ABORDAREA UNOR CAPITOLE

DIN MATEMATICA STUDIATĂ LA

GIMNAZIU DIN PERSPECTIVĂ
INTERDISCIPLINARĂ
CERCUL PROFESORILOR DE MATEMATICĂ
ZONA DRĂGĂȘANI
21 Martie 2022
REALIZAT DE PROF. GURGUI MARIA DANA
PROF. OPREA NICOLAE
LICEUL TEHNOLOGIC ”PETRACHE POENARU” BĂLCEȘTI, JUD. VÂLCEA
CUPRINS:
 1.INTRODUCERE
 2.ÎNVĂŢAREA INTERDISCIPLINARĂ
 3.VIZIUNEA INTERDISCIPLINARĂ

ASUPRA EDUCAŢIEI
 4.ABORDAREA UNOR CAPITOLE DIN

MATEMATICA STUDIATĂ LA GIMNAZIU CU

APLICAŢII ÎN CHIMIE-FIZICĂ-BIOLOGIE-
GEOGRAFIE -INFORMATICĂ (TEME CU
CARACTER INTERDISCIPLINAR)
MOTTO: ‘’EDUCATIA ARE DIFICILA MISIUNE DE A TRANSMITE O CULTURA
ACUMULATA DE SECOLE, DAR SI O PREGATIRE FATA DE UN VIITOR, IN BUNA
MASURA, IMPREVIZIBIL’’
JACQUES DELORS

1.Introducere
In mod firesc, omul gandeste interdisciplinar. De altfel, practica sociala nici nu cunoaste
probleme unidisciplinare, dimpotriva, ea reclama-pentru adecvarea demersurilor
teoretice-deschiderea si comprehensiunea spre si pentru toate domeniile cunoasterii.
Infaptuirea acestui deziderat este cu atat mai stringenta cu cat astazi nu se mai poate
concepe solutionarea corespunzatoare a unei probleme fara a tine seama de toate
laturile gandirii stiintifice, de imbinarea tuturor domeniilor cunoasterii intr-un tot unitar.
Prin tendintele ce se manifesta in evolutia invatamantului contemporan, fara indoiala ca
interdisciplinaritatea constituie una din cele care s-au impus cel mai mult atentiei.
Problematica pe care o genereaza acest mod de abordare a fenomenelor lumii
obiective se extinde, logic si necesar, si asupra modului in care se realizeaza studiul
acestora in contextul activitatii scolare. Cu alte cuvinte, interdisciplinaritatea -devenita in
mod necesar o modalitate noua de gandire si actiune, izvorata din cerinta identificarii,
analizei, sintezei, definirii, deci a cunoasterii conexiunilor dintre obiectele si fenomenele
lumii reale- se impune ca una din directiile principale ale modernizarii activitatii in
invatamant in ansamblul sau si mai ales a continutului acesteia si a strategiilor de lucru
aplicate.
Interdisciplinaritatea implica un anumit grad de integrare intre domenii de
cunoastere, diferite abordari si utilizarea unui limbaj comun, promitand schimbari
de ordin conceptual si metodologic. Ca perspectiva de organizare a continuturilor,
interdisciplinaritatea provoaca elevii sa se familiarizeze si sa opereze cu principii
sau concepte generale si orientate in contexte cognitive diferite
2. Invatarea interdisciplinara-conditie a modernizarii
Predarea-invatarea optima reclama din partea fiecarui profesor cunoasterea
disciplinelor din planul de invatamant, evident a domeniilor, partilor, notiunilor,
judecatilor si rationamentelor adiacente intelegerii cunoasterii si invatarii in conditii
firesti a stiintei respective.
Renuntarea la predarea-invatarea monodisciplinara si trecerea la cea
interdisciplinara a fost, este si va fi rezultatul colaborarii, asa cum au fost si sunt
consecinta ei mai toate rezultatele spectaculoase obtinute in domeniul cercetarii.
3.Viziunea interdisciplinara asupra educatiei
Interdisciplinaritatea presupune depasirea unor granite, eliminarea unor cadre
rigide, ca domenii exclusive ale unei discipline, transferul de rezultate de la o
disciplina la alta in vederea unei explicari mai profunde a fenomenelor, realizandu-se
astfel o coordonare a diverselor unghiuri de vedere in locul predominarii unuia dintre
ele, situatie care poate duce la o imagine unilaterala asupra educatiei si implicit la
restrangerea rolului sau in societate.
4. Abordarea unor capitole din matematica studiată la gimnaziu din perspectiva
interdisciplinara
Realizarea corelatiei interdisciplinare intre matematica-fizica-chimie-biologie-
informatica, discipline fundamentale, constituie o necesitate obiectiva ca urmare a
interferarii domeniilor; in caz contrar, privam elevul de o viziune unitara asupra naturii si
de o reflectare si intelegere exacta a acesteia.
Ca urmare, in studiul unui obiect de invatamant , abordarea interdisciplinara
presupune un mod de a gandi si actiona care s-ar putea sistematiza in urmatoarele
etape:
I).Sesizarea cunostintelor din domenii diferite care sa interfereze cu OBIECTUL
RESPECTIV printr-un studiu atent si interrelat.
Din acest punct de vedere s-ar putea stabili ca obiecte mai mult sau mai putin
apropiate: matematica, chimia, fizica, biologia,geografia,economia, informatica.
In aceasta idee corelatia matematica-chimie se poate realiza prin utilizarea
algoritmilor matematici in rezolvarea problemelor de chimie. Astfel, pentru
determinarea concentratiei unei solutii ﴾clasele a VII-a ﴿ se aplica algoritmul invatat la
matematica in clasa a VI-a la capitolul 'Probleme de amestecuri si aliaje”. Tot pentru
a stabili compozitia unui amestec se aplica algoritmul de rezolvare a unui sistem de
ecuatii.
Exemplu: Trebuie explicat elevului notiunea de amestec, acesta fiind o asociere
de mai multe corpuri, obiecte, materiale, produse fara ca intre ele sa existe o reactie
chimica. Amestecurile sunt rezultatul curiozitatii oamenilor, ele avand ca scop
ameliorarea anumitor proprietati diferite de cele ale elementelor introduse in
ansamblu.
﴾ concentratie, titlu, densitate, temperatura, pret de cost, etc.﴿
 Concentratia unei solutii
Concentratia unei solutii este raportul dintre masa substantei care se dizolva si masa
solutiei.
masa substantei dizolvate
concentrat ia unei solutii 
masa solutiei

