. 2. LUMEA DE DINAINTEA SISTEMULUI WESTPHALIAN 2.1. Relaii intre state n antichitate i Evul mediu 2.2.

Relaiile de vasalitate - tip al relaiilor internaionale in Evul mediu

Obiectivele specifice unitii de nvare Rezumat Teste de autoevaluare Rspunsuri la ntrebrile din testele de autoevaluare Lucrare de verificare Bibliografie minimal

Obiective specifice: La sfritul capitolului, vei avea capacitatea: - s identifici principalele caracteristici ale relaiilor internaionale i principiile i mecanismele ce au avut rol n modelarea comportamentului politic al principalilor actori internaionali ai vremii - s evideniezi principalele momente n cristalizarea mecanismelor ce au funcionat la nivelul relaiilor internaionale in perioada analizat;

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

Istoria relaiilor internaionale

Anioara Popa

Lumea de dinaintea sistemului westphalian

2.1. Relaii intre diferite tipuri state n antichitate i Evul mediu Multi teoreticieni ai relaiilor internaionale consider c se poate vorbi despre un sistemul internaional propriu-zis abia dup 1648 - anul Tratatului din Westfalia, de la sfritul Rzboiului de 30 de ani. Acest tratat punea capt conducerii n Europa de ctre monarhi cu puteri considerate de origine divin ce aveau i autoritate religioas i consacra triumful autoritilor seculare. Impreun cu aceasta a aprut i principiul ce a furnizat fundamentul relaiilor internaionale nc de atunci: noiunea de integritate teritorial a statelor care deveneau egale i legali participani suverani intrun sistem internaional. Ins relaii intre comunitile umane aa cum au fost ele organizate de-a lungul timpului ntlnim nc de la nceputul istoriei umanitii. In istoriografia relaiilor internaionale se face distincie intre: Sistemul monarhiilor orientale si se discuta despre Statele din Orient i despre Egiptul antic ca fiind primele puteri din Antichitate. In monarhiile orientale conducatorul era considerat a avea o putere de origine divina. Un rol important l-a avut si sistemul chinez in timpul dinastiei Chou (1122 i.Ch. 221 i.Ch.). O structura ierarhica, cu relatii de tip asiatic, mitologie oficiala, interactiuni politice, militare, comerciale, reguli explicite ale acestor interactiuni (tratate, mediere, conciliere).
Reine aceste sisteme ntre care se face distincie n istoriografia relaiilor internaionale!

Sistemul elen a fost reprezentat de orasul-stat, polisul. Grecii organizati in orase state independente au fost in culmea puterilor lor in jurul anului 400 i. e. n. cand au inceput sa se lanseze in politici clasice ale puterii, asa cum le-a catalogat Tucidide in Istoria razboiului Peloponesiac. Acest mediu a reprezentat baza puternicei traditii filozofice a lui Platon si Aristotel. In acest aranjament orasele-state, fiecare fiind o unitate independenta, au intretinut initial relatii pasnice intre ele in timp ce aspirau la putere. A fost acesta un percursor al sistemului de stat modern. Se ajunge treptat la un sistem bipolar: Liga helenica i Liga peloponesiac (Atena/Sparta). Sistemul se bazeaz pe reguli clare inand de interactiunea dintre orae (tratate, arbitraj, conciliere, proceduri standard de declansare a razboaielor etc.) Sistemul roman (pax romana) ce va duce la constituirea unui vast imperiu avea la baz tratate, reguli economice, relaii cuturale etc.

