Analiză comparativă între alternativa teoretică și cea practică

de abordare a itemilor tip Evaluare Națională la matematică

Prof. Anca Tudose

Școala Gimnazială ”George Voevidca” Câmpulung Moldovenesc

Într-o societate în continuă schimbare și evoluție, într-o eră a digitalizării unde tinerii țin mult
mai activ pasul cu tehnologia și realitatea virtuală, curriculumul trebuie să se adapteze și să schimbe
accentul de pe transmiterea de cunoștințe pe dezvoltarea de competențe. În cadrul evaluărilor PISA şi
TIMSS, România se află constant în urmă faţă de media internaţională în privinţa competenţelor
evaluate, în contradicție cu clasarea pe locurile fruntașe la Olimpiadele internaţionale. Aceste
rezultate arată o discrepanţă foarte mare între nivelul mediu al elevilor şi rezultatele obţinute de elita
din domeniul matematicii și științelor. În acest context, fiecare profesor de matematică ar trebui să
găsească modalităţi de schimbare a practicii de predare, astfel încât să devină partener al elevului în
procesul de învățare și să se adapteze constant la schimbările survenite de la o generație la alta.
În timpul interacțiunii cu elevii în cadrul procesului de predare-evaluare ne confruntăm tot mai
des cu probleme precum: dificultăţi tot mai mari în înţelegerea textelor, lipsa din ce în ce mai
accentuată a capacităţii de abstractizare, limbajul tot mai sărac, probleme de atenție, dorința de a
acumula cunoștințele foarte rapid și facil, similar acumulării de informații din mediul online. De
aceea, elevii au nevoie de interacțiune constantă, de metode variate, care le asigură participarea activă
la orele de predare. Trebuie să fim capabili să antrenăm elevii și să-i facem parte activă din procesul
de predare-evaluare-autoevaluare, punând accent pe abordarea diferențiată, atât a conținuturilor, cât
și a fiecărui individ în parte.
Predarea bazată pe dezvoltarea capacității de investigație și de rezolvare de probleme se
bazează pe următoarele condiții, conform teoriei lui Erich Wittmann:
1. achiziţia cunoaşterii prin predare şi învăţare bazate pe descoperire;
2. stimularea gândirii divergente la elevi prin formulări diferite, abordarea problemei din
direcţii multiple, conexiuni între diferite domenii ale matematicii, sinteza metodelor;
3. reducerea aplicării exclusive a raţionamentelor automatizate;
4. examinarea problemelor deschise, cu mai multe posibilităţi de a formula problema;
5. încurajarea elevilor de a formula singuri probleme;
6. elaborarea unui limbaj care să permită elevilor exprimarea ideilor proprii;
7. stimularea argumentelor intuitive;
8. învăţarea strategiilor euristice;
9. dezvoltarea unei atitudini constructive faţă de greşeli;
10. încurajarea discuţiilor, reflecţiilor, argumentaţiilor.
În strânsă conexiune cu aceste aspecte apare chestiunea modelării și aplicării, prezenţa
activităţilor de modelare/aplicare în predarea matematicii fiind considerată din ce în ce mai
necesară. Modelarea reprezintă o legătură în direcţia lume exterioară → matematică. Aplicarea
reprezintă o legătură având direcţia matematică → lumea exterioară. Astfel, trebuie să
conștientizăm elevii că oamenii folosesc în mod constant matematica în viața de zi cu zi, trebuie să
le arătăm cum să folosească matematica și dincolo de cadrul abstract al acesteia.
În cadrul examenului de Evaluare Națională la matematică, itemii pot fi abordați din două
perspective: aritmetică sau algebrică. Aritmetica, ramura elementară a matematicii, se ocupă de
calculul de bază al numerelor prin utilizarea operațiilor cum ar fi adunarea, înmulțirea, împărțirea și
scăderea. Pe de altă parte, algebra folosește numere și variabile pentru rezolvarea problemelor și se
bazează pe aplicarea unor algoritmi. Fiecare elev, în funcție de competențele pe care le deține, poate
alege metoda care se pliază cel mai bine pe puterea sa de abstractizare. Competențele matematice
pot fi clasificate, conform Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, după cum
urmează:
 NIVEL ELEMENTAR NIVEL FUNCȚIONAL NIVEL DEZVOLTAT