Ex: In 82 g de apa s-au dizolvat 18 g de sare. Care este concentratia solutiei?

18 18
Concentrat ia    18%
82  18 100

adica la 100 g solutie avem 18 g de sare.

Cata sare avem in 400 g solutie? R: 72 g (sare)

Titlul unui aliaj

Aliaj = este un amestec de metale topite.
Titlul unui aliaj este raportul dintre masa metalului pretios si masa aliajului.
masa metalului pretios continut in aliaj
titlul unui aliaj 
masa aliajului
Ex1: un aliaj contine 700 g aur si 1300 g cupru.
Masa metalului pretios este 700 g; masa aliajului = 700g + 1300 g = 2000g
700 g 7
  0,350
Titlul aliajului 2000
= g 20 ; acest lucru insemnand ca la 1000 g de aliaj sunt 350 g de aur.
Ex2: Titlul unui aliaj de aur cu arama (cupru) este 0,750; stiind ca aliajul are masa de 600 de
grame, sa se afle masa metalului pretios.
m
0,75   m  450 ( g )
600
Ex3: Un aliaj de aur si cupru cantareste 20 g si are titlul 0,7. Cat aur curat trebuie sa
adaugam pentru a obtine un aliaj cu titlul 0,8?

masa metalului pretios m

0,7   m  14 ;
0,7 = 20 20

14  x
0,8  ; x=10 (g aur curat)
20  x

Cresteri cu x%
Ex1: Mai multi cofetari si-au luat angajamentul sa prepare 600 de prajituri. Ei au depasit
angajamentul cu 30%. Cate prajituri au pregatit?
30
600   600  780
100

