Mehedinți

TUDOR FELICIA-CRISTINA
 Zona geografică
 Mehedinți este un județ în regiunile Oltenia și Banat, în sud-vestul
României. Reședința județului este municipiul Drobeta-Turnu Severin.
 Județul Mehedinți era menționat în opul lui Anton Maria Del Chiaro
din 1718, drept unul dintre cele 17 județe ale Valahiei, fiind în acel
moment alături de Jiul de Sus, Jiul de Jos, Vâlcea și Romanați sub
ocupația imperialilor.
 Tradiții și obiceiuri
• Potrivit tradiţiei din nordul judeţului Mehedinţi, în zona Baia de Aramă-
Nadanova- Mărăşeşti, înainte de pleca în colindat, bătrânii le pun în săcui
micuţilor boabe de porumb, pentru ca anul ce va veni să le aducă mult
noroc. Trezite dis de dimineaţă, gospodinele udă pâinea, apoi încing vatra
unde vor rumeni colăceii pe care îi vor da în dar colindătorilor de mai târziu.
"Dă colacul şi cârnatul, dacă nu, mă duc la altul!" E strigătul care face să
vuiască uliţele satelor de munte din Mehedinţi, în seara de Ajun. Strânşi de
pe toate văile şi colinele, copiii pornesc în colindat pe la casele gospodarilor,
care-i primesc cu piţărăi, nuci, mere şi desigur, cu mare bucurie.
• Colindătorii vor purta costume populare primite de la părinți sau
bunici,precum și o traistă țesută manual unde vor pune pițărăii.
Costumul popular-Femeiesc
• Pe teritoriul judeţului Mehedinţi, portul popular femeiesc prezintă două forme prin¬cipale, care se
încadrează în tipologia generală a provinciei istorice Oltenia şi anume : 1) cos¬tumul cu vilnic
denumit ,,opreg creţ" în zonele din nordul judeţului ; „catrinţă", ,,zăvelcă" sau ,,opreg" în zona de
câmpie şi 2) costumul cu două catrinţe dreptunghiulare (perpendiculare), numite ,,opreg îngust"
şi ,,fâstâc" în nord şi ,,prestelcă" sau ,,zuvelcă" în Câmpia dunăreană.
• Componenţa costumului cu cămaşa lungă (sau deosebit ciupagul şi poalele), încinsă la talie cu brâul
şi brăcira, unde se prinde fie vâlnicul, fie cele două catrinţe (una în faţă şi alta la spate), rămâne
aceeaşi la toate variantele, ce le prezintă diferenţierile zonale mai restrânse de pe teritoriul
Mehedinţiului. Deosebirile de detaliu, care se desprind clin aceste două forme de port, de la un loc
la altul, nu privesc componenţa costumului, ci structura însăşi şi compoziţia ornamentală a pieselor
ce compun costumul. Singura excepţie — care însă se referă la ordinea în îmbrăcare a pieselor de
port — apare la felul de împerechere a brâului cu brăcira (prezente ambele în costumul femeiesc)
dat fiind că în unele zone, la costu¬mul cu două catrinţe, peste brâul încins pe cămaşă se încinge
imediat şi brăcira, ca cele două catrinţe să fie prinse, pe urmă, peste acestea (mod de a se îmbrăca
şi în Banat).
 COSTUMUL BĂRBĂTESC
• Costumul bărbătesc are o componenţă mai simplă decât cel femeiesc, reflectând o mare unitate peste
întreaga întindere a ţării noastre. Se compune din aceleaşi piese pretutindeni : căciula sau pălăria,
cămaşa îmbrăcată direct pe corp, care se poartă peste cioareci sau izmene (cu excepţia unor cazuri,
când cămaşa se vâră în cioareci), brâul cu care se încinge mijlocul, cioarecii şi încălţămintea. Costumul
este completat, în unele regiuni, cu vesta din dimie şi în altele cu pieptarul din blană de ovine.
• Păstrând aceeaşi componenţă, costumul bărbătesc de Mehedinţi se încadrează în tipo¬logia mai
restrânsă a Olteniei, având ca notă caracteristică portul cămăşii vârâte în cioareci la ţinuta de iarnă sau
cea de sărbătoare, iar brâul încins în aşa fel, încât cămaşa rămâne vizibilă sub talie, dat fiind că
cioarecii ajung cu betelia numai până la şolduri.
• Faţă de costumul femeiesc, cel bărbătesc prezintă o mai redusă varietate, de la o enclavă etnografică
la alta, totuşi diferenţa între portul bărbaţilor din zona subcarpatică şi aceea de Câmpia dunăreană
este evidentă. Elementele definitorii care determină diferenţa între cele două tipuri principale de port
mehedinţean apar atât în materia primă şi tehnica de confecţionare, cât şi în croiala pieselor de port.
• La munte s-a păstrat în mai mare măsură cămaşa dreaptă, care s-a purtat paralel cu cămaşa cu plătea
până astăzi.
Melodie specifică
• Din Gorj până-n Mehedinți-Emil Badea și Nina Predescu
 Interpreți din Mehedinți
• Solistul Cristi Manolea
• Nina Predescu
• Narcisa Băleanu
• Mihaela și Cosmin Streță
• Niculina Stoican
• Irina Zoican
• Ileana Ciuculete
• Valeriu Sfetcu
 Apariția folclorului în Mehedinți
• Între 1919 şi 1940, timp de 21 de ani, în localitatea Bistriţa, judeţul Mehedinţi, a
apărut una dintre cele mai importante reviste de folclor din ţară, „Izvoraşul”, care a
cunoscut o arie de răspândire impresionant de amplă, ajungând, prin neistovita risipă
de energie a fondatorului şi directorului ei, preotul, învăţătorul şi folcloristul Gh. N.
Dumitrescu-Bistriţa, la comunităţile de români „de pretutindeni”, din Serbia,
Bulgaria,Grecia, Basarabia, Bucovina, America etc.
• Primul număr al revistei „Izvoraşul” a apărut la 1iunie 1919, în comuna Bistriţa,
judeţul Mehedinţi, sub conducerea doamnei Olimpia şi Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa, ca
„Revistă de muzică, artă populară şi folclor”, deci imediat după Războiul Întregirii,
când adevăratul ei părinte-fondator, semnatarul preţioasei scrisori, facsimilate
anterior, a putut percepe cu uşurinţă „frământări lăuntrice, după primul război
mondial”, în bogata corespondenţă pe care o primea de la colaboratori, culegători de
folclor, informatori, din toate ţinuturile ţării şi din afara graniţelor ei.
 Instrumente folosite în Mehedinți

Vioara Zeta Orga

Saxofon Flaut
Acordeon Bucium
 Opinia mea
• În opinia mea,județul Mehedinți este foarte interesant si
frumos,deoarece are o istorie foarte interesanta si nu numai
atat.Ceea ce imi place cel mai mult sunt atractiile turistice din
Mehedinți,de exemplu:Chipul lui Decebal,Podul lui Dumnezeu,Cetatea
Severinului,Porțile de Fier,etc.