Utilizarea limbajului matematic Utilizarea unui limbaj corect și a Utilizarea unor moduri de
și a unui aparat matematic de unui aparat matematic gândire și forme de prezentare
bază (numere, operații, reguli diversificat (inclusiv specifice matematicii (de
elementare) pentru rezolvarea de demonstrații și raționamente exemplu, formule, modele,
probleme matematice) pentru identificarea constructe, grafice), inclusiv în
de probleme, stabilirea relație cu întrebări relevante
demersului de rezolvare și pentru viața reală
prezentarea rezultatelor
Utilizarea unor noțiuni, operații Valorificarea conceptelor, a Construirea demersului de
și raționamente matematice cunoștințelor procedural și a rezolvare a problemelor
elementare pentru rezolvarea raționamentelor matematice, în identificate într-o varietate de
unor probleme simple, raportate rezolvarea de probleme raportate contexte, prin aplicarea
la universul familiar la contexte cotidiene date principiilor și proceselor
matematice
Manifestarea curiozității pentru Manifestarea interesului pentru Preocuparea constantă pentru
aflarea adevărului, realizând identificarea soluțiilor unor evaluarea validității unor
distincția corect/incorect pe baza probleme argumentând demersul raționamente matematice
unui set de criterii simple matematic utilizat aplicate în contexte diverse

În concordanță cu acestea, rolul profesorului de matematică în pregătirea examenului de

Evaluare Națională este de a aborda diferențiat itemii și de a prezenta și exersa cu elevii modalități
diverse de rezolvare a unei probleme. Astfel, indiferent de nivelul de competențe deținut, elevii
devin parte activă în procesul de pregătire a unui examen atât de important pentru viitorul lor școlar
și profesional.
Totodată, rolul profesorului de matematică este de a forma elevilor abilitatea transpunerii unor
cerințe abstracte în situații concrete, adaptate realității care îi înconjoară. În acest sens, reformularea
și adaptarea cerințelor itemilor la propriul nivel de percepție și înțelegere, utilizarea reprezentărilor
grafice, a logicii elementare în rezolvarea acestora, pot constitui cheia succesului și a obținerii unui
punctaj foarte bun la probele de matematică ale examenelor naționale. În continuare, voi oferi
câteva exemple de probleme care, în mod obișnuit, aduc dificultăți elevilor în rezolvarea lor. Însă,
abordarea lor diferențiată acoperă nivelul de înțelegere în rândul elevilor, indiferent de
competențele matematice deținute.

1. Un produs s-a scumpit cu 20%, adică cu 12 lei. Prețul inițial al produsului a fost ……..

Metoda 1. 20 % din preț inițial ………. 12 lei /:2

10% din preț inițial = 12:2= 6 lei /*10

100% din preț inițial = 6∙10=60 lei

20 1
Metoda 2. 20% din preț inițial = din preț inițial = din preț inițial
100 5

1
din preț inițial=12 lei
5

12 lei
preț inițial = 12∙5 = 60 lei
 Metoda3. 20 % din preț inițial ………. 12 lei
100% din preț inițial ………. x lei
100∙12 1200
x= = = 60 lei
20 20

Metoda 4. Notăm prețul inițial cu x

20% din x = 12 lei
20
∙x=12
100

1
∙x=12
5
𝑥
=12 /∙5 ⇒ x=60 lei
5

2. În tabelul următor este reprezentată situația notelor obținute de elevii unei clase la o
testare:
Notele 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10
Nr. de elevi 3 3 2 10 10 4
Procentul elevilor care au obținut note mai mari sau egale decât 8 este ……
Total elevi: 3+3+2+10+10+4 = 32 elevi
Total elevi cu note mai mari sau egale cu 8: 10+10+4 = 24 elevi
Trebuie să aflâm cât la sută reprezintă 24 din 32.
Metoda1. 24 din 32 poate fi scris ca fracție:
24 (8 25)3 75
= = = 75%
32 4 100

