase, de mici micologic al scuamelor
dimensiuni  Tratamentul, pentru plăcile izolate de la
 Evoluează centrifug, mai multe leziuni putând nivelul pielii glabre, se face cu topice cu
conflua rezultând placarde mari alilamine, imidazoli de 2 ori pe zi pentru 2-4
săptămâni
 Evoluţia se face spre o vindecare spontană în
centrul placardului
 În localizarea de la nivelul feţei, în urma
aplicării incorecte a dermatocorticoizilor,
rezultă “tinea incognita”
Herpes circinat
Tinea manum

forma forma veziculo-

hiperkeratozică dishidrozică

forma uscată intertrigoul

eritemato-
descuamativă interdigital
Tinea cruris sau
intertrigoul
dermatofitic
 Este o micoză des întâlnită
produsă de Trichophyton
rubrum sau floccosum
 Afectează mai des bărbaţii şi
contaminarea se face atât de la
obiecte parazitate folosite în
comun, cât şi prin autoinoculare
 Leziunile se dispun cel mai frecvent în pliurile
inghino-crurale, zona genitală și perigenitală
 Placarde mari, bine delimitate, cu contur policiclic
și suprafaţa fin scuamoasă, cu veziculaţie sau
chiar cu pustule
 Diagnosticul pozitiv este confirmat cu ajutorul
examenului micologic
 Diagnosticul diferenţial se face cu celelalte tipuri
de intertrigo
Tinea cruris
Tinea Pedis
Forma hiperkeratozică
cronică
 Este produsă de Trichophyton
rubrum, Trichophyton interdigitale,
Epidermophyton flocossum
 Clinic, afecţiunea constă în prezența
unor placarde hiperkeratozice
acoperite de scuame difuze, de
culoare gri-gălbuie, cu margini
imprecis delimitate, deseori fisurate
Forma veziculoasă
(dishidroziformă)
 Placarde intens pruriginoase
eritemato-veziculo-scuamoase
dispuse pe părţile laterale ale
picioarelor ce se pot extinde atât pe
dosul piciorului, cât şi pe toată
planta
 Este rar întâlnită la copii unde este
produsă de Trichophyton rubrum
 Deseori această formă se asociază cu
intertrigoul dermatofitic
Intertrigoul
dermatofitic
 Forma fisurară descuamativă
interdigitală sau “piciorul atletului”
este forma cea mai des întâlnită
 Clinic, leziunile constau din mici
plǎci macerate ce cuprind ambii
versanţi ai pliurilor interdigitale,
eritem, fisuri şi scuame
 Pruritul este supărător
În majoritatea micozelor picioarelor
este suficient tratamentul local care
constă în: toaleta locală cu soluţii
antiseptice (soluţia D’Alibour,
Clorhexidin), produse pe bază de
iod (alcoolul iodo-salicilic),
coloranţi (tinctura Castellani),
derivați imidazolici.
Otomicozele
 Confundate deseori cu eczema
urechilor, se localizează la
nivelul conductului auditiv
extern unde îmbracă aspectul
unor leziuni eritemato-
exudative.
 Tratamentul local cu derivaţi
imidazolici este suficient.
Onicomicozele

 În determinismul onicomicozelor este

incriminat, în 75% din cazuri, Trichophyton
rubrum urmat de Trichophyton
mentragrophytes interdigital şi alţi dermatofiţi
 Până la 40% din indivizii cu onicomicoză
prezintă infecții cutanate concomitente, cel
mai adesea tinea pedis (30%).
Onicomicozele

 Din punct de vedere clinic, infecția poate

interesa unghia, repliul unghial sau ambele
structuri, îmbrăcând mai multe aspecte
 În faza de stare, toată unghia este afectată, îşi
pierde transparenţa, se îngroaşă, devine
friabilă și se detașează de pe patul unghial
 Boala începe la o unghie, însă netratată, se
extinde lent afectând în final toate unghiile
degetelor de la mâini și/sau picioare
Onicomicozele

 Diagnosticul pozitiv se face pe baza

aspectului clinic și a examenului micologic
extemporaneu al fragmentelor
 Tratamentul general se face cu Terbinafină,
Itraconazol, Fluconazol
Tinea (pitiriazisul) versicolor

 Răspândirea afecţiunii este foarte mare mai

ales la adulţi şi tineri, interesând deopotrivă
ambele sexe, fiind favorizată de climatul cald
și umed
 Debutul se face prin mici macule rotund-
ovalare care se extind şi confluează, având o
culoare variabilă de la alb la roz-roșu până la
bej- cafeniu
 Erupția se localizează mai ales pe zonele
seboreice ale trunchiului
Tinea (pitiriazisul) versicolor

