dispare, tot la fel prin vremi va trece numele Ştefan cel Mare! ”O, bărbat minunat, cu nimic mai prejos decât comandanții eroici pe care atâta îi admirăm, care în vremea noastră a câștigat, cel dintâi dintre principii lumii, o biruință atât de strălucită asupra turcului! După credința mea, el este cel mai vrednic să i se încredințeze conducerea și stăpânirea lumii, și mai cu seamă cinstea de căpetenie și conducător împotriva turcului, cu sfatul, înțelegerea și hotărârea tuturor creștinilor, de vreme ce ceilalți regi și principi catolici se îndeletnicesc cu trândăvia și plăcerile ori cu războaiele civile”. Ideea alegerii unui lider dintre membrii comunitatii sociale este o preocupare caracteristica tuturor popoarelor si tuturor timpurilor. Aceasta caracteristica exprima insasi esenta naturii umane,si anume, necesitatea de a alege capetenia unui trib, un lider al multimii care ar determina cine este prieten si cine-dusman, precum si necesitatea de a apara interesele tuturor. Nicollo Machiavelli , unul dintre cei mai mari filosofi ai Renasterii afirma ca :"Un suveran trebuie sa fie brutal, lipsit de scrupule si de omenie.El poate si trebuie sa-si pedepseasca dusmanii si in caz de necesitate si prietenii." Privind in textul lui Grigore Ureche il vedem pe Stefan cel Mare:"manios si degrabu varsatoriu de singe nevinovat;de multe ori pe la ospete omoraea fara judetu". Modelul acestui lider sau principe persista chiar in perioada:"Marelui domnitor". Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A fost fiul lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române, ceea ce demonstrează că a fost un lider demn de urmat. Ştefan a dispus de o armată estimată la maxim 50.000 oameni, o cifră considerabilă pentru Europa acelor timpuri. Armata moldovenească a fost, în combinaţie cu o politică internă bine chibzuită şi o diplomaţie suplă, instrumentul esenţial folosit de Ştefan cel Mare pentru apărarea independenţei ţării. Ștefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei Moldovei, înzestrată cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar. Aceste calități i-au permis să treacă cu bine peste momentele de criză majoră. Principele(liderul) ideal este acela care luptă din rasputeri pentru binele tarii sale.Un om politic cinstit si Harnic. Marele Stefan a fost un domnitor(lider) harnic:"amintrilea era om intreg la fire, nelenesul si lucrul sau stia a-l acoperi, si unde nu gindeai acolo il aflai". Dealtfel Stefan cel Mare este unul dintre cei mai modesti domnitori(lider) din istoria noastra. Calităţile sale de organizator, protector al culturii şi promotor al ortodoxiei, diplomat şi conducător de oşti, au fost recunoscute pe plan intern şi extern încă din timpul vieţii sale, rezistând atât la trecerea timpului, cât şi la analizele istoriografiei moderne. Totodată, aceste calităţi au devenit un subiect central al tradiţiei populare. Conform acesteia, voievodul este numit „cel Sfânt”, atribuindu-i-se însuşiri supranaturale, inclusiv cea de apărare a ţării şi a poporului său, chiar şi după moartea sa. Un principe (lider) model trebuie sa promoveze cooperarea nu dezbinarea pe diferite criterii.Stefan a fost un exemplu care cind a venit la putere a unit boerimea pentru prosperarea tarii.Pe linga boeri el ii primi si pe consilierii lui Petru Aron,cu iertare. Patriotismul este caracterul dominant al unui principe model.Desprindem si pentru cazul lui Stefan cel Mare:"la lucruri de razboaie - mester, unde era nevoie insusi se viria" si "stiindu-se cazut nu pierdea nadejdea si se radica deasupra biruitorilor". Cu toate acestea el a stiut sa cistige si dragostea poporului, ceea ce l-a ajutat foarte mult la conducerea statului. Arta conducerii, profunzimea intelegerii sufletului omenesc, gindirea rece si mereu in interesul tarii, dorinta de jertfire pentru credinta si neam, tendinta de infaptuire a unei culturi inalte, sint citeva din calitatile princepelui ideal. Calitati pe care le-a avut cel mai mare domnitor al Moldovei- "Stefan cel Mare.