DREPT PROCESUAL

CIVIL
Dr. Bazil Oglindă
bazil.oglinda@oglindalawyers.ro
 Actele de procedură

Actul de procedura este orice act (operatiune juridica sau inscris)

facut pentru declansarea procesului civil sau in cursul si in cadrul
procesului
 
civil, care concretizeaza activitatea procesuala a tuturor
participantilor din proces.

Actul juridic in sensul de operatiune, in procedura civila, nu va

supravietui fara instrumentum, pentru ca nulitatea lui instrumentum
va atrage si nulitatea lui negotium.
Exemplu: niciodata nu vom putea avea o declaratie de martor
fara depozitia scrisa, chiar daca a fost vazuta de toata lumea.
 Clasificarea actelelor de procedură

1. In functie de organul de la care emana: actele partilor; actele

instantei; actele organelor auxiliare justitiei; actele altor participanti;
 
2. In functie de continut: actele care contin o manifestare de vointa;
actele care constata o operatie procedurala;

3. In functie de natura lor: actele judiciare, care se indeplinesc in

fata instantei; actele extrajudiciare, ce se fac in cadrul procesului,
dar in afara instantei;

4. In functie de modul de efectuare: actele scrise; actele orale.

 Condițiile actelelor de procedură
1. Actul sa îmbrace forma scrisa sau sa fie
consemnat in alt act de procedura consemnat in
 
scris (art. 148 C.civ.)
2. Actul sa relateze in chiar continutul sau faptul ca
la intocmirea sa au fost indeplinite conditiile
prevazute de lege (Exemplu: nu se admite proba
cu martori ca partea a primit citatia, daca nu s-a
redactat procesul-verbal de inmanare).
3. Actul sa fie indeplinit in limba romana (art. 18
(4) C.proc.civ.).
 Condițiile actelelor de procedură
Condiții generale (art. 148 C.proc.civ.):
Orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie
formulata in scris si sa cuprinda:
• indicarea instantei careia ii este adresata,
•   numele, prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa
caz, denumirea si sediul lor,
• numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor
lor, daca este cazul,
• obiectul, valoarea pretentiei, daca este cazul,
• motivele cererii, precum si
• semnatura.
• de asemenea, cererea va cuprinde, daca este cazul, si adresa
electronica sau coordonatele care au fost indicate in acest scop
de parti, precum numarul de telefon, numarul de fax ori altele
asemenea.
 Actele de procedură
• Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instantelor
judecatoresti pot fi formulate si prin inscris in forma electronica,
daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege [Legea privind
semnatura electronica nr. 455/2001 – grefa instantei].
•   Daca, din orice motive, cererea nu poate fi semnata la termenul
cand a fost depusa sau, dupa caz, la primul termen ce urmeaza,
judecatorul va stabili identitatea partii prin unul dintre
mijloacele prevazute de lege, ii va citi continutul cererii si ii va lua
consimtamantul cu privire la aceasta. Despre toate acestea se va
face mentiune in incheiere.
• Cererile adresate instantelor judecatoresti se timbreaza, daca
legea nu prevede altfel. De principiu, orice cerere se timbreaza
(nu doar cererea de chemare in judecata).
 Actele de procedură

• Cererea denumita gresit: Cererea de chemare in judecata sau

  pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca
poarta o denumire gresita (art. 152 C.proc.civ).

• Daca legea prevede calea de atac a apelului, dar partea face

recurs, se va putea judeca pricina, dar ca apel – instanta va
recalifica calea de atac si va judeca ca atare (nu trebuie sa
respinga cererea ca inadmisibila).
 Nulitatea actelor de procedură

• Nulitatea este sanctiunea procedurala ce

 
intervine in cazul actului de procedura ce nu
indeplineste conditiile, de fond sau de forma,
prevazute delege pentru validitatea lui, lipsindu-l
in tot sau in parte de efectele sale firesti.
 Clasificarea nulităților

Dupa natura interesului ocrotit: nulitati absolute si nulitati relative.