Ex2: Un produs s-a scumpit cu 20% din pretul pe care l-a avut initial, acum el costand 600 de lei.
Calculati pretul initial al produsului.
20
x  x  600  x  500
100
Procente din procente
Ex: se stie ca 21% dintr-o cantitate de lapte este smantana, iar 23% dintr-o cantitate de
smantana este unt. Sa se afle din cate kg de lapte se pot obtine 96,6 kg unt.
21% l = s 23% s = u 23%  21%  l  96,6 l = 2000 (litri
lapte)
Alte exemple de utilizare a procentelor in economie:
1.Comisionul din vanzari – este suma platita de angajator reprezentantilor care lucreaza in
vanzari (pentru a-i motiva sa vanda mai mult). Comisionul este in general 10% din vanzari.
2.Discount – ul este o reducere de pret practicata de multe ori de diferite magazine.
3.Adaosul comercial - diferenta dintre pretul de vanzare catre consumator si pretul de
achizitionare.
4.Dobanzi bancare - bancile comerciale atrag bani de la clientii sai prin conturi bancare,
depozitele clientilor reprezentind o sursa majora de fonduri.

Ex1.Taxa pe valoarea adaugata(TVA):Pretul afisat al unui produs este de 125 lei (fara TVA).
Care este pretul de vanzare daca TVA este 24%?
La pretul afisat trebuie adaugata TVA ,prin urmare va fi:
125+125 = 155 lei
Ex2.Daca TVA pentru un anumit produs scade de la 22% la 19% ,cu cate procente se va ieftini
acel produs?
Sa presupunem ca un produs ar costa 100 lei(fara TVA) .Pretul de vanzare al acestuia cu TVA
de 22% va fi :
100+100 = 122 lei
Pretul de vanzare al produsului cu TVA de 19% va fi :
100+100 =119lei.
Prin urmare , reducerea cotei de TVA a condus la o ieftinire a produsului de la 122 la 119 lei,
adica 3 lei.
Pentru a afla ce procent reprezinta 3 lei din 122 lei ,calculam
P= 100=2,45%(cu aproximatie de doua zecimale exacte).
In concluzie, reducerea cotei de TVA de la 22% la 19% conduce la o ieftinire a produsului cu
aproximativ 2,45%.

Ex3.Dobanzi bancare:O banca ofera credite pentru constructia de locuinte cu dobanda de

40% pe an ,pe o perioada de 3 ani . O persoana imprumuta in aceste conditii suma de 100000
lei .
Ce suma va trebui sa restituie la expirarea termenului?Dar daca dupa un an banca modifica
dobanda la 35%?

100000 =40000 lei (dobanda anuala)

400003=120000 lei (dobanda pe 3 ani)

100000+120000=220000 lei(suma ce trebuie restituita)
In al doilea caz ,dobanda scade pentru al doilea si al trilea an la

100000 =35ooo lei

100000+40000+235000=210000 lei (suma de

restituit)
 Probleme de amestec
Ex.1:Intr-un laborator exista solutii de acid sulfuric de concentratie 90% si 70%. Ce
cantitati dintre cele doua solutii amestecam pentru a obtine 500g de solutie de acid
sulfuric cu concentratia de 72%?
Se calculeaza ajutandu-ne de media ponderata a proprietatii amestecului, astfel se
realizeaza un sistem de ecuatii in x si y, unde acestea sunt cantitatile de solutie de acid
sulfuric de 90% si respectiv 70%:

72%=(90%x+70%y)/(x+y)
500=x+y

Se rezolva sistemul in necunoscutele x si y si obtinem:

x=50g sol. 90% si y=450g sol. 70%.

Ex2 : Cat cupru, ρ=8,9kg/dm3 si cat cositor cu ρ=7,2kg/dm 3 contine o bucata de bronz
cu masa de 50 kg si volumul de 6 cm3 ?
Rezolvarea se face folosind tot un sistem de ecuatii in care notam cu x si y masa in
kg a cuprului respectiv a cositorului. Astfel, folosind si relatia intre m-V- ρ, obtinem
volumul cuprului in bucata de bronz este x/8,6 si a cositorului y/7,2.
Avem sistemul :
x/8,6+y/7,2=6
x+y=50

cu solutiile : x-35,6kg Cu, y=14,4kg cositor

 Scara unei harti
Definitie: Raportul dintre distanţa pe hartă intre doua puncte şi distanţa reală (din teren) se
numeşte scara hărţii.
1
Ex1: O hartă a fost executată la scara de 300.000
.
Aceasta înseamnă că unui cm pe hartă îi corespund, în realitate, pe teren, 300 000 cm =3 km.
Ex2: Măsurâd pe hartă, distanţa dintre două puncte, ea este de 5 cm. Atunci distanţa pe
teren se află astfel:
1 cm…………………………...............300.000
5
cm……………………………………. x

1 300.000 cm
  x  1.500.000 cm  x  15 km
5 x

OBS Distantele se exprima in aceeaşi unitate de lungime.