Metoda2. Cei 32 de elevi reprezintă întregul, adică sută la sută

32 elevi …………………… 100% /:32

1 elev …………………….. 3,125 % /∙24

24 elevi ……………………. 75%
Metoda3. Cei 32 de elevi reprezintă întregul, adică sută la sută
32 elevi …………………… 100%
24 elevi ……………………… p%
24∙100 2400
p= = = 75%
32 32

Metoda4. 24=p% din 32

𝑝
24=100 ∙ 32 ⇒ 32p = 2400 /:32

p=75%
 3. Prețul unui obiect a scăzut cu 10%, iar apoi s-a ieftinit cu încă 15%, ajungând să coste 153
de lei. Prețul inițial al obiectului era……….
10 1
Metoda1. 10% = 100 = 10 (prima ieftinire)
15 3
15% = 100 = 20 (a doua ieftinire)

180 lei
Preț inițial:
Prima ieftinire: 180 lei

Preț după prima ieftinire:

A doua ieftinire: 153 lei

Preț după a doua ieftinire:

153 lei
17
din prețul după prima ieftinire = 153 lei /:17
20

1
din prețul după prima ieftinire = 9 lei /∙20
20

9
Preț după prima ieftinire = 180 lei ⇒ 10 din prețul inițial = 180 lei /:9
1
din prețul inițial = 20 lei /∙10
10

prețul inițial = 200 lei

Metoda2. Notăm prețul inițial cu x
P.i. = x
- 10% din x
1
- 10 ∙ 𝑥
𝑥
- 10

𝑥 9𝑥
După prima ieftinire: 𝑥 − 10 = 10
9𝑥
-15% din 10
15 9𝑥
- 100 ∙ 10
27𝑥
- 200
După a doua ieftinire:
9𝑥 27𝑥 180𝑥 27𝑥 153𝑥 153𝑥
− 200 = 200 − 200 = 200 ⇒ = 153 lei /∙200
10 200
153x = 153∙200 /:153
x = 200 lei
 Metoda3. Notăm prețul inițial cu x
-10% din x -15% din y
x y 153 lei
x – 10%∙x = y y – 15%∙y = 153

𝑦 15𝑦
− = 153
1 100
85𝑦
= 153 /∙100
100

85y=15300 /:85
y = 180 lei

⇒ x – 10%∙x = 180 lei

𝑥 𝑥
− 10 = 180
1

9𝑥
= 180 /∙10
10

9x = 1800 /:9 ⇒ x = 200 lei

Metoda4. Notăm prețul inițial cu x
După prima reducere cu 10% din prețul inițial, noul preț va fi 90% din prețul inițial: 90% din x
După a doua reducere cu 15% din noul preț, produsul va costa 85% din noul preț: 85% din (90% din x)
85 90
⇒ 100 ∙ 100 ∙ 𝑥 = 153
17 9
∙ 10 ∙ 𝑥 = 153
20

153𝑥
= 15 ⇒x = 200 lei
200

4. Dacă elevii unei clase ar fi fost așezați câte 2 în bancă, atunci 1 elev ar fi stat singur și 8
bănci ar fi rămas goale. Dacă elevii ar fi fost așezați câte 3 în bancă, atunci 14 bănci ar fi
rămas goale și într-o bancă ar fi stat doar 2 elevi. Numărul de elevi din clasă este ……..
Metoda1. Pentru a face desenele identice, cei 11 elevi cu roșu din primul desen se regăsesc cu roșu în
al doilea. Deci, în al doilea, la cei cu roșu, sunt 11 bănci.
2 2 2 … 2 2 2 2 2 2 2 1

2+1 2+1 2+1 … 2+1 2

11 bănci

11 bănci 1 bancă 6 bănci 8 bănci

TOTAL: 26 bănci
2∙17+1=35 elevi
 Metoda2. În prima situație avem câte 2 elevi în (b-9) bănci, plus un elev singur. În a doua situație
avem câte 3 elevi în (b-15) bănci și cei doi în plus.