Relevanta clasificarii priveste:

-  regimul de invocare – nulitatea absoluta poate fi invocata de orice
parte, de instanta din oficiu, de procuror daca participa la judecata;
nulitatea relativa poate fi invocata doar de partea interesata;
- termenul de invocare– nulitatea absoluta poate fi invocata
oricand; nulitatea relativa poate fi invocata doar la termenul la care
a interevenit sau la urmatorul termen, daca partea lipseste sau daca
a intervenit intre termene;
- natura interesului ocrotit – nulitatea absoluta ocroteste un interes
public; nulitatea relativa ocroteste un interes privat.
 Clasificarea nulităților

Dupa cum sunt sau nu prevazute de lege: nulitati exprese si nulitati

virtuale.
 

Relevanta clasificarii priveste:

- necesitatea dovedirii vatamarii – la nulitatile exprese vatamarea
este prezumata; la nulitatile virtuale vatamarea trebuie dovedita
de catre cel care invoca nulitatea. In multe cazuri, nulitatile sunt
conditionate de producerea unei vatamari (nu este suficient sa nu
se respecte un text ce prevede o cerinta legala, este suficienta si
proba vatamarii).
 Clasificarea nulităților

Dupa cum priveste conditii proprii ale actului de procedura sau

conditii exterioare: nulitati intrinseci si nulitati extrinseci.
-   nulitatile intrinseci vizeaza nerespectarea aspectelor de forma ale
actului.
- nulitatile extrinseci vizeaza acte ce indeplinesc conditile de forma,
dar nu indeplinesc cerinte exterioare (spre exemplu, timbrarea)
sau conditii de fond.
 Clasificarea nulităților
Dupa cum actul are sau nu o existenta independenta: nulitati
proprii si nulitati derivate.
- daca intervine decaderea si in ciuda decaderii partea face actul de
procedura, intnervine nultiatea actului derivata din decadere.
 

Dupa intinderea efectelor nulitatii: nulitati totale si nulitati partiale.

Dupa cum implica sau nu existenta unei vatamari: nulitati

conditionate de vatamare (regula) si nulitati neconditionate de
vatamare (excepția).
- la nulitatile conditionate de vatamare, proba vatamarii trebuie
facuta, iar sarcina probei difera in functie de existenta unei nulitati
exprese sau virtuale.
- la nulitatile neconditionate de vamatare nu mai este conditionata
nicio proba.
 Regimul de invocare
Cine o poate invoca?
Oricare dintre parti, procurorul sau In orice faza a procesului, daca legea nu
instanta din oficiu
Nulitate
absoluta
In ce termen?
prevede altfel (legea prevede altfel in
materia exceptiei de necompetenta, desi
competenta materiala si cea teritoriala
exclusiva sunt de ordine publica,
nerespectarea lor poate fi invocata doar
pana la primul termen de judecata).

Partea vatamata, cu conditia ca nulitatea a)Pentru neregularitatile savarsite pana la

sa nu fi fost provocata de propria fapta
(ex: reclamantul nu poate invoca exceptia
de necompetenta pentru ca el însuși a
depus cererea la o instanta
Nulitate necompetenta: in cazul competentei
relativa teritoriale alternative sau de drept comun,
unde avem norme de ordine privata).
inceperea judecatii, prin intampinare sau,
daca intampinarea nu este obligatorie, la
primul termen de judecata;
b)Pentru neregularitatile savarsite in
cursul judecatii, la termenul la care s-a
savarsit neregularitatea sau, daca partea
nu este prezenta, la termenul de judecata
imediat urmator si inainte de a se pune
concluzii pe fond.
 Procedura de soluționare
Modul de
Solutie Actul procedural al instantei Calea de atac
invocare
Se admite Incheiere interlocutorie (daca Odata cu fondul
  ramane in continuare Calea de atac
  investita) – la litispendenta, prevazuta de
  conexitate lege
     
    Hotarare (se dezinvesteste) –  
  spre exemplu, daca se admite  
Exceptie (in   exceptia autoritatii de lucru  
cursul   judecat  
procesului)  
 
 

Respinge Incheiere interlocutorie Odata cu fondul

Admite sau Hotarare Calea de atac

Motiv (in cazul Respinge prevazuta de
cailor de atac) lege
 Procedura de soluționare
Modul de
Solutie Actul procedural al instantei Calea de atac
invocare
Se admite Incheiere interlocutorie (daca Odata cu fondul
  ramane in continuare Calea de atac
  investita) – la litispendenta, prevazuta de
  conexitate lege
     
    Hotarare (se dezinvesteste) –  
  spre exemplu, daca se admite  
Exceptie (in   exceptia autoritatii de lucru  
cursul   judecat  
procesului)  
 
 

Respinge Incheiere interlocutorie Odata cu fondul

Admite sau Hotarare Calea de atac

Motiv (in cazul Respinge prevazuta de
cailor de atac) lege
 Efectele nulității
Nulitatea lipseste actul de procedura de efectele (quod nullum este, nullum
producit effectum).
 Nulitatea afecteaza atat operatiunea juridica, cat si actul incheiat pentru
constatarea ei (formalismul procedurii civile).
 
