1.

Asemanarile si deosebirile culturilor Greciei si Romei antice

Valorile comune pentru Grecia si Roma sunt:

Ideia unitatii comunitatii civile bazate pe legatura strinsa dintre bunurile si interesele unei
personalitati si a colectivului unde datoria fiecarui cetatean consta in a sluji acestei comunitati.
Ideia puterii supreme a poporului care ridica orasul antic la inaltimi inaccesibile in comparative
cu alte state in care conducea monarhul.ideia libertatii si indipendentei cit a oraselor asa si a
cetatenilor,ideia unitatii comunitatii civile cu zei si eroi . De la bun inceput Roma ducea
permanent razboaie cu vecinii sai ceia ce a determinat dezvoltarea politica,modul de viata si
istoria.Daca Grecii formau mituri despre zeii si eroi atunci la romani in centrul atentiei era
poporul care lupta pentru prosperitatea imperiului,zeii dupa parerea romanilor doar ii ajutau sa
biruie ..Dreptul Roman a devenit drept model pentru viitorii creatori de legi a stat la baza codului
lui Napoleon si altor doc juridice din ep moderna si contemporana.Civilizatia romana impreuna
cu cea greaca au adus contributii importante in organizarea politica ,juridical ,militara,in
arta,arhitectura,limbile europene,limbile romanice.
2.Aportul Greciei antice in formarea civilizatiei europene
Poporul Greciei Antice a jucat un rol important in dezvoltarea civilizatiei europene,definind
omul ca o creatie perfecta a naturii.Geniul grec Pitagora afirma ca Omul este masura tuturor
timpurilor,deasemenei a dat nastere gindiri filosofice de care ne folosim si pina in prezent..
Cultura si civilizatia greaca atrecut prin 4 perioade.
1.Perioada creto-miceniana mil.III.secXII i.e.n.Centrul culturii este insula Creta,unde sa format
o cultura
2.Perioada arhaica(sec XI VI i.e.n.) are loc procesul constituirii oraselor state si concentrarea
puterii in miinele unui singur om
3.Perioada clasica (sec V IV i.e.n.) perioada culturii si civilizatiei elene,ea nastere ceea ce
mai tirziu a fost numit miracolul grecesc.ea avint democratia.
4.Perioada post clasica (sec IV 146 i.e.n.) expansiunea lui Alexandru macedon.Grecia devine
dependenta de Imperiul roman din punct de vedere politi
3.Aportul Romei antice la formarea civilizatiei europene
Cultura Romei antice ( sec. VIII a.753 i.e.n. 476 i.e.n.) a fost influentata de cultura elena si cea
etrusca,cea etrusca fiind cea mai veche civilzatie de pe pen. Apenina. Cultura romana s-a bazat
in cea mai mare parte pe comunitatile cilice antice,iar modul ei de viata a determinat
principalele valori materiale si spirituale,acestea fiind:

Ideea unitatii comunitatii cilice bazate pa legatura strinsa dintre bunurile si interesele unei
personalitati

Idea puterii supreme a poporului,ieea libertatii si a independentei,a polisurilor si oraselor.

Ideea unitatii comunitatii cilice cu zeii si eroii.

Evidentiem 3 perioade
1.Per.regalitatii sec VIII VI i.e.n.
2.per.republicana sec V II i.e.n.
3.per.imperiala sec I i.e.n. sec V
4.Dreptul roman ca o importanta manifestare a culturii antice
Dreptul roman se refer la un set de reguli, care au constituit sistemul roman juridic timp de 13
secole, ncepnd cu fondarea Romei (753 .Hr.), pn la sfritul domniei mpratului Justinian
(565 d.Hr.).
Cele mai multe civilizaii din antichitate au fost conduse prin cutume sau prin
hotrri arbitrare date dup bunul plac al regilor i preoilor.n prima jumtate a secolului al Vlea .Hr. are loc o revolt a plebeilor care considerau c i ei aveau dreptul s cunoasc i s
interpreteze un cod de legi. Drept urmare, i face apariia Legea celor 12 table (Lex duodecim
tabularum), creaia unei comisii formate din 10 membrii (decemvirii) ce a abordat toate
domeniile de drept
Legile celor 12 table, cunoscut de toi romanii pe de rost, sunt completate n timpul
Republicii de legi emise de comiii, senat i magistrai. n timpul Imperiului dreptul este

inspirat de edictele mprailor, de instruciunile date funcionarilor (mandata), din decrete

punctuale i din rspunsurile date de mprat la ntrebrile particularilor i ale magistrailor
(rescripta).
La sfritul secolului I d.Hr., n perioada Imperiului, la Roma i disputau ntietatea dou
coli de drept, cea a Proculienilor (creat de Proculus i Labeo) i cea a Sabinienilor (creat de
Capito i Sabinus
n secolul al VI-lea d.Hr. mpratul Justinian (527-565) a angajat juriti
pentru a face o compilaie cuprinztoare a legilor romane, din care a rezultat codul iustinian
(Codex Iustiniani).
5. Particularitatile formarii culturii medievale in Europa Occidentala
Epoca medievala cuprinde perioada de timp de la dezmembrarea Imp.Roman (sec5) pina la
aparitia protestantismului (sec14) Este divizata in doua etape: timpurie(sec5-9) clasica(10-14).
Evul Mediu european este delimitat, oarecum nelalocul lui, de dou evenimente majore:
1. Cderea Imperiului Roman de Apus n anul 476 d. Hr. (nceputul)
2. Descoperirea continentului american de ctre Cristofor Columb n 1492 (sfritul)
Epoca medieval are n centru un bun - pmntul. Principala activitate a economiei era
agricultur iar posesia unui lot de pmnt asigura bogia sau hrana unei familii. Relaia vasal senior este capital pentru aceast perioad istoric. Acumularea unor capitaluri sporite n
secolele XV - XVI duce la decderea treptat a importanei produselor agricole. Comerul i
activitile bancare tind s creeze o nou categorie social - burghezia.
n anul 1348 Europa a fost lovit de ciuma neagr i vestul Europei a fost n doliu.
Arta
medieval este dominat de dou stiluri: romanic i gotic. Castelele i catedralele rmase de
atunci sunt adevrate opere arhitectonice. Evul Mediu a fost plin de tragedii, de srcie dar a fost
o "trecere" spre vremuri mai bune.
6.Diferentele dogmatice si de cult a celor doua biserici romano-catolica si Greco-catolica
Biserica Romano-Catolic este Biserica Catolic de rit latin.Conductorul Bisericii RomanoCatolice este episcopul Romei, Papa, care este urmaul Sfntului Petru
Biserica Romano-Catolica este nu numai denominatia crestina, ci si confesiunea cu cei mai multi
aderenti din lume. Este cea mai timpurie Biserica Crestina, si se considera urmasa de drept a
Bisericii Apostolice, formata din Isus Cristos si apostolii sai.
Caracteristici
Biserica se consider i se proclam ca fiind nsrcinat de Isus Cristos pentru a ajuta
credinciosul cretin s strbat drumul spiritual ctre Dumnezeu, trind dragostea reciproc prin
sacramente (botez, mir, euharistie, pocin, maslul, preoie i cstorie), prin intermediul
crora credinciosul se va mntui.
Biserica Catolic consider c are misiunea de a elabora i propaga nvtura cretin, precum
i aceea de a veghea asupra unitii credincioilor. Biserica Catolic este format ntr-o o
structur piramidal, destinat s menin unitatea tuturor cretinilor i respectarea dogmei
oficiale a Papei de la Roma i a Vaticanului.
Bisericile catolice de rit bizantin, cunoscute sub numele de biserici "greco-catolice", sunt
bisericile rsritene de rit bizantin Bisericile catolice de rit bizantin fac parte din categoria mai
mare a bisericilor catolice de rit oriental.
Denumirea "greco-catolic" este folosit pentru a face distincia ntre "bizantinii unii" (= grecocatolici) i cei neunii, cunoscui ca "ortodoci", "greco-orientali etc.Poziia oficial a