II).Stabilirea cuantumului de cunostinte ale obiectului, pentru o anumita clasa si in
raport cu particularitatile de varsta ale elevilor si cu nivelul acestora.

O problema destul de importanta cu multe aplicatii practice, in cadrul algebrei, este

aceea referitoare la notiunea de functie. Aceasta notiune fundamentala in matematica
trebuie sa apara de la inceput ca o corespondenta intre doua multimi. Astfel se va arata ca
se va ajunge la studiul unei functii liniare, considerand: lungimea cercului fata de diametru,
spatiul in raport cu timpul, cand viteza este constanta, dependenta intre viteza si timp la o
miscare uniform accelerata, legatura intre volum si temperatura la presiune constanta sau
aceea dintre presiune si temperatura la un volum constant, lungimea unei bare fata de
temperatura la care este incalzita, etc.
Functia liniara este o aplicatie f:R ->R descrisa de formula f(x) = ax+b unde a si b sunt
numere date. Graficul unei functii liniare este o dreapta.

Ex.Miscarea rectilinie uniforma a unui corp se desfasoara “liniar”.

Daca mobilul este in pozitia x0 la momentul t0 , pozitia mobilului la momentul t poate fi
obtinuta din
x(t) = v(t-t0) +x0
unde viteza v este presupusa constanta.
 Putem scrie aceasta formula in felul urmator:
x(t)= at+b, cu a=v si b = x0 –vt0
si recunoastem forma functiilor liniare.

Miscarea se
face in sensul
axei Ox

Miscarea se
face in sens
opus axei Ox
 Graficul miscarii mecanice
1.Sa se interpretreze graficul de mai jos
2.Sa se determine distanta parcursa de mobil de la t=1s pana la t=8s
3. Sa se precizeze punctul cel mai indepartat fata de sistemul de referinta
4. Sa se afle viteza medie a mobilului pe timpul deplasarii

1.Interpretarea graficului.
•Daca graficul are panta ascendenta, corpul se indeparteaza de SR.
•Daca graficul este orizontal mobilul este in repaus.
•Daca graficul are panta descendenta, mobilul se aproprie de SR.
2.X = 2+3+I-2I=7m
3. Punctul cel mai indepartat fata de sistemul de referinta este
C(3;3)
4. Viteza medie pe durata deplasarii este v m= x/t=7/7=1m/s
III).Cuprinderea intr-o viziune unitara, integratoare a diverselor cunostinte ﴾de
matematica, fizica, chimie, biologie,geografie ,economie, informatica﴿ in scopul
cunoasterii si intelegerii realitatii investigate in cadrul procesului de invatamant.
Precizarea structurii sau a structurilor corespunzatoare pentru cuprinderea intr-o
viziune unitara a cunostintelor interrelate.

Formarea imaginii unui obiect printr-o lentila, folosind cunostinte de fizica si

matematica , concretizand prin formarea imaginii pe retina ﴾biologie﴿.
Din punct de vedere al opticii geometrice ochiul omenesc constituie un sistem optic
centrat format din patru medii transparente:corneea, umoarea apoasa,cristalinul si
umoarea vitroasa. Fiecare din aceste medii are propriul sau indice de refractie.
Pentru formarea imaginii clare a unui obiect este necesar ca fascicolul luminos care
patrunde in ochi prin pupila sa fie focalizat de cristalin pe retina indiferent de distanta la
care este situat obiectul (prin variatia distantei focale a cristalinului datorita modificarii
formei lui sub actiunea muschilor ciliari).

