Școala Gimnazială, comuna Filipeștii de Târg

An școlar: 2022-2023
Clasa: a VII-a
Curriculum la decizia școlii
Tipul de opțional: Opțional la nivelul disciplinei
Durata: 1 an școlar/1 ora pe săptămână

PROGRAMA ȘCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA

MATEMATICĂ OPȚIONAL

”ABILITĂȚI MATEMATICE”

PROPUNATOR:
PROF. SCORȚEANU ELENA
 ABILITĂȚI MATEMATICE

1. NOTĂ DE PREZENTARE
„Matematica este limba cu care Dumnezeu a scris universul. ”

                                                                                        Galileo Galilei

Matematica, ”regina stiinţelor”, considerată de unii aridă, abstractă şi accesibilă unui număr
restrâns de persoane poate fi înţeleasă de oricine se va apropia de ea cu interes. Abilitați matematice
deschide noi şi diverse posibilităţi de abordare ale unei lecţii, atât în ceea ce priveşte învăţarea, cât şi
evaluarea.
Studierea disciplinei opţionale ”Abilitati matematice” la clasa a VII-a reprezintă o modalitate
optimă de dezvoltare a raţionamentului matematic, fiind un cadru propice pentru fundamentarea
deprinderilor de muncă intelectuală şi pentru o învăţare activă care să stimuleze învăţarea, dar şi
activitatea practică și intelectuală. Îmbogăţirea culturii matematice, dezvoltarea gândirii logice, a
perspicacităţii şi a creativităţii, fixarea cunoştinţelor matematice şi atragerea elevilor spre studiul
matematicii este posibilă prin introducerea opţionalului.
Această disciplină a fost concepută în vederea completarii achizițiilor anterior dobandite,
dezvoltării de competențe, capacități și atitudini de către elevii clasei a VII-a, bazate pe gândirea critică,
logică, divergentă și creativă. Invățarea matematicii în școala urmărește conștientizarea naturii
matematicii ca o activitate de rezolvare a problemelor, bazată pe un câmp de cunoștințe și de proceduri,
dar și ca o disciplină dinamică strâns legată de societate prin relevanță sa în cotidian și prin rolul său în
științele naturii, în tehnologii și în științele sociale.
O problemă de geometrie constituie întotdeauna o provocare a inteligenței noastre, iar rezolvarea
ei ne provoacă o plăcere dintre cele mai elevate. Având în vedere faptul că un desen bine realizat
rezolvă o problemă în proporție de 60% , rezolvarea problemelor de geometrie prin construcții
geometrice oferă certitudinea că din moment ce o figură  a putut fi construită pe baza datelor, înseamnă
că ea este determinată, iar măsurile rezultate în figură trebuie să rezulte și din calcule. Corectitudinea
executării unui desen oferă posibilitatea de a observa o soluție corectă a problemei. În problemele de
construcții elevul are ocazia să aplice cunoștințele de geometrie, aceasta având un puternic rol formativ.
Dintre toate problemele de geometrie, cele care stimulează cel mai mult spiritul practic, acuratețea
gândirii, logica celui care se încumetă să le rezolve, sunt problemele de construcții geometrice.
Abordarea opționalului ca activitate de rezolvare a unor contexte problematice variate asigură
alternative în învățare și evaluare, ducând la o destindere sănătoasă în urma unor lecții dificile sau pot
face obiectul unui studiu individual pentru elevii dotați.
Disciplina propusă învață pe copii să fie atenți, să gândească mai mult asupra datelor unei probleme, să
observe orice amănunt interesant, să faca de deosebirea intre informațile relevante și cele nerelevante
pentru obținerea unei soluții corecte.
Sarcinile didactice vizează și dezvoltarea unei judecăți analitice, necesara formării unei
personalități inventive, puternic investigatoare.
Accentul nu se mai pune acum pe comunicarea informațiilor, ci pe formarea și dezvoltarea
capacităților intelectuale, pe antrenarea gândirii. De aceea programa cuprinde competente clar
formulate și ușor transferabile într-un conținut adecvat .
Venind în întâmpinarea nevoii de a aplica matematica în cât mai multe domenii, prin propunerea
acestei discipline se urmăresc:
➛ posibilitatea de aprofundare a unor noțiuni teoretice și învățarea altora care nu se regăsesc în
programele școlare actuale;
➛  dezvoltarea abilitaților de a aplica noțiunile teoretice în aplicații practice;
➛  dezvoltarea creativității, a spiritului de observație, de investigare, de estimare și de aproximare;
➛ asigurarea libertății de acțiune a elevilor, a studiului individual, dar și educarea elevilor în spiritual
unei activități desfășurate în grup.
Competențele propuse prin programa opționalului au în vedere profilul de formare al
absolventului de gimnaziu și sunt corelate cu finalitățile educației propuse în diverse documente
naționale și europene. Conținuturile disciplinei sunt selectate în conformitate cu temele propuse,
respectând particularitățile de vârstă ale elevilor, specificul clasei, specificul local, resursele unității de
învățământ și așteptările elevilor. Funcția formativă a evaluării va fi realizată prin participarea activă a
elevilor la proiecte, experimente, realizări de portofolii și prin familiarizarea elevilor cu structura și
cerințele acestor metode și a instrumentelor de evaluare specifice.
Programa școlară pentru ”Abilitati matematice” reprezintă o disciplina opțională pentru clasa
a VII-a, proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână, pe durata unui an școlar. Capitolele
destinate programei conțin activități de învățare pe care un elev mediu este în stare să le parcurgă fără
prea mare efort.
Această disciplină opțională poate contribui la dezvoltarea competențelor cheie formulate în
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele cheie
din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC), și anume:
➛ competențe de comunicare în limba româna - participarea elevului in cadrul activitatilor și
familiarizarea cu termeni noi;
➛competențe de comunicare în limbaj mathematic - rezolvarea sarcinilor matematice primite,
descoperirea de noi proprietăti;
➛ competențe de învațare/ a învața să înveți;
➛competențe de autocunoastere și autorealizare - elevii realizează că prin capacitatea lor de
analiză și sinteză, prin forțe proprii , ajung să se cunoasca mai bine.