Nulitatea opereaza cu efect retroactive.
In principiu, actele vor fi refacute in fata aceleiasi instante, daca nu se prevedea
vreun termen (daca nu a intervenit decaderea) 
Daca actul cuprinde manifestari de vointa, declaratii sau constatari de fapt, ele pot
fi folosite (exemplu: chiar daca marturia este lovita cu nulitatea, se poate dovedi cu
incheierea respectiva ca o persoana a fost in fata instantei – alibi).
Nulitatea actului atrage nulitatea actelor subsecvente, daca nu au o existenta de
sine statatoare, dar poate uneori atrage si nulitatea actelor precedente.
Nulitatea nu opereaza de drept. Daca nu a fost constatata de catre instanta, actul
de procedura ramane valabil si produce efecte, daca toate caile de atac au fost epuizate,
nulitatea ramane definitiv acoperita (chiar nulitatea absoluta).
 Decăderea

Sanctiunea procedurala care consta in pierderea dreptului de a

exercita o cale de atac sau de a indeplini orice alt act de procedura, daca
nu a fost respectat termenul imperativ prevazut de lege.
 

Conditiile de operabilitate a decaderii

 
a)Exista unui termen imperativ legal absolut, inauntrul caruia
trebuie exercitat dreptul procedural.
b)Partea sa nu fi exercitat dreptul procedural inauntrul acestui
termen (deci nu si la cele prohibitive).
c)Sa nu existe o derogare expresa de la sanctiunea decaderii.
 Regimul de invocare
 
Cine o poate invoca? In ce termen? In ce modalitate?

Norme Oricare dintre parti, In orice faza a

de procuror sau instanta procesului, daca legea
ordine din oficiu nu prevede altfel
publica
 

Exceptie, daca procesul

este in curs
Norme Partea vatamata Pana la primul termen  
de de judecata care are loc Motiv de cale de atac,
ordine dupa cunoasterea daca s‑a pronuntat o
privata motivului decaderii, hotarare
daca legea nu prevede
expres alt termen
 Efectele decăderii
Pierderea dreptului procesual ce nu a fost exercitat in termen. Actul
de procedura facut peste termen este lovit de nulitate derivata din
decadere.
Dreptul subiectiv civil nu este atins, insa, indirect, decaderea poate
duce  la pierderea unei componente a acestuia. Daca se pierde procesul si
nu se exericta calea de atac a apelului, dreptul se consolideaza in
patrimoniul celeilalte parti.
Daca actul cuprinde manifestari de vointa, declaratii sau constatari
de fapt, este valabil sub aceste aspecte.
Decaderea isi produce efectele doar daca a fost constata de instanta.
Daca nu a fost constatata, actul de procedura ramane valabil si produce
efecte; daca toate caile de atac au fost epuizate, sanctiunea ramane
definitiv inoperanta.
 Repunerea în termen

Art. 186 NCPC:

(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusa in termen
numai daca dovedeste ca intarzierea se datoreaza unor motive temeinic
 
justificate.
(2) In acest scop, partea va indeplini actul de procedura in cel mult 15
zile de la incetarea impiedicarii, cerand totodata repunerea sa in termen.
In cazul exercitarii cailor de atac, aceasta durata este aceeasi cu cea
prevazuta pentru exercitarea caii de atac.
(3) Cererea de repunere in termen va fi rezolvata de instanta competenta
sa solutioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat in termen.
 Comparație nulitate-decădere
DEOSEBIRI
ASEMANARI
NULITATEA DECADEREA
1. Atat actul nul, cat si cel opereaza in cazul nerespectarii opereaza in cazul
tardiv sunt lipsite de efecte din formelor legale si a termenelor nerespectarii termenelor
punct de vedere al functiei lor prohibitive legale imperative
 
procedurale, dar pot produce
alte efecte.