a﴿Formarea imaginii unui obiect intr-o lentila la fizica in clasa a VIII-a, deducerea
FORMULEI LENTILELOR utilizand metoda asemanarii triunghiurilor
﴾sunt necesare cunostinte de fizica, geometrie, algebra﴿
Pozitia imaginii unui obiect depinde atat de distanta obiect-lentila cat si de distanta
focala a lentilei. Demonstratia se face folosind asemanarea triunghiurilor.
In figura de mai jos este prezentata construirea imaginii unui obiect real situat la o
distanta mai mare de 2f de lentila.
Din triunghiurile asemenea ABO si A’B’O rezulta ca :
AB/A’B’ = AO/A’O de unde y1/-y2=-x1/x2, unde x1 si y1 sunt coordonatele punctului B
in sistemul de coordonate Oxy iar x 2 si y2 sunt coordonatele punctului B’.
Observatie:
Intotdeauna la studiul lentilelor ,se va alege sistemul de axe xOy cu axa Ox de-a
lungul axei optice principale ,orientata in sensul propagarii luminii , cu axa Oy
orientata in sus si cu originea plasata in cencentrul optic al lentilei.
In mod analog, din triunghiurile asemenea OEF 2 si A’B’F2 rezulta ca :
OE/A’B’= OF1/F2A’, de unde y1/-y2= f/(x2-f’) ,unde focarul imagine F2este punctul de
coordonate (f,0).
Din aceste doua relatii rezulta ca
-x1/x2= f/(x2-f), rezulta x2/-x1= (x2-f)/f, de unde x2/-x1= x2/f-1 si deci 1/x2-1/x1=1/f,
relatie numita formula fundamentala a lentilelor subtiri.
Ex. Imaginea reala a unui obiect cu inaltimea y 0 trebuie sa se formeze e un ecran situat la
distanta D de obiect.Se foloseste o lentila subtire plan-convexa ,avand raza de curbura a fetei
convexe IR1I. Exista doua pozitii posibile ale lentilei , distanta dintra ele fiind d. Aflati marimile y 1 si
y2 ale celor doua imagini.
Rezolvarea problemei se face folosind asemanarea triunghiurilor;din asemanare obtinem:

Analog 

deci x1x2=x3x4. Inlocuim x2 =D-x1 , x3 = x1+d si x4 =x2+d ,rezulta

 b).Aplicaţie în fizică a inegalităţii mediilor

Fizica, la nivelul gimnaziului si al liceului, poate fi prezentată într-un mod mai atractiv, alături
de matematică. Este foarte important sa ştim sa punem , cunoştinţele de fizică în strânsă
legătură cu matematica, în viata de zi cu zi, sa privim evoluţia acestora prin prisma aplicaţiilor lor
şi a vieţii oamenilor.
Una dintre cele mai cunoscute inegalităţi în matematică este inegalitatea dintre media
aritmetică şi media geometrica a două sau mai multe numere reale pozitive, şi anume

mg  ma (1)
Demonstraţia inegalităţii (1) pentru două numere a, bR+ se face imediat pornind de la
inegalitatea evidentă

( a  b)2  0

ab 2ab 2ab 2

de unde a  b  2 ab ,deci ab  (2) ; Din (2) rezultă ab  a  b  a  b  ab  1 1  ab
2 
a b

ceea ce înseamnă că m h  m g (3). Avem deci, tinand cont de (1) si (3) inegalitea
mh  m g  ma
Aplicaţie în fizică: Două mobile parcurg acelaşi drum, primul cu viteză constantă v, cel de-al
doilea parcurgând 2 porţiuni egale cu vitezele v1, v2, a căror medie aritmetică este v. Care
mobil parcurge drumul mai repede?