Imperiul Roman Orasele state ale Greciei au fost in cele din urma incorporate in Imperiul Roman (50-400). S-a afirmat cu indreptire c acesta a servit ca precursor unui sistem politic mai dezvoltat. Liderii sai au impus ordine i unitate cu fora intro expansiune geografic de amploare, acoperind cea mai mare parte a Europei, prile mediteraneene ale Asiei, Orientul Mijlociu, si Africa de nord. Cucerind un teritoriu vast i dominnd diverse popoare conductorii Romei erau preocupati s menin variatele uniti- triburi, regate i state-in sfera lor de influen i s se asigure c graniele fluide ale imperiului rmn n siguran fa de neamurile migratoare din partea nordic i estic ce le rvneau. Intr adevar de la experienta romana vine si cuvantul imperiu ce provine de la cuvantul latinesc imperium. Conductorii au impus diferite forme de guvernare
Istoria relaiilor internaionale

Anioara Popa

Lumea de dinaintea sistemului westphalian

de la proconsulii romani pn la administratorii locali, impunnd limba latina pan in cele mai indeprtate zone ale imperiului. Ei au acordat cetenie oamenilor liberi din inuturi indeprtate ale imperiului, acordnd in acelasi timp conducatorilor locali o autonomie considerabil pentru a-si organiza singuri domeniul. Filozofii romani au adus o contribuie teoretic esenial la filosofia imperiului dar i a viitoarelor teorii ale relaiilor internaionale. In special Marcus Tullius Cicero (163-43 .e.n.) a oferit o concepie ce viza un mecanism pentru unitatea diferitelor pri ale imperiului. El a propus ca oamenii ar trebui s fie unii printr-o lege ntre naiuni aplicabil umanitii ca ntreg. Cicero a oferit conducatorilor romani mai mult sfaturi practice: a precizat necesitatea mentinerii securitii statului prin extinderea resurselor i granitelor, asigurand in acelasi timp stabilitatea intern. Insusi Imperiul Roman si teoreticienii pe care i-a avut au oferit fundatia pentru o entitate geografica mai mare unde membrii sai in timp ce isi pastrau identitatile erau uniti prin centralizarea puterii. Atunci cnd Imperiul Roman s-a dezintegrat, n secolul al V-lea, prin cucerirea prii sale vestice de ctre migratori, puterea i autoritatea au devenit descentralizate n Europa dar au inflorit alte forme de interactiuni cltoria, comerul i comunicaiile nu numai printre cei din elit dar i printre grupurile de comerciani i cetenii de rnd. In jurul anului 1000 trei civilizaii au luat natere n zonele ce aparinuser inainte Romei. Prima a fost civilizatia arab ce a avut o mare expansiune geografic intinzandu-se din Orientul mijlociu si Persia cuprinzand Africa de nord pana la Peninsula Iberica. Unita sub dominatia politica si religioasa ale califatului Islamic, limba araba, si realizarile avansate din matematica si tehnica, civilizatia araba i-au asigurat o forta puternica. A doua a fost civilizaia Bizantin, mai apropiat de motenirea vechiului Imperiu Roman cu capitala la Constantinopol si unit de crestinism. A treia a fost civilizaia restului Europei, unde in lipsa Imperiului Roman, o mare parte din Europa de Vest a trecut spre feudalism caracterizat prin plasarea puterii si a autoritii la diferite nivele. Institutia predominanta in Europa medievala era biserica, practic celelalte institutii erau de origine si practica locala. Deci autoritatea era centrata ori in Roma ori in feudul local. Chiar si arhiepiscopii detineau o putere independenta locala in ciuda gradului lor fata de biserica.Viata economica era intensa la nivel local. Spre sfarsitul secolului al VIII-lea lea monopolul bisericii asupra puterii a fost pus sub semnul intrebrii de catre Carol cel Mare sau Charlemagne (742-814) cruia i s-a oferit ansa de a uni vestul Europei n numele cretinismului, Papa numindu-l impratul Sfantului Imperiu Roman. In schimb, Carol i-a oferit Papei protecie. Lupta dintre autoritatile religioase si cele seculare si dezbaterea asupra autoritatii care ar trebui sa conduca va continua pentru sute de ani. Dante Alighieri (1265-1321) spunea in Monarhia ca ar trebui sa existe o
Istoria relaiilor internaionale