bisericilor catolic i ortodox n ceea ce privete originea i viitorul bisericilor unite este
sintetizat n Documentul de la Balamand, din care citm, n traducere:
6. Separarea Bisericilor Oriental i Occidental nu numai c nu a stins sentimentul de unitate
dorit de Isus Cristos, dar deseori aceast situaie contrar naturii Bisericii a dat multora ocazia de
a contientiza i mai tare necesitatea realizrii unirii, pentru a rmne fideli poruncii
dumnezeieti.
8.Stilul arhitectural romano-latin,monumentele stilului
Stilul arhitectonic romanic
Numit, inexact, uneori : romano-bizantin sau latin, este cel dintai stil de arta propriu al Apusului
medieval. El ia nastere in epoca lui Carol cel Mare (secolele VIII-IX), cand se realizeaza in Apus
o prima simbioza a resturilor vechii arte romane a bastinasilor romanizati (galo-romani) cu
cultura nationala a popoarelor germanice stabilite in Apus (goti, alemani, franci, normanzi,
anglo-saxoni, germani etc.) si cu influente de origine orientala, aduse in Apus pe de o parte de
maurii din Spania, pe de alta de calugari, comercianti, pelerini, iar mai apoi (de la 1096 inainte)
de Cruciati care pun in contact cultura apuseana cu cea bizantina si araba.
Perioada de formare a stilului o constituie secolele VIII-X (faza timpurie sau pre-romanica) ;
apogeul il atinge in secolele XI -XII (perioada matura, sau romanicul dezvoltat), iar in sec. XIII
incepe sa fie inlocuit (mai intai in Franta) de stilul gotic.
Caracterele generale ale stilului se pot reduce la urmatoarele :
a) Lipsa de unitate in plan ; planul bisericilor romanice este foarte variat b) Materialul de
constructie este mai ales d) Interiorul, precedat uneori de un narthex de mari proportii, e
impartit (ca si la basilici) in mai multe nave.
e) Acoperisul primelor biserici romanice e in sarpanta, adica cu scheletul de lemn sau
metal
g) Sculptura decorativa e intrebuintata mai mult decat in basilical si bizantin h) Arcul rotund
(roman, in semicerc perfect) este utilizat in larga masura, atat ca element arhitectonic
Monumente reprezentative
Dintre bisericile romanice din epoca lui Carol cel Mare (faza preromanica), cele mai multe au
fost distruse de invazia normanzilor din secolele IX si X.
a) In Franta (patria stilului) :
- biserica abatiala (principala) a manastirii Sf. Stefan (Saint-Etienne) din Caen, in nordul
Frantei (sec. XI).
- biserica Notre-Dame du Port din Clermont (sec. XI) ;
c) In Germania, din epoca preromianica se mai pastreaza biserica S. Cyriac la Gernrode, din
timpul lui Carol cel Mare
9.Stilul arhitectural gotic
Arhitectura gotic reprezint unul din stilurile arhitecturale asociate cu catedralele, precum i cu
alte biserici din aproape toat Europa n timpul perioadei medievale, ncepnd cu secolul al XIIlea i ncheind cu anii 1500Dou dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta
n arc frnt, sau ogiva, care este de fapt o intersecie longitudinal a doua bolte clasice ale stilului
romanic, i arcul de susinere al ogivei, aa numitul arc butant. Un al treilea element definitoriu,
care apare la multe cldiri gotice, nefiind ns omniprezent, este rozeta, prezent att n
basoreliefuri ct i n alte forme ornamentale.
Stilul gotic este o transformare a stilului romanic, aprut din necesitatea de da o alt dimensiune
vertical cldirilor. n Anglia, la nceputul secolului al 19-lea, goticul cunoate o re-evaluare i o
nou recunoatere, de fapt o "renatere" denumit gotic renscut (conform termenului original
folosit n englez, Gothic Revival architecture) sau neo-gotic.Mai trziu, la sfritul aceluiai