 Diagnosticul pozitiv este uşor de făcut, după

aspectul clinic şi localizare
 Evoluţia este cronică, cu recidive mai ales
primăvara
 Tratamentul este destul de laborios şi de
lungă durată (3-4 săptămâni)
Micoze cutanate SUNT RAR ÎNTÂLNITE LA NOI
ÎN ŢARĂ
profunde
Actinomicoza cervico-facială
Definiție, epidemiologie
 Actinomicoza cervico-facială este încadrată ca
o micoză profundă deși agentul etiologic este
Actinomices Israeli, o bacterie Gram (+)
 Este cea mai frecventă micoză profundă
întâlnită în aria noastră geografică
 Boala are evoluţie cronică, fiind întâlnită mai
des la persoanele cu vârsta între 15- 30 ani
 Poarta de intrare este reprezentată de un
traumatism la nivelul mucoasei
Tablou clinic
 Clinic, debutează prin prezența unor nodozități localizate, în
special, în zona cervico-facială
 În timp, formaţiunile devin mai violacee, se ulcerează şi
formează fistule multiple
 Boala poate afecta toate organele şi ţesuturile în funcţie de
sediul primoinfecţiei
 Actinomicoza ar trebui suspectată atunci când sunt prezente
una din cele trei elemente:
o o masă inflamatorie infiltrată a pielii și țesutului subcutanat
o formarea de sinusuri și drenaje la nivelul tegumentului prin
care se elimină grăunți cu aspect caracteristic
o o recădere sau evoluția nefavorabilă a bolii după o cură
scurtă de antibiotic
Actinomicoza cervico-facială
Diagnosticul
 Uşor de pus ţinând seama de caracterele
clinice ale leziunilor şi eliminarea grăunţilor
actinomicozici din fistule
 Testele de laborator includ examinarea
materialul de drenaj, cultură și biopsie
Tratamentul
 Doze mari de antibiotice pentru o lungă
perioadă de timp. Medicamentul de elecție
este Penicilina G
 Pentru pacienții alergici la Penicilină se pot
administra: Tetraciclinǎ, Doxiciclinǎ,
Eritromicină sau Clindamicină
  Clinic, sunt manifestări cu aspect polimorf: papule
Dermatofitidele foliculare sau nefoliculare, leziuni eritemato-
scuamoase, eczematiforme, nodulare sau de tip
Leziuni cutanate ce apar datorită
unei reacţii de hipersensibilizare la eritem polimorf, în general, dispuse simetric
distanţă faţă de antigenele fungice
dintr-un focar micotic.
 În diagnosticul dermatofitidelor se respectă
următoarele criterii: evidenţierea unui focar
infecţios micotic, lipsa dermatofiţilor în leziunea
cutanată, existenţa unor reacţii pozitive la IDR,
vindecarea leziunilor clinice simultan
Candidozele
cutaneo-mucoase

Sunt afecțiuni provocate de levuri.
Cel mai frecvent incriminat este
genul candida reprezentat de
Candida albicans.
 În mod normal, speciile de candida sunt saprofite și
se găsesc în mucoasele tractului gastrointestinal,
respirator și genitourinar, precum și pe tegument
unde coexistă în echilibru cu alți germeni
 În anumite situaţii fiziologice sau patologice, acest
echilibru se rupe şi candida devine parazit
 Doar la imunocompromișii spitalizaţi poate sa
apară candidemie și candioză viscerală cu o
mortalitate de 30- 40%
 Stabilirea diagnosticului de candidoză se face pe
baza următoarelor criterii: manifestările clinice
subiective și obiective, evidenţierea candidei în
leziunea respectivă, numărarea a mai mult de 20 de
colonii de Candida albicans pe placa de
însămânţare
Candidozele
cutanate -
Intertrigo
candidozic
Apare mai frecvent la persoanele cu
comorbidități prin diseminarea
infecției de la un focar propriu din
tractul digestiv sau genital
Debutul se face sub forma unor
leziuni eritemato-veziculoase care
devin rapid zemuinde, realizând un
placard roşu-zmeuriu
Subiectiv, se asociază senzaţia de
prurit
 Candidozele cutanate

Miliaria •Apare la nivelul toracelui posterior

•Erupția debutează ca veziculo-pustule izolate
Candido •Afectează sugarii
candidozică za “de •Placard eritematos localizat
perianal, care se extinde spre
organele genitale şi fese
Candidoza • Erupție difuză care debutează cu vezicule
ce se extind și formează arii confluente
scutece”
cutanată • Pruritul asociat este mai intens în funcție
de regiunea afectată
generalizată
Granulom •Afecţiune rar întâlnită, condiţionată de
deficienţe imunologice grave

Foliculita •Afectează infundibulul foliculului

ul •Leziuni multiple, în plăci şi placarde
eritemato-infiltrative localizate pe orice

candidozic
zonă tegumentară
candidozică pilar la pacienții predispuși
Candidozele mucoaselor