Notăm distanţa cu D=2·d, iar timpii de parcurgere cu t1 (pentru primul mobil) şi t2 (pentru al
doilea mobil),
D 2d 4 d d 1 1
t1   d t    d    
v v1  v 2 v1  v 2 2
v1 v 2  v1 v 2 
2

Aplicăm inegalitatea dintre ma si mh pentru v1 si v2

2 v1  v 2

1 1 2

v1 v 2
4 1 1 4 1 1 
  d  d      t1  t 2
v1  v 2 v1 v 2 v1  v 2  v1 v 2 

În concluzie, mobilul care merge cu viteză constantă ajunge la destinaţie în cel mai scurt timp.
 c)Sirul lui Fibonacci
In anul 1202, Fibonacci a participat la un concurs de matematica in Pisa. Problema propusa
concurentilor a fost celebra “Problema a iepurasilor” lui Fibonacci.
Plecand de la o singura pereche de iepuri si stiind ca fiecare pereche de iepuri produce in
fiecare luna o noua pereche de iepuri, care devine “productiva” la varsta de 1 luna, calculati
cate perechi de iepuri vor fi dupa n luni. (de asemenea se considera ca iepurii nu mor in
decursul respectivei perioade de n luni)
Sa notam Fn numarul de perechi de iepuri dupa n luni. Numarul de perechi de iepuri dupa n+1 luni,
notat Fn+1, va fi Fn (iepurii nu mor niciodata!), la care se adauga iepurii nou-nascuti. Dar iepurasii se
nasc doar din perechi de iepuri care au cel putin o luna, deci vor fi F n-1 perechi de iepuri nou-nascuti.
Obtinem astfel o relatie de recurenta: (reprezentata si prin diagrama de mai jos )
 Fn+1 = Fn + Fn-1;
 F1=1;
 F0=0.

Aceasta relatie de recurenta reprezinta regula care genereaza termenii sirului lui Fibonacci :
1,1,2,3,5,8,13,21,34,55,89,144,233,.....
Sirul lui Fibonacci este un sir de numere in care fiecare, incep and cu al treilea,
este suma celor doua dinaintea sa.
 Sirul lui Fibonacci si Numarul de Aur

Dacă luăm în considerare raportul dintre două numere succesive, în sirul lui Fibonacci si
vom imparti fiecare la predecesorul sau vom găsi următoarele serii de numere:
1
/ 1 = 1; 2 / 1 = 2; 3 / 2 = 1,5; 5 / 3 = 1,666...; 8 / 5 = 1,6; 13 / 8 = 1,625; 21 / 13 = 1,61538...
Raportul aproximeaza o anumită valoare, pe care o numim raportul de aur sau numărul
de aur:
φ (fi) = 1,618034
Acest numar a fost cunoscut si studiat inca din antichitate, sculptura si arhitectura Greciei
antice din secolul lui Pericle respectand cu rigurozitate sectiunea de aur, aceasta fiind
considerata o masura a armoniei si echilibrului.( ex. Partenonul )

Sectiunea de aur este probabil unul dintre cele mai misterioase numere, constituind de
secole o fascinatie pentru matematicieni si artisti. La fel ca numerele irationale π sau
е, pare a face parte din “constitutia” Universului, sectiunea de aur regasindu-se
sistematic in lumea vie.
 Sirul lui Fibonacci in natura

Numarul de aur se regaseste in modul de dispunere a frunzelor, petalelor sau

semintelor la plante, in raportul dintre diferite parti ale corpului omenesc, etc…

La multe plante, numărul de petale este un numar Fibonacci

• 3 petale: crin, iris
• 5 petale: trandafir salbatic, viorele, lalele
• 8 petale: delphiniums
• 13 petale: gălbenele, porumb, cineraria, unele margarete
• 21 petale: margarete, cicoare
• 34 petale: patlagina

Anumite conuri de pin respecta o dispunere data de numerele lui Fibonacci, si de

asemenea la floarea soarelui.

Con de pin Crin Garofita Fuchsia Fucsie

 Sirul lui Fibonacci in natura

La floarea soarelui se pot observa doua randuri de

spirale in sens invers. Numarul de spirale nu este
acelasi in fiecare sens. Potrivit soiului, acest numar
poate fi 21 si 34 sau 34 si 55, uneori 58 si 89.

Multe plante au aranjamentul frunzelor dispus intr-o

secventa Fibonacci in jurul tulpinei.