secol i nceputul secolului 20, arhitectura gotic are o ultim "tresrire de orgoliu", producnd
opere durabile, n stilul numit deja atunci neo-gotic, n locuri foarte diferite ale lumii.
10.cultura renascentista,izvoarele ei. Umanismul
Renaterea este denumirea curentului de nnoire social i cultural care a aprut n Europa la
sfritul Evului Mediu, n secolele al XV-lea i al XVI-lea.
Noiunea de "Renatere" (n francez: Renaissance, n italian: Rinascimento) a fost folosit
pentru prima dat la nceputul secolului al XIX-lea de ctre istoricul francez Jules Michelet,
Gnditorii Renaterii s-au ocupat mai departe cu studiul gramaticii i retoricii medievale. n
domeniul teologiei au continuat tradiiile filozofiei scolastice, iar interpretarea filosofiei
platoniciene i aristoteliene i-a pstrat mai departe un rol decisiv. colile din Salerno (Italia) i
Montpellier (Frana) reprezentau centre vestite pentru studiul medicinei.
Baza spiritual a Renaterii a constituit-o umanismul. Interesul enorm pentru cultura antichitii
a dus la cutarea i descoperirea manuscriselor clasice: "Dialogurile" lui Platon, operele istorice
ale lui Herodot i Thucydide, creaiile dramatice i poetice ale grecilor i romanilor. nvai
din Bizan, care dup cderea Constantinopolului la turci (1453) s-au refugiat n Italia i predau
acum n coli din Florena, Ferrara sau Milano, Reprezentani importani ai umanismului au fost
i Erasmus din Rotterdam i Thomas Morus. Cultivarea armonioas nu numai a spiritului, dar i
a corpului, care n perioada medieval era total discreditat, a devenit n timpul Renaterii un
scop educativ.
11.Locul si rolul renasterii Italiene.Titanii epocii renasterii.
Primele manifestri ale Renaterii au avut loc n Italia. Dup Pacea de la Lodi (1454) a intervenit
un echilibru ntre diversele fore politice care a dus la o perioad de relativ linite i, n
consecin, la dezvoltarea economic a oraelor din centrul i nordul Italiei, favoriznd
nflorirea artei i literaturii, ncurajat i susinut financiar de bogatele i influentele familii
Medici din Florena,
Reprezentani ai literaturii italiene renascentiste sunt:
Angelo Poliziano (1454-1494), "Stanze per la giostra", "Favola d'Orfeo";
Niccol Machiavelli (1469-1527), "Il Principe",
".
Arte plastice
Dezvoltarea artei n Renaterea italian are loc la nceputul secolului al XV-lea n Florena.
Filippo Brunelleschi (1377-1446), cel mai nsemnat constructor al Renaterii, descoper
perspectiva liniar - caracteristic artei din aceast perioad - i realizeaz cupola Domului din
Florena (1436).
Lorenzo Ghiberti (1378-1455) devine cunoscut prin realizarea porilor de bronz ale Baptisteriului
din faa Domului, numite, mai trziu, de ctre Michelangelo "Porile Paradisului". Donatello
(1386-1466), prin stilul su plastic, a influenat i pictura. Printre cele mai importante opere ale
sale este statuia de bronz a lui David
12.Barocul curent artistic in arta sec.XVI-XVII

Baroc (n italian i portughez Barocco, n francez i englez Baroque) desemneaz simultan o

perioad n istoria european dar i un curent artistic care a fost generat n Roma, Italia, n jurul
anilor 1600. Stilul baroc se regsete clar reprezentat n arhitectur, dans, filozofie, mobilier,
muzic, literatur, pictur, sculptur i teatru.
Indiferent de domeniul n care se regsete, stilul baroc se caracterizeaz prin utilizarea exagerat
a micrii i a claritii, respectiv a bogiei folosirii detaliilor ce simbolizeaz lucruri ce se pot
interpreta cu uurin i lips de ambiguitate. Toate aceste elemente sunt folosite de ctre artitii
genului baroc pentru a produce momente de tensiune, drama,
Naterea barocului este categoric legat de decizia Conciliului de la Trient (Concilio di Trento)
din anii 1545 - 1563 privind modul n care Biserica Romano-Catolic vedea evoluia picturii i
sculpturii bisericeti. Ideea era ca artitii s realizeze opere vizuale care s se adreseze tuturora,
dar mai cu seam celor muli i needucai, dect grupului extrem de restrns,
Evoluia barocului
Barocul a continuat s se propage dinspre Italia nspre vestul Europei mai ales de-a lungul primei
jumti a secolului al XVII-lea, iar ulterior nspre centrul, nordul i estul Europei n cea de-a
doua jumtate a aceluiai secol i la nceputul secolului urmtor
Dezvoltarea, propagarea i evoluia barocului, sub diferitele sale aspecte i variaiuni locale, nu
au fost sincrone. Ba chiar mai mult, n timp ce n unele ri i culturi, barocul ajunsese la apogeu,
n altele era n plin floare, iar n altele era ntr-o faz incipient. n timp ce n Frana, ncepnd
cu anii 1720, se remarc o saturare de realizri n stil baroc i un avnt puternic al stilului
Rococo (evident n special dup anii 1740), mai ales n arte decorative, pictur i interioare,
. Barocul a continuat s se propage i peste oceanul Atlantic. ntreaga Americ Latin, adic
toate rile aflate la sud de Statele Unite ale Americii, de la Mexico la Brazilia i Argentina, ri
de limb spaniol i portughez au fost puternic influenate de stilul baroc, trecut desigur prin
filiera barocului spaniol i a celui portughez.
Faptul c structura stradal conceput intenionat radial, adic baroc, se regsete n Arcul de
Triumf din Bucureti, respectiv n Arcul de Triumf din Paris este una dintre cele mai clare dovezi
de triumf universal uman al barocului .
13.Particularitatile clasicismului unui dintre principalele curente artistice din sec XVII
Clasicismul este un curent literar-artistic - avnd centrul de iradiere n Frana, ale crui principii
au orientat creaia artistic european ntre secolele al XVII-lea i al XVIII-lea. Pornind de la
modelele artistice (arhitectur, sculptur, literatur) ale Antichitii, considerate ca ntruchipri
perfecte ale idealului de frumusee i armonie, clasicismul aspir s reflecte realitatea n opere de
art desvrite ca realizare artistic, opere care s-l ajute pe om s ating idealul frumuseii
morale. Clasicismul nseamn n primul rnd ordine (pe toate planurile), echilibru, rigoare,
norm, canon, ierarhie i credin ntr-un ideal permanent de frumusee.
Istorie
n contrast cu arta baroc, n secolul al XVII-lea, n Europa, se afirm o art bazat pe echilibru
i rigoare: arta clasic. Regulile stricte vin atunci s defineasc pictura, literatura, muzica,
sculptura i arhitectura. Epoca de aur a clasicismului este perioada care, n Frana, corespunde
regilor Ludovic al XIII-lea i Ludovic al XIV-lea.