2. COMPETENTE GENERALE

C.G.1. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii și dezvoltarea

capacitații de explorare/ investigare și rezolvare de probleme.
C.G.2. Rezolvarea de probleme și situații-problemă prin utilizarea de raționamente
inductive și deductive.
C.G.3. Identificarea unor fenomene, procese si prelucrarea datelor de tip cantitativ
din domeniile matematicii si stiintelor, corelarea si valorificarea acestora in contexte
diferite.
C.G.4. Utilizarea software-urilor educaţionale în constructii geometrice specifice
si rezolvarea problemelor.

3. COMPETENTE SPECIFICE
SI EXEMPLE DE ACTIVITATI
 C.G.1. Folosirea corecta a terminologiei specifice matematicii si dezvoltarea
capacitatii de explorare/ investigare si rezolvare de probleme.
Competente specifice Exemple activitati de invatare
1.1. Colectarea de informatii utilizand surse ➛ identificarea surselor de informare;
variate in scopul documentarii. ➛ accesarea unor site-uri/ materiale indicate de
profesor pentru colectarea datelor;

1.2. Familiarizarea si utilizarea modelelor ➛ rezolvarea de probleme care contin situatii

matematice pentru rezolvarea problema. atractive;
➛ rezolvarea unor probleme cu continut amuzant;

1.3. Argumentarea demersului de rezolvare ➛ prezentarea si justificarea demersului matematic

a unei probleme intreprins;
➛ exercitii de analizare a unor paradoxuri;
➛ exercitii de generalizare a unor probleme.