2(b-9)+1=e 2b-18+1=e
⇔ ⇒ 2b-17 = 3b-43 ⇒ 3b-2b = 43-17 ⇒ b=26 (bănci)
3(b-15)+2=e 3b-45+2=e

e = 2∙26-17 ⇒ e=52-17 ⇒ e= 35 (elevi)

Metoda3. Dacă am umple toată clasa cu câte 2 elevi, atunci am număra în plus 2∙8 (din băncile
goale) +1 (lângă cel singur) = 17 elevi în plus
Deci, 2b-17=e

Dacă am umple toată clasa cu câte 3 elevi, atunci am număra în plus 3∙14 (din băncile goale)+1
(lângă cei 2) = 43 elevi
Deci, 3b-43=e

⇒ 2b-17 = 3b-43 ⇒ 3b-2b = 43-17 ⇒ b=26

e = 2∙26-17 ⇒ e=52-17 ⇒ e= 35

5. Pentru a confecționa 5 bluze și 8 rochii este nevoie de 34 metri de material, iar pentru a
confecționa 3 bluze și 5 rochii de același fel, sunt necesari 21 metri de material.
Pentru a confecționa o bluză și o rochie sunt necesari………. metri de material.

Metoda1.

5 bluze …… 8 rochii …… 34 m /*5 ⇒ 25 bluze ……… 40 rochii ……… 170 m

3 bluze …… 5 rochii …… 21 m /*8 ⇒ 24 bluze ……… 40 rochii ……… 168 m (-)
1 bluză ……… / ………… 2m

5∙2m ……………………. 8 rochii ……………..34 m

10 m …………………….. 8 rochii ………………34 m
8 rochii ………. 24 m
1 rochie ……….. 24:8
1 rochie ………… 3 m
1 bluză + 1 rochie = 2+3 = 5 m
Metoda2. Notăm cu b – metrajul pentru o bluză
cu r - metrajul pentru o rochie

5b + 8r = 34/ ∙5 25b + 40r = 170

⇔
3b + 5r = 21/∙(-8) -24b – 40r = -168
(+)
b / =2m
 5∙2 + 8∙r = 34
10 + 8r = 34 /-10
8r = 24 /:8
r = 3 metri
1 bluză + 1 rochie = 2+3 = 5 m
Prin metodele diverse abordate, se oferă modele de tratare diferențiată a itemilor tip Evaluare
Națională demonstrând că, indiferent cât de grele par unele exerciții, prin reprezentări grafice, prin
raționamente logice, aritmetice, sau prin algoritmi algebrici, orice problemă își găsește soluția
corectă. Important e ca elevii să fie capabili să aleagă metoda care se pliază cel mai bine pe
competențele proprii și important e să înțeleagă că oricare dintre metode, aplicată corect, duce la
punctaj maxim acordat.

Bibliografie:

 CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE – ”REPERE

METODOLOGICE PENTRU APLICAREA CURRICULUMULUI LA CLASA A IX-A” - BUCUREȘTI
2021
 SZILÁRD ANDRÁS, HAJNALKA CSAPÓ - ”PREDAREA MATEMATICII PRIN METODE BAZATE
PE CURIOZITATE ŞI INVESTIGAŢII” - EDITURA STÁTUS MIERCUREA CIUC, 2013
 ANTON NEGRILĂ, MARIA NEGRILĂ – ”TESTE DE MATEMATICĂ PENTRU SIMULAREA
EVALUĂRII NAȚIONALE” – EDITURA PARALELA 45, 2021