14.Sentimentalismul ca curent ideologic al sec XVIII

Curent preromantic ?n literatur? ap?rut la sf?r?itul sec. XVIII ca o reac?ie ?mpotriva
clasicismului.
Din lucrarea filosofului englez izvor??te a?adar nu numai g?ndirea iluminist?, ci ?i un curent
nou, care va inunda veacul al XVIII-lea, ?i anume sentimentalismul, componenta principal? a
preromantismuluiCel care ?i d? ?nt?ia expresie puternic? ?i ampl? e romancierul Samuel
Richardson (1689-1761), creatorul romanului epistolar modern. Romanele sale, Pamela ?i
Clarissa, au avut ?n Europa o rezonan?? prodigioas?. Publicul era captivat nu numai de forma
lor inedit?, de impresia de via?? adev?rat? ?i de sentimentalitatea molipsitoare ce se desprindea
din ele, ci ?i de noutatea personajelor feminine
15.Particularitatile romantismului
Romantismul este o micare artistic i filozofic aprut n ultimele decenii ale secolului al
XVIII-lea n Europa, care a durat mare parte din secolul al XIX-lea. A fost o micare contra
raionalismului care marcase perioada neoclasic, ce se va pierde la apariia spiritului romantic.
Romantismul s-a manifestat n forme diferite n diferitele arte i a marcat n special literatura i
muzic
Primele manifestri romantice n pictur vor aprea cnd Francisco Goya ncepe s picteze la
pierderea auzului.Goya creeaz un joc de lumini i umbre care accentueaz situaia dramatic
reprezentat.
Dei Goya a fost un pictor academic, romantismul va ajunge mult mai trziu la Academie.
Francezul Eugne Delacroix este considerat a fi pictor romantic prin excelen. Tabloul su
Libertatea conducnd poporul reunete vigoarea i idealul romantic ntr-o oper care este
compus dintr-un vrtej de forme.
16.Particularitatile realismului
Realismul a ap?rut ?n Fran?a, ?n a doua jum?tate a secolului al XIX- lea, ca reac?ie antiromantic?. Realismul in arte se refera la acuratetea si detaliul vietii concrete si ale problemelor
sale.
Realismul este curentul literar care tinde sa dea o reprezentare veridica realitatii, sa infatiseze cu
obiectivitateadevarul, sa observe existenta reala. Impresia deosebita produsa la jumatatea
secolului al XIX-lea de prograsulstiintelor naturii ii indeamna pe scriitori sa incerce aplicarea, in
creatia literara, a unor metode impuse dedezvoltarea stiintei. Astfel, in opera unor mari scriitori
relisti, ca Balzac sau Stendhal se intalnescmulte elemente romantice.In concluzie, realismul
poate fi definit prin trasaturile sale definitorii:reprezentarea veridica a realitatii, obiectivitatea
scriitorului, prezenta unor persanoje tipice in imprejurari tipice,preocuparea pentru social, libsa
idealizarii sau a abstractizarii, atitudinea cristica fata de societate exprimataintr-un stil sobru si
impersonal.Marii autori realisti europeni (Sthendal,H. Balzac, Charles Dickens, N. Gogol, G.
Flaubert, L. Tolstoi, H. Ibsen)nu s-au dezmintit de la aceste principii stabilite cu toate influentele
existente in acea epoca (in special influentaromantismului).Asemeni oricarui curent literar de o
importanta maxima in dezvoltarea ulterioara a prozei si poeziilor, curentulromantic a avut un sef
de scoala si un teoretician care a dat nastere acestui curent, l-a denumit si si-a sustinutopinia in
decursul intregii cariere artistice. Pentru realism principiile au fost fundamentate si teoretizate

deSthendal (pseudonimul lui Henry Boyle - 1783-1842 - prozator si eseis francez) care a apreciat
ca romanulrealist nu este decat o oglinda ce reflecta atat cerul albastru -frumusetea vietii, bucuria
de a trai- cat si noroiuldin baltoace -partea neplacuta, mizera a vietii
17.Particularitatile curentului modern
Modernismul este o micare cultural, artistic i ideatic care include artele vizuale,
arhitectura, muzica i literatura progresiv care s-a conturat n circa trei decenii nainte de anii
1910 - 1914, cnd artitii s-au revoltat mpotriva tradiiilor academice i istorice impuse i
considerate standard ale secolelor anterioare, ncepnd cu cele ale secolului al XIV-lea i
culminnd cu rigiditatea i "osificarea" academismului secolului al 19-lea.
Unii istorici ai artei mpart secolul al XX-lea n perioada modern i cea postmodern, pe cnd
alii le vd ca dou perioade ale aceleiai ere artistice. Prezentul articol prezint micarea care a
nceput la finele secolului al XIX-lea; pentru arta dup anii 1970, vedei articolul despre
postmodernism.
elurile modernismului
Modernitii au crezut c prin refuzarea tradiiei ar fi putut descoperi noi i radicale feluri de a
crea "un altfel de art".
18. Dialogul intercultural ntre Est i Vest
interculturalitatea, ca fenomen, poate aparea spontan, dar manifestarea si evolutia ei
sunt conditionate de factori de diferite naturi, dintre care s-au evidentiat cei politici,
legislativi, administrativi, economici, pe langa educatie si creatie culturala propriu-zisa.
Preocuparea pentru interculturalitate ca disciplina este, de asemenea, favorizata de contextele
pluraliste si are la baza dezideratul unitatii in diversitate.
Aceste contexte s-au constituit in timp, de obicei prin interventia unei puteri,
precum statele cuceritoare, care au apelat la dislocari si colonizari de populatie, sau au
determinat (in mod pozitiv sau negativ) miscarea naturala a populatiei, prin masuri
administrative, facilitati/restrictii economice, toleranta/persecutie religioasa etc. Provocata de
contexte tensionate, precum
razboiul, dominatia militara si aliantele strategice, sau, dimpotriva, de perioadele de pace si
progres economic, de dezvoltare culturala si toleranta religioasa, interculturalitatea are astazi
propria istorie, dar i se poate proiecta si un viitor. Proiectul intercultural este de obicei schitat fie
ca incercare de vindecare, fie de prevenire a
conflictelor, mai ales a celor provocate de ideologiile extremiste care abuzeaza de datele de
identitate cultural