C.G.2. Rezolvarea de probleme si situatii-problema prin utilizarea de rationamente

inductive si deductive.
Competente specifice Exemple activitati de invatare
3.1. Folosirea conceptelor si metodelor in ➛ analizarea unor imagini vizuale;
rezolvarea problemelor. ➛ analizarea si rezolvarea unor tipuri de probleme;

3.2. Interpretarea situatiilor-problema si ➛ exprimarea caracteristicilor matematice cantitative

transpunerea lor in limbaj matematic. sau calitative ale unei situatii concrete;
➛ realizarea unui model matematic pentru
rezolvarea unei situatii problema.

C.G.3. Identificarea unor fenomene, procese si prelucrarea datelor de tip cantitativ

din domeniile matematicii si stiintelor, corelarea si valorificarea acestora in contexte
diferite.
Competente specifice Exemple activitati de invatare
3.1. Clasificarea si sitematizarea ➛ exercitii de determinare a termenilor sirului
informatiilor si conceptelor. Fibonacii in natura;
➛ exercitii de determinare a proportiilor de aur in
natura, corpul uman, arhitectura, muzica, pictura;

3.2. Identificarae problemelor si situatiilor ➛ argumentarea prin exemplificari a regasirii sirului

problema din lumea inconjuratoare si Fibonacci in natura, anatomia umana, arte,etc.
realizarea conexiunilor dintre stiintele diferenta de cuburi perfecte;
fundamentale si lumea reala.
➛ vizionarea de documentare tematice
 C.G.4. Utilizarea software-urilor educaţionale în constructii geometrice specifice
si rezolvarea problemelor . 
Competente specifice Exemple activitati de invatare
4.1. Identificarea modului de utilizare a ➛ activităţi de documentare pe internet despre modul
software-urilor educaţionale. de operare a softurilor GeoGebra, Math Open
Reference;
➛ exerciţii de însuşire a modului de folosire
eficientă a facilităţilor   oferite de software-urile
educaţionale 

4.2. Dobandirea antrenamentului in ➛ realizarea de construcţii geometrice utilitând

constructia diverselor figuri geometrice si
identificarea elementelor caracteristice
acestora.
GeoGebra sau Math Open Reference;
➛ probleme de rezolvarea unui triunghi, patrulater;
➛ construcția cercului, identificarea elementelor
(rază, diametru, arc, coardă);

4.3. Identificarea unor relatii intre ➛ constructia liniilor importante in triunghi;

figuri/corpuri geometrice date si elementele ➛ exercitii de determinare a concurentei liniilor
caracteristice acestora importante in triunghi;
➛ justificarea si argumentarea anumitor situatii

4.4. Analizarea unor proprietati ale unor ➛ stabilirea pozitiei relative a doua cercuri, doua
figuri geometice studiate folosind plane, dreapta- plan;
reprezentari geometrice in plan sau in spatiu. ➛ discutarea, analizarea si compararea unor metode
diferite de rezolvare a problemelor de geometrie
➛ probleme de coliniaritate
➛ probleme de loc geometric

4. CONTINUTURILE OPTIONALULUI

1. Principii si metode de rezolvare a problemelor (6 ore).

Metoda reducerii la absurd.
Probleme de numarare.
Principiul paritatii.
Principiul invariantului.
Principiul cutiei (Dirichlet).
Probleme de colorare.
Principiul extremal.
Jocuri.
2. Natura –cel mai batran matematician (4 ore).
Sirul lui Fibonacci.
Numerele lui Fibonacci si proportia de aur.
 Exemple stranii din natura ale proportiei de aur.
Sectiunea de aur in muzica, pictura si arhitectura.
3. Softuri educationale – GEOGEBRA, MATH OPEN REFERENCE.
Utilizarea instrumentelor specifice pentru reprezentarea triunghiului; proiectii; linii
importante in triunghi; triunghiul lui Napoleon relatii metrice in triunghiul
dreptunghic; segmente proportionale; drepte celebre (Simson, Nagel, Steiner,
Gauss); cercul lui Euler; teoreme fundamentale in geometria triunghiului
(Meenelaus, Ceva, Steiner,) aplicatii. (4 ore)
Utilizarea instrumentelor specifice pentru reprezentarea patrulaterelor
(paralelogram, dreptunghi, romb, patrat, trapez); constructie de centru, axa de
simetrie; descompunerea unui patrulater in triunghiuri; evidentierea proprietatilor
specifice; aplicatii. (4 ore)
Utilizarea instrumentelor specifice pentru reprezentarea cercului; pozitii relative
dreapta-cerc; poligoane regulate (inscrise in cerc); locuri geometrice; aplicatii. (4
ore)
Utilizarea instrumentelor specifice pentru reprezentarea corpurilor geometrice
(prisma, piramida, trunchi de piramida, cilindru, con, trunchi de con, sfera);
formula lui Euler apoteme; inaltimi; proiectii; unghi diedru; pozitii dreapta-plan;
pozitii plan-plan; aplicatii. (4 ore)
4. Legende despre probleme de constructii celebre. (2 ore)
5. Aplicații: jocuri educaționale pe platforma www.mathplayground.com
(Tangram, Triunghiuri magice, Patternblocks). (2 ore)
6. Evaluarea proiecte. (2 ore)