Anioara Popa

Lumea de dinaintea sistemului westphalian

stricta separare intre biseric i viaa politic. Aceast problem nu a fost rezolvat dect peste 300 de ani de Tratatul din Westphalia. S-a afirmat despre Sfantul Imperiu Roman c a fost o institutie secular slab, c nu a fost prea sfant, prea roman sau prea imperiu . i n timpul succesorilor lui Carol cel Mare se va manifesta dorina din partea bisericii pentru universalism versus rivalitatea medieval a statelor. Cu toate cadezbaterea intelectual nu fusese inc rezolvat dup anul 1000 tendinele seculare au inceput s submineze att descentralizarea feudalismului ct i universalizarea cretinismului. Activitile comerciale s-au dezvolatat n zone geografice mai mari, in timp ce comercianii faceau schimburi in jurul unor rute de transport mult mai sigure.Toate formele de comunicare s-au imbunatatit. Municipalitatile, cum ar fi revigoratele orase-state din nordul Italiei, Genova, Venetia, Milano, Florena, au stabilit relaii de comer, chiar dndu-i acordul de a urmri unele acorduri diplomatice pentru a facilita activitile comerciale. Aceste practici comerciale-punerea bazelor cu personal permanent, trimiterea de consuli speciali pentru a rezolva disputele comerciale si trimiterea de mesaje diplomatice pe reele confidentiale-au fost precursoarele imediate ale practicilor diplomatice contemporane Schimbarile economice si tehnologice au condus la schimbari fundamentale in relatiile sociale. Intai a aparut un nou grup de indivizi al carui interes si pozitie s-au extins imediat. Acest grup a castigat mai multa experienta cosmopolitana. Renaterea a oferit sustinere intelectuala si revelatie in gandirea greaceasca si cea romana. Filozoful italian Niccolo Machiavelli (1469-1527) mai mult ca oricare alt scriitor a ilustrat schimbrile ce au avut loc in raportul dintre lumea medieval a bisericii i cea a instituiilor seculare. In Principele Machiavelli a arta c un conductor de stat trebuie sa mentina puterea si securitatea acestuia. Dorinta de a mri interactiunile economice cat mai mult i inventiile tehnologice au alimentat o perioada a expansiunii teritoriale ale Europei. Navigatori din Spania si Italia au fost printre primii dintre acesti aventurieriChristofor Columb navigand spre Lumea Noua in 1492, Cortez spre Mexic in1519, Francisco Pizzaro spre Anzi in 1533. In timpul acestei ere a explorrilor civilizaia european s-a rspandit n zone indepartate. Pentru unii teoreticieni aceste evenimente, a cror esen o reprezint incorporarea gradat a acestor arii n universul de atunci al lumii europene, ar marca naterea relatiilor internationale contemporane. Intre 1500 si 1600 in timp ce se explora Noua Lume, pe vechiul continent european, n Franta, Anglia, in Spania, feudalismul local era inlocuit de o monarhie centralizat in crestere. n alte parti ale Europei asistm la confruntarea intre puterea seculara i cea religioasa, in acelai timp n care crestinismul a fost rvit de confruntarea dintre catolicism i protestantism. 1648 a fost anul n care aceast controversa s-a tranat n favoarea puterii seculare.
Istoria relaiilor internaionale

Anioara Popa

Lumea de dinaintea sistemului westphalian

Apariia statelor moderne, naionale, in Europa, n secolul al XV-lea al XVI-lea i transformarea lor in actori importani ai sistemului internaional i-a determinat pe unii istorici s afirme c sistemul internaional modern apare i se dezvolt n Europa, ca o creaie a statelor europene (Ibidem, p. 18). Marile descoperiri geografice au fcut ca modelul de organizare european s fie raspndit in ntreaga lume.

Sarcina de lucru 1 Formulai argumentein sprijinul afirmaiei susinut de unii teoreticieni potrivit creia perioada marilor descoperiri georafice ar marca naterea relaiilor internaionale contemporane.