19. Particularitile culturii maselor, deosebirile ei fa de cea de elit

La inceputul perioadei interbelice Basarabia este un
spaiu mai puin coerent din punct de vedere cultural, marcat de statutul de margine a unui
imperiu cu strategii culturale mai puin eficiente, formulele culturale erau predominant
folclorice, politic aceast regiune era confuz din cauza varietii de ideologii, oscilaii intre
paradigme, iar din punct de vedere social era marcat de discrepana mare dintre elite si
mase.Mai mult, in spaiul cultural romanesc sunt detectabile diferenele de situare in paradigma
european la nivel regional: in cazul Basarabiei situarea in interval provoac nedeterminri
alimentate de instabilitatea, variaia Centrelor si a modelelor revendicate, suprapunerea acestora.
Faptul ca s-au produs mutaii care au putut fi

adoptate atat de usor este determinat de insuficiena asimilrii unei paradigme

culturale, precum si discrepanei, decalajului foarte mare dintre elite si public, modernitatea fiind
asumat doar de elite
20.Fenomenul culturii proletare
Proletariat este un termen care denumete totalitatea proletarilor.
n Roma antic, proletarii erau ceteni liberi sraci, lipsii de mijloace de producie, respectiv de
pmnt, eliminai de pe piaa muncii de sclavi, care nu puteau plti impozit, devenind parazii ai
economiei.
Karl Marx i Friedrich Engels au preluat termenul, dndu-i o alt interpretare, cunoscut sub
denumirea de marxist: Prin proletariat se nelege clasa muncitorilor salariai moderni care,
neposednd mijloace de producie proprii, sunt nevoii s-i vnd fora lor de munc pentru a
putea tri. [6] Aceasta nseamn c muncesc pentru un salariu fix i nu pentru a participa la
mprirea profitului. [5]
n spaiul anglo-saxon a aprut o nou noiune, cea de proletariatul gulerelor albe (n englez
white-collar proletariat), constnd din absolvenii de universiti, cu venituri specifice clasei
mijlocii, care reprezint n prezent baza forei de munc n industria modern. n rndul lor se
numr i programatorii de calculatoare, contabilii firmelor, reprezentanii de vnzri pentru
firmele de produse farmaceutice.
21.Esenta curentelor avangardiste-nabism, fovism,cubism,dadaism,futurism,suprarealism.
Curentele din arta primei jumti a sec. XX, caracterizate prin refuzul metodelor tradiionale,
sunt numite avangardiste
n prima decad a sec. apar curentele avangardiste, care tind ctre o nnoire i mai radical
a limbajului artistic.
Fovismul ( de la fr. fauve fiar slbatic) (a.a. 1905-1908) chema la studierea lumii prin ochii
unui copil. Fovitii utilizau culori intense, vii, fr s le combine. Petele mari de culoare erau
adeseori nconjurate cu linii groase de contur. Genurile preferate ale fovitilor erau peisajul i
portretul. Cubismul (de la fr. cube cub) a luat fiin sub influena postimpresionismului lui P.
Cesanne, a fovismului i a sculpturii africane. Reprezentanii si P. n cubism sunt ntlnite
foarte des elemente ale civilizaiei contemporane uzine, evi, sticle, texte tiprite, umbrele, .a.
Dadaismul este un curent artistic de avangarda, lansat la Zurich, in 1916, de ctre un grup de
artiti i scriitori, printre care i romanii Tristan Tzara si Marcel Iancu, reunii n asa-zisul
Cabaret Voltaire, fondat de ei.Ca i alte micri de avangarda, dadaismul s-a manifestat n arta
i literatur ca un act de revolta mpotriva valorilor burgheze pe care promotorii ncercau sa le
persifleze i sa le discrediteze prin deriziuni, n numele unei noi estetici care afirma independenta
absoluta a individului. Futurismul - (de la lat. futurum viitor) (a.a.1909-1925) este cel mai
radical curent avangardist. Dezvoltarea cea mai ampl a cunoscut-o n Rusia i n Italia.
Futuritii au proclamat ruptura total nu doar cu arta, ci i cu toat cultura din trecut..
Suprarealismul (de la fr. surrealisme suprarealism) este a treia faz a cubismului i ultima
etap important a avangardismului. A aprut sub influena simbolismului, a expresionismului i
a dadaismului (a doua faz a cubismului). Se manifest n anii 1924-1940. A cunoscut o vast
rspndire internaional.. Scopurile suprarealismului, aa cum au fost ele declarate, sunt
eliberarea social, moral i intelectual a omului. Curentul nu era strin nici de politic,
proclamndu-se adeptul revoluiei. Suprarealismul pledeaz mpotriva comercializrii artei.
22.Cultura geto-dacilor