2. Ambele institutii sunt de nulitatea conditionata de decaderea opereaza prin

drept strict, deci nu pot fi vatamare presupune simplul fapt al expirarii
extinse prin analogie. imposibilitatea inlaturarii termenului
vatamarii altfel decat prin
anularea actului
3. Nimeni nu se poate prevala actul nu va putea fi refacut in actul tardiv nu mai poate fi
de o nulitate sau decadere conditiile legii refacut, stingandu-se insusi
pricinuita de propriul fapt. dreptul procesual
4. Au un regim juridic similar,  
dupa cum norma incalcata este
imperativa sau dispozitiva.
 Termenele procedurale

Termenele procedurale sunt stabilite de lege ori de instanta si

reprezinta intervalul de timp in care poate fi indeplinit un act de
procedura
  sau in care este interzis sa se indeplineasca un act de
procedura.

Clasificare:
1. După modul de stabilire: legale, judecătorești, convenționale
2. După caracterul lor: imperative (peremptorii), prohibitive (dilatorii)
3. După sancțiune: absolute, relative
4. După durată: pe ore, zile, săptămâni, luni, ani
 Termenele procedurale
Art. 181 NCPC:
- cand termenul se socoteste pe ore, acesta incepe sa curga de la ora zero a zilei
urmatoare. Daca actul se primeste astazi si termenul este de 24 sau 48 de ore, s-ar
calcula de la miezul noptii zilei urmatoare.
- cand
 
termenul se socoteste pe zile, nu intra in calcul ziua de la care incepe sa curga
termenul, nici ziua cand acesta se implineste. Asadar, este un sistem pe zile libere:
jumatatile de zile nu se iau in calcul.De regula, un termen de 3 zile dureaza in realitate
5 zile: ziua in care incepe sa curga termenul, trei zile si ziua urmatoare in care trebuie
sa se faca actul de procedura pentru care se stabileste un anumit termen.
- cand termenul se socoteste pe saptamani, luni sau ani, el se implineste in ziua
corespunzatoare din ultima saptamana ori luna sau din ultimul an. Daca ultima luna nu
are zi corespunzatoare celei in care termenul a inceput sa curga, termenul se
implineste in ultima zi a acestei luni.
Daca ultima zi a termenului cade intr-o zi nelucratoare, termenul se proroga pana la
prima zi lucratoare.Totusi, serviciul de registratura al instantelor nu este deschis in
fiecare zi lucratoare (spre exemplu, in cadrul vacantei judecatoresti).
 Durata termenelor
Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura, daca legea nu
dispune altfel.
Principiu echipolentei
Echipolenta (echivalenta) reprezinta situatii in care legea echivaleaza anumite acte
procesuale
 
comunicarii actului, cu efectul ca de la aceste momente incepe sa curga
termenul. Nu suntem in fata unei exceptii de la regula ca termenul curge de la
comunicare, dar suntem in fata unei situatii in care legiuitorul asimileaza comunicarii
alte acte de procedura.
a) Art. 184, alin. 2 NCPC–Se considera ca actul a fost comunicat partii si in cazul in
care aceasta a primit sub semnatura copie de pe act, precum si in cazul in care ea
[partea careia trebuie sa i se comunice] a cerut comunicarea actului unei alte parti.
b) Art. 468, alin. 2 NCPC – Termenul de apel prevazut la alin. (1) curge de la
comunicarea hotararii, chiar atunci cand aceasta a fost facuta odata cuincheierea
de incuviintare a executarii silite.
c) Art. 468, alin. 3 NCPC – Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii,
aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel.
 Durata termenelor

Punctul de implinire
Reprezinta momentul la care efectul termenului se realizeaza:
- in  cazul termenelor imperative, un act facut intre punctul de plecare si
punctul de implinire este un act facut in termen. Daca actul nu este
facut pana la punctul de implinire al termenului, intervine de regula
decaderea;
- in cazul termenelor prohibitive, un act facut intre punctul de plecare si
punctul de implinire este un act prematur si lovit de nulitate la cererea
celui interesat, nulitate neconditionata de vatamare (este de fapt o
prematuritate). Abia prin ajungerea la punctul de implinire se deschide
calea introducerii actului de procedura.