2.2. Relaiile de vasalitate - tip al relaiilor internaionale in evul mediu In linii mari structura social a statelor feudale era urmtoarea: Regele

Clasa feudal Relaii de vasalitate

Orenimea

rnimea

Istoria relaiilor internaionale

Anioara Popa

Lumea de dinaintea sistemului westphalian

In cadrul clasei feudale existau relaii de vasalitate intre suveran ( rege, imprat,domn ) i feudali crora acesta le acorda sub form de feude o parte din teritoriul rii. Ceremonia de acordare a feudei era numit intrare in vasalitate. Vasalii erau: boieri ( Moldova i Tara Romneasc), nobili (Transilvania), marchizi, coni, duci ( n Occidentul Europei) etc. Acetia la rndul lor puteau avea in vasalitate alti nobili, boieri etc. Ultimii in acest lant de vasalitate erau cavalerii cu un scut, deoarece nu aveau ali vasali. Relaia de vasalitate presupunea drepturi i obligaii pentru ambele pri: Seniorul, cel care oferea feuda, se obliga prin aceast relaie s asigure vasalului su: - mijloace de subzisten, - protecie Vasalul datora seniorului : - fidelitate (fidelitas), - sfat ( consilium), - ajutor la nevoie, chiar militar sau financiar ( auxilium). Aceast relaie ce regla structura clasei feudale, in interiorul statului, e ntlnit i la nivelul relaiilor internaionale ale vremii. Vasalitatea la nivel internaional se manifesta prin existena unui stat suzeran i a unui stat vasal, iar relaiile stabilite se numesc relaii de vasalitate. Ele sunt diferite de relaiile stabilite intre dou state in urma cuceririi unuia de ctre cellalt. Este i cazul relaiilor cu Imperiul Otoman ce au existat de-a lungul perioadei cuprins intre 1456-1877 pentru Moldova, 13 - 1877 pentru ara Romneasc si 1541-1699 pentru Transilvania. Haraciul pe care domnii romni il plteau Porii era un pre al pcii s-a spus, un pre iniial simbolic al trecerii din casa rzboiului, a inamicilor imperiului, n casa pcii, a aliailor imperiului n baza tocmai a relaiilor de vasalitate ce erau diferite de cele de cucerire. Statele vasale datorau puterii suzerane consilium, auxilium i fidelitas iar puterea suzeran trebuia s asigure protecie statului vasal. Relaiile intre rile Romne i Imperiul Otoman nu au fost relaii de cucerire, ele nefiind transformate in paalc, aa cum s-a ntmplat cu state din sudul Dunrii i, chiar cu Ungaria, dup lupta de la Mohacs, cnd Ungaria a fost transformat in paalc cu capitala la Buda. Relaiile rilor Romne cu puterea suzeran au fost reglate prin ceea ce in istoriografia romn este cunoscut sub numele de capitulaii, nelegeri consemnate ntre statul vasal i puterea suzeran ce stabileau drepturile i obligaiile fiecrei pri. Ele sunt invocate ori de cte ori apar probleme legate de inclcarea drepturilor rilor Romne de ctre puterea suzeran, mai ales in perioada de accentuare a crizei din Imperiu, cnd dominaia otoman devine tot mai apstoare pentru rile vasale lui. In baza drepturilor din aceste capitulaii se ridic la lupt pentru aprarea libertilor rii voievozii romani, si mai trziu, cnd Imperiul arist va incerca s-si extind propria dominaie asupra rilor Romne n defavoarea Imperiului Otoman, devenit omul bolnav al Europei el va revendica mai nti la Akkerman, n 1827, statutul de putere protectoare ceea ce inea tocmai de protecia acelor drepturi din capitulaii ale acestor ri in raporturile cu puterea suzeran ce manifesta tot mai des intenia de a le
Istoria relaiilor internaionale

Anioara Popa

Lumea de dinaintea sistemului westphalian

nclca.