Cultura geto-dacilor constituie un fenomen foarte complex prin radacinile sale istorice, prin
varietatea formelor si prin teritoriul in care s-a manifestat.
2.1. Religia geto-dacilor
Religia geto-dacilor, ca a tuturor popoarelor din antichitate, constituie unul dintre subiectele cele
mai pasionante, atat prin fascinatia subiectului in sine, cat mai ales prin aura creata in jurul lui de
catre o literatura de tot felul.
Mult mai dificila este situatia a..tfe, se asezau in groapa obiectele de care mortul ar putea avea
nevoie in viata de apoi, precum si vase cu mancare si bautura. La moartea celor bogati se faceau
si ospete funerare cu spargerea rituala deasupra mormantului a vaselor folosite.
La geto-daci intalnim, in ansamblul riturilor de sacrificiu, atat jertfele umane (constatate,
dealtfel, si la alte popoare), cat si sacrificarea de animale si ofrande, acestea doua din urma
devenind, probabil, destul de timpuriu preponderente.
23. Mnstirile moldoveneti ca i centre de cultur medieval
Meleagul Moldovnesc a rezistat numeroaselor invazii de-a lungul secolelor si a constituit un
camp de lupta pentru trei mari imperii: Habsburgic, Turc si Rus. De-a lungul timpurilor agitate
marcate de ambitia marilor imperii, localnicii si-au gasit refugiu si salvare la adapostul
manastirilor si bisericilor ridicate in ciuda vicisitudinilor istoriei
24.Particularitatile dezvoltarii culturii basarabene dupa 1812
Basarabia este denumirea dat de Imperiul Rus n 1812 teritoriului voievodatului Moldovei
dintre Prut i Nistru anexat prin Tratatul de la Bucureti din 1812,
n urma rzboiului ruso-turc din 1806-1812, ctigat de Imperiul arist, ruii cereau ambele ri
romneti (ara Romneasc i Moldova). Doar iminena atacului lui Napoleon a fcut ca
preteniile ruseti s se reduc treptat, de la ambele ri romne, la toat Moldova, apoi la
teritoriul Moldovei dintre Nistru i Siret,
. Astfel, la Chiinu n data de 3 martie 1917 a fost nfiinat Partidul Naional Moldovenesc sub
conducerea lui Vasile Stroescu cu obiectivul de a "crea o diet provincial numit Sfatul rii".
Prima ntrunire a Sfatului rii a avut loc n ziua de 21 noiembrie 1917 cnd a fost ales n funcia
de preedinte Ion Incule, n timp ce Pan Halippa a fost ales vicepreedinte,
Aparut la Chiinu abia in 1906, primul ziar de limba romna, Basarabia, functioneaza mai putin
de un, autoritatile inchizandu-l dupa ce publica Deteapt-te, romne!.[11] In 1912, cand se
celebrau 100 ani de ocupatie, Fclia rii scria ca "rioara noastr este cuprins de ntuneric
ca i o sut de ani n urm"; ziarul este inchis imediat de autoritati.[12] .
25. Renatere naional n Moldova la sfritul secolului
Criza sistemului totalitar n Moldova Sovietic. Renaterea micrii de eliberare naional dup
restructurarea din URSS n 1985. Apariia noilor formaiuni obteti i politice. Transformrile n
domeniul vieii social-politice. Declaraia suveranitii i proclamarea independenei Republicii
Moldova. Legea Republicii Moldova Cu privire la partide i alte organizaii social-politice.
Programele i activitatea partidelor politice din Republica Moldova. Alegerile parlamentare din
Republica Moldova 1994, 1998, 2000. Integrarea Republicii Moldova n structurile politice i
economice internaionale
26.Notiunea de civilizatie si particularitatile trecerii la civilizatie.
CIVILIZATIA: rep totalitatea mijloacelor prin care omul se adapteaza mediului fizic si mediului
social, reusind sa-l transforme sa-l organizeze sau sa-l integreze.
Civilizatia a inceput odata cu descoperirea agriculutrii.
Istoria civilizatiei nu poate investiga mai mult de cateva milenii in care monumentele,
inscriptiile arhaice, operele de arta, manuscrisele si mult mai tarziu cartile permit descifrarea
gandirii si a felului cum isi traiau viata cei dinaintea noastra..

CONCEPTUL DE CIVILIZATIE s-a constituit in Europa relativ tarziu in perioada renasterii,

acea perioada de avant cultural care a curpins Italia intre sec 14-16.
TERMENUL CIVILIZATIE: sensul acestui cuvant a fost acela de progres.Civilizatia
semnificand deopotriva progresul material si spiritual, progresul social dar si capacitatea de
ameliorare a unui individ.Termenul e consacrat pe plan european abia la jumatatea sec 18 in jurul
anului 1750 de contele Victor de Mireabean care publica un tratat despre populatie.
28.Notiunea de Europa izvoarele civilizatiei europene
Sens etimologic.Cuvintul Europa are o vechime de 2500 de ani.Etimologia sa este egeeana
prehelenica,deci indoeuropeana.Denumirea vine de la cuvintul hirib-apus de soare,antonimul
acestuia este asu(Asia)-rasarit.Putem presupune,asadar ca Europa in raport cu continentul asiatic
desemna tara de la apus.
Sens mitologic.Exista 2 mituri (in mitologia greaca)cu referire la Europa,unde numele de Europa
il poarta un personaj femenin,in primul caz fiind vorba despre o princesa finiciana,iar in al 2-lea
caz-una din fiicele marii.
Europa a fost o noiune precumpnitor geografic pn n sec. XI-XII, cnd a devenit numele
pe care i l-a dat sie-i spaiul comun de civilizaie al Occidentului catolic. n gndirea politic
a Rsritului de tradiie bizantin, unde cretintatea a reprezentat o noiune unificatoare,
cuvntul Europa ncepe s desemneze Occidentul n curs de modernizare rapid n sec. XVIIXVIII. Acest sens devine precumpnitor politic mai ales dup Revoluia Francez i dup
expansiunea napoleonian, astfel nct, n preajma anului 1848, noiunea ajunge s desemneze
mai ales Europa motenitoare a Luminilor, progresist i democratic. n aceeai epoc, Saint
Simon lanseaz primul proiect de unificare politic european n jurul valorilor de progres i
de respect pentru drepturile omului i ale ceteanului
29.Valorile general umane create de civilizatia europeana
Valoare-caracter,insusire a unor lucruri,fenomene,actiuni pe care o comunitate umana pune pret
in virtutea consonantei lor cu necesitatile si idealurile generate de acestea
Valori general umane categorii de valori pe care este constituita si UE in prezent
(liertate,solidaritate,respect reciproc...)
1.locul personalitatii in societate
2.principiul divizarii puterii
3.divizarea puterii in cea politica(este executata de stat) si spirituala(executata de biserica)
4.libertatea intelectuala a personalitatii
5.divizarea puterii politice si economice
6.suveranitatae apolitica
7.dreptul natiunilor la auto identificare.
30.Cadrul de spatiu si de timp a civilizatiei europene medievale
Societatea medieval era organizat dup un sistem social i politic cunoscut sub denumirea de
feudalism, care i este specific Evului Mediu. Acesta a fost un sistem de organizare a societii n
care aristocraia agrar i militar stpnea pmntul i ranii.
Nobilii i ranii erau principalele categorii sociale n ornduirea feudal
Raporturile dintre seniori i vasali
Aceste raporturi erau determinate de datin. Vasalul era obligat s-i recunoasc n mod solemn
dependena de seniorul care i-a dat pmnt cu drept de posesiune. El se prezenta naintea
seniorului pentru a-i depune omagiul, declarnd c devine omul lui.
Vasalul se obliga s respecte persoana, familia, onoarea i averea seniorului. Aceasta era datoria
de credin (fidelitatea). Vasalul trebuia s-i nsoeasc seniorul n rzboi (dar nu mai mult de 60