5. SUGESTII METODOLOGICE

In proiectarea si desfasurarea activitatilor de invatare vor fi valorificate si

dezvoltate experienta matematica acumulata de catre elevi in anii anteriori, precum si
gandirea lor, aflata la un nivel de maturitate specific acestei etape.
Sarcinile de invatare vor fi esalonate dupa gradul lor de dificultate, iar nivelul de
aprofundare si complexitatea continuturilor vor fi corelate cu nivelul de dezvoltare
cognitiva a elevilor.
Locul de desfasurare al instruirii este sala de clasa/laborator informatica, sustinerea
lectiilor tinand cont de colectivul de elevi, de dorintele acestora, de particularitatile de
varsta.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive; se recomanda cu
precadere metoda descoperirii, a demonstratiei, iar ca startegii didactice se recomanda:
dezbateri, conversatia euristica, discursuri argumentative, explorarea interdisciplinara,
discutia libere si dirijata, problemetizarea, expunerea, demonstratia, jocul. Aplicatiile
prezentate elevilor au un caracter concret, sunt atractive si usor de pus in practica pentru
a intelege necesitattea cunoasterii lor, iar evaluarea trebuie sa fie corecta.
Se recomanda pe tot parcursul anului scolar sa se tina cont ca aprofundarea va fi
specifica varstei fiecarui elev.

6. MODALITATI DE EVALUARE

Strategiile de lucru propuse trebuie sa tina seama de experienta elevilor la aceasta

varsta si sa permita valorizarea pozitiva a acestei experiente. Evaluarea reprezinta o
componenta organica a procesului de invatare. In perspectiva unui demers educational
bazat pe competente, se recomanda utilizarea cu preponderenta a evaluarii continue,
formative.
Alaturi de formele si instrumentele clasice de evaluare, recomand utilizarea unor
forme si instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea,
observarea sistematica a activitatii si a comportamentului elevului.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise test, fise de
autoevaluare, fise de aplicatii propuse elevilor, ritmicitattea participarii active a elevilor
la orele de curs.

7. BIBLIOGRAFIE:

1. A.P.Ghioca, L.A. Cojocaru, Matematica gimnaziala dincolo de manual, Ed.

Gil, Zalau, 2005.
2. F. Campan, A treia carte cu probleme celebre din istoria matematicii,Ed.
Albatros, Bucuresti, 1976.
3. I. Dancila, Matematica distractiva, clasele 5-6, Ed. Sigma, Bucuresti, 2002.
4. I. Dancila, Matematica distractiva, clasele 7-8, Ed. Art, Bucuresti, 2006.
5. I. Dancila, Constructii cu rigla si compasul, Ed. Sigma, Bucuresti, 2003.
6. Gh. Titeica, Culegere de probleme de geometrie, Ed Tehnica, 1981.
7. Colectie Gazeta Matematica, seria B, 2018, 2019.
8. https://www.mathplayground.com/index_classic.html
https://ro.wikipedia.org
https://www.mathopenref.com/
https://www.geogebra.org
http://powerretouche.com/Divine_proportion_tutorial.html