Sarcina de lucru 2 Abordai intr-un text de cel mult 2 pagini, pe baza informaiilor din curs i a celor prezente n bibliografia indicat, problema capitulaiilor ce au statuat relaiile Trilor Romne cu Imperiul Otoman

Rezumat Multi teoreticieni ai relaiilor internaionale consider c se poate vorbi despre un sistemul internaional propriu-zis abia dup 1648 - anul Tratatului din Westfalia, de la sfritul Rzboiului de 30 de ani. ns relaii intre comunitile umane, aa cum au fost ele organizate de-a lungul timpului, ntlnim nc de la nceputul istoriei umanitii iar n istoriografia relaiilor internaionale se face distincie intre: Sistemul monarhiilor orientale, polisul grec, imperiul roman ce a asigurat o pax romana. Pe ruinele acestuia a inflorit civilizatia bizantin, imperiul carolingian si s-a trecut spre Evul mediu. Apariia statelor moderne, naionale, in Europa, n secolul al XV-lea al XVI-lea i transformarea lor in actori importani ai sistemului internaional i-a determinat pe unii istorici s afirme c sistemul internaional modern apare i se dezvolt n Europa, ca o creaie a statelor europene (Ibidem, p. 18). Marile descoperiri geografice au fcut ca modelul de organizare european s fie raspndit in ntreaga lume. Pentru unii teoreticieni aceste evenimente incorporarea gradat a acestor arii n universul de atunci al lumii europene ar marca naterea relaiilor internaionale contemporane Relaia de vasalitate ce regla structura clasei feudale, in interiorul statului, e ntlnit i la nivelul relaiilor internaionale ale vremii. Vasalitatea la nivel internaional se manifesta prin existena unui stat suzeran i a unui stat vasal, iar relaiile stabilite se numesc relaii de vasalitate. Ele sunt diferite de relaiile stabilite intre dou state in urma cuceririi unuia de ctre cellalt. Este i cazul relaiilor cu Imperiul Otoman ce au existat de-a lungul perioadei cuprins intre 1456-1877 pentru Moldova, 13 - 1877 pentru ara Romneasc si 1541-1699 pentru Transilvania.

Teste de autoevaluare

Istoria relaiilor internaionale

Anioara Popa

Lumea de dinaintea sistemului westphalian

1. Multi teoreticieni ai relaiilor internaionale consider c se poate vorbi

despre un sistemul internaional propriu-zis abia dup: a)1648 - anul Tratatului din Westfalia, de la sfritul Rzboiului de 30 de ani. b)476- anul prbuirii Imperiului Roman de Apus c) sfritul secolului al VIII-lea lea cnd monopolul bisericii asupra puterii a fost pus sub semnul intrebrii de catre Carol cel Mare 2. Filosoful roman ce considera c oamenii ar trebui s fie unii printr-o lege ntre naiuni aplicabil umanitii ca ntreg a fost: a) Carol cel Mare b) Cicero c) Tucidide 3. Relaia din interiorul clasei feudale pe care o ntlnim proiectat i la nivelul relaiilor internaionale n Evul mediu a fost: a) relaia de dominaie b) relaia de respect reciproc c) relaia de vasalitate d) relaia de asuprire 4. Lucrarea n care Dante Alighieri (1265-1321) spunea c ar trebui s existe o strict separare intre biseric i viaa politic a fost: a)Monarhia, b)Principele c)Istoria Rzboiului Peloponesiac 5. Relaiile rilor Romne cu puterea suzeran au fost reglate prin ceea ce in istoriografia romn este cunoscut sub numele de: a) feud b) capitulaii c) vasalitate

Rspunsuri la ntrebrile din testele de autoevaluare 1. a); 2. b); 3. c); 4. a); 5. b) Lucrare de verificare aferent capitolelor 1 i 2 Explicai intr-un text de cel mult 2 pagini sensul afirmaiei: sistemul internaional modern apare i se dezvolt n Europa, ca o creaie a statelor europene.

Istoria relaiilor internaionale

Anioara Popa

Lumea de dinaintea sistemului westphalian

Bibliografie minimal

Mingst, Karen (2004). Essentials of International Relations, Ediia a II-a, NewYork- London, Editura W.W. Norton &Company, pp 18-25 Miroiu, Andrei; Ungureanu, Radu-Sebastian (2006). Manual de Relaii Internaionale. Iai: Editura Polirom, pp Puca, Vasile (2007). Relaii Internaionale/Transnaionale. Ediia a II-a, Cluj-Napoca: Editura Eikon, pp 29-33

Istoria relaiilor internaionale