Comisurita
candidozică

Candidozele
cavității bucale

Stomatita Glosita
candidozică candidozică
Comisurita
candidozică
 Coexistă adeseori cu candidoza
bucală
 Afectează cel mai des adulţii
diabetici sau vârstnicii edentaţi
care folosesc proteze dentare
 Este localizată la nivelul comisurilor şi debutează
printr-o leziune eritematoasă mică, care se acoperă
de un depozit alb cremos iar, ulterior, se asociază
cu fisuri, macerație și scuamo-cruste
 Boala evoluează cu recidive, uneori greu de
stăpânit
Stomatita  Debutează printr-un eritem difuz al mucoasei
candidozică bucale (jugale, linguale şi palatine) care devine
uscată pseudomembrane sub forma unor mici
Interesează mai frecvent sugarii dar depozite cremoase
poate fi întâlnită la orice vârstă
 Există şi o formă cronică de stomatită candidozică
care apare în copilărie şi durează timp îndelungat
 Candidoza cronică atrofică este întâlnită la 24-
60% dintre purtătorii de plăci dentare și este mai
frecventă la femei
 limba neagră viloasă
Glosita candidozică
 Reprezintă interesarea
patologică a mucoasei linguale
de către Candida albicans limba saburală
 Pentru confirmarea
diagnosticului, este necesară
efectuarea examenului
microscopic sau identificarea
levurii prin însămânţarea pe limba lăcuită
mediul de cultură Sabouraud
 În glositele candidozice este
important diagnosticul
diferenţial cu glosodiniile
Limba saburala
Candidozele mucoasei genitale

Vulvo-vaginita candidozică Balano-postita candidozică

 se întâlneşte frecvent la femeile diabetice, cu  se întâlneşte, în general, după contaminarea
deficienţe imunologice prin contact sexual cu o parteneră bolnavă
 rezultatul exacerbării florei candidozice saprofite  debutul se face prin senzaţia de prurit şi arsură
vaginale sau al unei contaminări recente
urmată de apariţia la nivelul glandului sau în
 vaginita candidozică, definită ca patru sau mai multe şanţul balano-prepuţial a unor mici zone
episoade per an, afectează până la 10% dintre femei
eritemato-veziculoase
 clinic, se produce inflamaţia acută a mucoasei
vaginale şi vulvare
 deseori infecţia se extinde şi la prepuţ
 mucoasa are un aspect caracteristic, este roşie,  pruritul şi usturimea însoțesc toate localizările
edemațiată, macerată, cu vezicule şi eroziuni acoperite
de depozite alb cremoase, greu detaşabile
 diagnosticul se stabilește pe baza aspectului
clinic și se confirmă prin examenul micologic
 Se însoțește de disurie și dispareunie
Tratamentul candidozelor cutaneo-mucoase

candido • Supensii cu Nistatin 400.000-

600.000
onicomi
za orală
• Clotrimazol tablete de 100 mg
dizolvate în gură
coza •
•
Itraconazolul 200mg/zi
Pulsterapia cu 200mgx2/zi timp de

candido o sâptămână pe lună, 2 luni pentru

mâini și 3 luni pentru picioare

vulvovaginit •Preparatele cu imidazoli zică

a și balanita •Fluconazolul sau Itraconazolul
candidozică se pot folosi pe cale generală
andidoza •Fluconazol 100-
Intertrigo •
cutaneo- 400mg/zi
Preparate topice mucoasă •Itraconazol 200-
candidiozi
c antifungice cronică 600mg/zi
Candidozele
unghiilor
Onixisul și perionixisul
(paronichia) candidozic afectează,
în special, persoanele care-şi
desfăşoară munca în medii umede.
 Onixisul candidozic se manifestă mai ales la
nivelul unghiilor de la mâini, debutând prin
afectarea marginii proximale a unghiei. Lama
unghială se îngroaşă, îşi pierde transparenţa
 Onixisul se asociază cu perionixisul, când repliul
periunghial şi subunghial se tumefiază, pielea
devine roşie, sensibilă, strălucitoare, destinsă şi
ulterior se descuamează

Levuridele
 Sunt reacţii alergice de
sensibilizare la distanță care se
manifestă la nivel cutanat
 Pot îmbrăca forme clinice foarte
variate
 Cel mai frecvent se manifestă ca erupţii de tip
eczematiform, circumscrise sau generalizate,
dishidroză palmo-plantară, papule lichenoide,
erupţii urticariene sau chiar edem Quincke
 Candida nu poate fi pusă în evidenţă la nivelul
leziunilor cutanate
 Infecţia candidozică este, adeseori, cauza unor
manifestări respiratorii, a tulburărilor digestive sau
chiar a unor manifestări articulare