de zile pe an). El trebuia s ia parte la consftuirile la care n convoca i s asiste la scaunul de

judecat.
Cavalerul
Biserica s-a strduit s foloseasc fora i solidaritatea nobililor, mblnzind obiceiurile lor
brutale i oferindu-le exemplul cavalerului cretin - un ideal moral de otean al lui Hristos. Din
secolul al XII-lea, n rndul cavalerilor erau admii numai fii de nobili.
ranii
rnimea, partea cea mai numeroas a societii feudale, era mprit n mai multe categorii, n
funcie de statutul social i, desigur, de avere.
n faa abuzurilor i violenelor, ranii nu aveau niciun mijloc legal de aprare. Nemulumirea
acestora, manifestat prin rscoale, a crescut n secolul al XIV-lea, n mprejurrile Rzboiului de
o sut de ani
Orenii
La nceputul Evului Mediu, cele mai multe orae depindeau de un episcop sau de un senior care
avea o cas ntrit n interiorul oraului. n secolul al XI-lea, n afara zidurilor cetii s-a format
cte o aezare nou (burg), ai crei locuitori, burghezi, cereau liberti: de a ine o pia, de a
nu mai fi erbi. La sfritul secolului al XI-lea, pentru a obine aceste avantaje, n anumite orae
s-au format asociaii numite comune
31.Viata politica si social economica a europei medievale
In vremurile noastre, cuvantul medieval este adesea folosit cu sensul de barbar, acest lucru
fiind consecinta aspectelor ce au caracterizat acele vremuri. Unii contemporani sunt de-a dreptul
ingroziti de evenimentele petrecute atunci (razboaie, boli fara leac, ideile ereticilor, armate
mercenare.
In epoca medievala au fost puse bazele multor institutii moderne importante, dupa modelul
carora s-au inspirat cele moderne, astazi fiind studiate multe din artele medievale.. Sistemul
European modern este, de asemenea, intr-o anumita masura rezultatul evolutiei medievale. Chiar
si ideea de nationalism ia amploare in aceasta epoca, prin curajul si dragostea de patrie
demonstrate de Ioana DArc, in RAZBOIUL DE 100 DE ANI. Epoca medievala a reprezentat o
perioada in care o multitudine de etnii diferite (romanii, francii, vizigotii) s-au luptat, au
invatat unii de la altii, au muncit impreuna pentru a schimba cursul istoriei. Transformarile
economice, politice, sociale si artistice suferite de epoca medievala au provocat raspunsuri
creative positive.
32. Biserica n calitate de factor de integrare a civilizaiei europene
De-a lungul istoriei Europei, din cele mai ndeprtatetimpuri, diversele culturi i civilizaii au
interacionat, au impus valorile lor altora saui-au asumat valorile altora folosind de la mijloace
din cele mai agresive pn la celemai panice modele de aculturaie. Dac la nceput Europa
reprezenta un amalgamde civilizaii i de populaii diferite, de la cele mediteraneene la cele
nordice, celtice,de la populaiile caucaziene la populaiile tracice, toate acestea avnd o
multitudine deobiceiuri diferite, i se putea vorbi, n consecin, de conceptul de Europ a
civilizaiilor, dup primul sinod ecumenic, Imperiul Roman care reunea autoritar toateaceste
popoare, a favorizat, n mod paradoxal, n ciuda persecuiilor anterioarempotriva cretinismului,
tocmai naterea unei civilizaii cretine a Europei. n prezent, este de netgduit faptul c

Biserica a dat natere unui alt concept:civilizaia european, despre care se poate spune c poate
fi caracterizat de un singurtermen: cretintate.
33.Urmarile marilor descoperiri geografice pentru europeni
Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolul al XVI-lea
au constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc, ale caror multiple
consecinte, pe plan economic si social, politic si stiintific, au exercitat o insemnata inraurire
asupra dezvoltarii societatii.
Cristofor Columb (1451-1506). Dupa staruitoare interventii , proiectul sau a fost aprobat , in anul
1492, de regii Spaniei, Ferdinand de Aragon si Isabella de Castillia, deoarece reprezenta, pentru
Spania, singura solutie de a descoperi calea maritima spre vest, catre Asia, Columb a mai
descoperit si alte insule cum ar fi Cuba.Columb era convins ca a debarcat pe tarmurile
rasaritene ale Asiei..
Ca urmare a descoperirii Americii, in America s-au introdus plante din Europa precum : graul,
secara, meiul, orzul, vita de vie, maslinul, diversi pomi fructiferi , trestia de zahar, precum si
unele animale, ca : boul, bivolul, calul, magarul, oaia, pasari de curte. Iar din America s-au
introdus in Europa unele plante, ca : porumbul, cartoful, ananasul, tutunul, iar dintre pasari ,
curcanul.
Exploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile teritorii au dus la un puternic aflux de
metale pretioase spre Europa care a avut puternice consecinte economice si sociale.
In acelas timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta crescanda intre statele
Europei apusene, pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii. Marile descoperiri
geografice au avut in general urmari negative pentru popoarele din Africa, America si Asia cu
care au venit in contact statele europene .
Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul cunostintelor omenesti.
35.Principiile relatiilor international europene in perioada stabilirii capitalismului
Pana la mijlocul sec. al XVII-lea capitalismul era preponderent comercial. Intensificarea
schimbului de marfuri a contribuit la dezvoltarea industriei, in epoca moderna apar forme mai
complexe de organizare a muncii de manufactura. Fiind intreprinderi capitaliste, manufacturile
intrunesc un numar mare de muncitori specializati in anumite operatii de realizare a produsului
finit. Specializarea productiei a impus necesitatea perfectionarii uneltelor, care nu numai ca erau
perfectionate, dar si inlocuite cu altele noi, aparute in urma inventiilor tehnice. Masinile
substituie munca manuala cu cea mecanizata. Trecerea de la manufactura la productia bazata pe
folosirea masinilor a deschis calea spre revolutia industriala. Aceasta a contribuit la sporirea
considerabila a productiei, in afirmarea relatiilor capitaliste un rol determinant l-au avut factorii
politici: biruinta burgheziei asupra nobilimii feudale si instaurarea principiilor moderne de
guvernare a societatii.in tarile Europei continentale revolutia industriala s-a infaptuit in prima
jumatate a sec. XIX-lea, incepand abia in anii '20 - '30, iar in Rusia iobagista si mai tarziu.
in Franta revolutia industriala decurgea mult mai lent decat in Anglia, din cauza diferitor factori.
Micile gospodarii taranesti franau dezvoltarea industriei, in anii 1815-1830 a crescut mult
numarul masinilor, volumul productiei industriale, a inceput constructia cailor ferate.
in anul 1825 in Anglia s-a declansat o criza economica de supraproductie. Multe intreprinderi
industriale au fost oprite, crestea somajul, scadeau salariile muncitorilor, dar, in acelasi timp,
erau majorate preturile. Toate acestea s-au rasfrant negativ asupra situatiei oamenilor muncii
34 Apariia elementelor capitaliste n Europa Occidental. Absolutismul.
Capitalismul este un sistem economic care se distinge prin proprietatea privat asupra factorilor
de producie precum i prin producia pentru o pia care stabilete preurile. Capitalismul