Ideea dispunerii frunzelor in acest sens pleaca de la

considerarea unghiului de aur de 222,5 grade, unghi
care impartit la intregul 360 de grade va da ca
rezultat numarul 0.61803398..., cunoscuta ca ratia
sirului lui Fibonacci.
 Corpul omenesc si numerele lui Fibonacci
Mana umana are 5 degete, fiecare deget avand 3 falange, separate prin 2 incheieturi.
Media lungimilor falangelor este de 2, 3 si respectiv 5 cm. In continuarea lor este un os al
palmei care are in medie 8 cm.
Catul dintre lungimea partii de jos a corpului omenesc, masurata de la ombilic pana la talpi,
si partea de sus, masurata din crestet pana la ombilic este numarul de aur.
Ritmul ciclic al batailor inimii apare în electrocardiograma unui om sanatos ca o linie curba,
cu suisuri si coborâsuri. Reprezentarea grafica a "sirului lui Fibonacci" seamana izbitor cu
cea de-a doua parte a amintitei EKG.
Molecula de ADN are si ea la baza sectiunea de aur. Ea masoara 34 angströmi (A) în
lungime si 21 A latime, pentru fiecare ciclu complet al elicei duble a spiralei sale. 21 si 34
fac parte din "sirul lui Fibonacci“.
 Proportia de Aur

O paralelă cu baza de la mijlocul unei laturi într-un triunghi

echilateral înscris într-un cerc generează proporţia de aur.(fig.1)
Pătratul maxim înscris într-un semicerc generează proporţia de
aur. (fig.2)
Intersecţia diagonalelor unui pentagon generează proporţia de
aur. (fig.3)
Bisectoarele (de ex.: DB) unui "triunghi isoscel de aur" (adică unul
în care baza reprezintă 0,618... faţă de laturi) generează, la rîndul
lor, proporţia de aur, iar arcele de cerc trasate din punctele unde
ele intersectează laturile "triunghiurilor de aur" ce se formează
succesiv generează spirala logaritmică. (fig.4)
 Cochilia melcului, spirala logaritmica si seria lui Fibonacci
Cati dintre noi nu am studiat un pic cochilia melcilor iesiti "la plimbare" dupa o ploaie de vara. Designul ei
urmeaza o spirala extrem de reusita, o spirala pe care noua ne-ar fi greu sa o realizam trasand-o cu pixul.
Aceasta spirala urmareste dimensiunile date de secventa lui Fibonacci:
◦ pe axa pozitiva: 1, 2, 5, 13, samd...
◦ pe axa negativa: 0, 1, 3, 8, samd..
Dupa cum puteti observa, aceste 2 subsiruri combinate, vor da chiar numerele lui Fibonacci.
Motivatia pentru aceasta dispunere este simpla: in acest fel cochilia ii creaza melcului, in interior un maxim
de spatiu si de siguranta.
Spirala logaritmică - unicul tip de spirală care nu-şi modifică forma pe măsură ce creşte. Aceasta se
gaseste:
o In forma cochiliei de melc
o In forma urechii umane.
o In interiorul aparatului auditiv
 d)Geografia si Matematica
Coordonate geografice

Harta Pământului arătând liniile de latitudine (orizontal) şi longitudine (vertical).

Un sistem de coordonate geografice defineşte orice locaţii de pe Pământ prin 2 sau 3 coordonate ale
unui sistem de coordonate sferice care este aliniat la axa în jurul căreia se învârte Pământul. Pornind de
la teoriile vechilor babilonieni, extinse ulterior de Ptolemeu, unui cerc întreg i s-au asigurat 360°.
 Geografia si Matematica
Latitudinea

Latitudinea este una dintre cele două

coordonate geografice care descriu
poziţia unui punct de pe suprafaţa
Pământului

Latitudinea unui punct este unghiul dintre

direcţia de la centrul Pământului spre
acel punct şi planul ecuatorului.
 Geografia si Matematica
Longitudinea

Longitudinea descrie poziţia unui punct

de pe suprafaţa Pământului.
Longitudinea unui punct este unghiul
dintre proiecţiile pe planul ecuatorului ale
direcţiilor de la centrul Pământului către
punctul dat şi, respectiv, către un punct
de pe Pământ ales convenţional ca
origine a longitudinii.
Echivalent, longitudinea unui punct este
unghiul diedru dintre semiplanele
sprijinite pe axa Pământului şi conţinând
punctul dat şi, respectiv, punctul ales ca
origine a longitudinii.
Vă mulțumesc pentru atenție!