presupune organizarea economiei bazat pe:-propritate privat-libertatea produciei i a

comerului avnd ca scop obinerea profitului
Capitalism (dictatur capitalist sau dictatur burghez), formaiune social care se ntemeiaz
pe proprietatea privat-capitalist asupra mijloacelor de producie i pe
exploatarea muncitorilor salariai i n careburghezia, n vederea consolidrii dominaiei sale
economice, deine puterea politic.Procesul de apariie al capitalismului n Europa occidental a
nceput aproximativ n sec. 15 - 16. Cele dou clase principale ale capitalismului snt clasa
proletarilor i clasa capitalitilor. Scopul produciei capitaliste este obinerea de plusvaloare. n
raport cu feudalismul, capitalismul a dezvoltat forele de producie ale societii, a ridicat
productivitatea muncii i gradul de socializare a produciei. Contradicia fundamental a
capitalismului este contradicia dintre caracterul social al produciei i forma privat-capitalist a
nsuirii rezultatelor produciei.
Ideologia burghez, produs spiritual al ornduirii capitaliste, exprim interesele de clas ale
diferitelor pturi i grupri ale burgheziei. De la nceputul sec. 20, capitalismul a intrat n stadiul
cel mai nalt al dezvoltrii sale:imperialismul.
.Absolutismul este forma de guvernare n care monarhul (mprat, ar, sultan, rege, domnitor)
dispune integral de puterea suprem n stat, poporul fiind total lipsit de drepturi (monarhie
nelimitat).Absolutismul creeaz un puternic aparat de stat, vizibil i relativ independent n
raport cu clasa nobililor, dar care ocrotete i consolideaz n fapt interesele generale ale acestei
clase. Apare i se dezvolt n perioada de destrmare a strilor feudale i de transformare a
strilor oreneti mijlocii n clasa burgheziei moderneEl apare n cele mai multe ri europene la
sfritul secolului XV, ajungnd s cunoasc formele sale clasice n timpul Elisabetei Tudor
(1558 - 1603), Ludovic al XIV-lea (1643 - 1715), Petru I cel Mare (1682 - 1725) .a.
Absolutismul monarhic va fi nlturat n apusul Europei prin revoluiile burgheze din rile de
Jos (secolul XVI), Anglia (secolul XVII), Frana (secolul XVIII). n rile romne, un astfel de
despot luminat a fost Constantin Mavrocordat care, ntre 1730 - 1769, n cele 10 domnii, a ntrit
puterea domneasc printr-un sistem de reforme sociale, fiscale, administrative i judectoreti.
36.Efectul reformei bisericesti asupra destinuluii europenilor
Prefacerile sociale si economice care au avut loc in secolele XIV-XV au generat o criza si in plan
religios: Reforma.
Originea acesteia trebuie cautata in decaderea morala a clerului si in refuzul comunitatilor din
Germania de a mai finanta o Biserica venala si corupta.Cel care a declansat miscarea impotriva
Bisericii catolice a fost Martin Luther. Acesta considera ca numai Dumnezeu poate asigura
mantuirea pacatosilor
Ideile sale au determinat ruptura de Biserica Romei si nasterea Bisericii Luterane.
O alta miscare a Reformei s-a manifestat in Elvetia: calvinismul.
Cauzele Reformei
Reforma reprezinta o miscare social-politica si ideologica de la inceputul secolului al XVI-lea,
indreptata impotriva Bisericii catolice.
Secolele XIV-XV au fost bantuite de razboaie mistuitoare, de foamete si ciuma .Biserica s-a
dovedit incapabila sa rezolve aceste nelinisti.
Reforma a fost urmarea directa a slabirii autoritatii papale. Dupa ce, intre secolele XI-XIII,
papalitatea fusese in conflict cu imparatii germane.Reforma a avut si cauze politice, legate de
progresele inregistrate in organizarea statelor in urma incheierii procesului de centralizare.
Monarhia centralizata, cum a fost cea engleza, nu a acceptat implicarea papalitatii in problemele
ei.
Amenintata de erezii, Biserica catolica devine tot mai intoleranta.
37.Iluminismul-o revolutie spiritual

Iluminismul este o micare ideologic i cultural, antifeudal, desfurat n perioada pregtirii

i nfptuirii revoluiilor din sec. XVII-XIX n rile Europei, ale Americii de Nord i ale
Americii de Sud i avnd drept scop crearea unei societi raionale, prin rspndirea culturii, a
luminilor n mase (cf. Carp Maxim). Iluminismul este o replic la adresa barocului, care
ncearc s nlture dogmele religioase i s infiltreze luminarea maselor pe baza experienei
proprii.
n Anglia, cafenelele i presa n curs de nflorire au stimulat critica politic i social, precum
comentariile urbane ale lui Joseph Addison i Sir Richard Steele.
n Germania, universitile au devenit centre ale Iluminismului (Aufklrung). G. E. Lessing a
lansat o religie natural a moralitii, iar Johann Herder a elaborat o filosofie a naionalismului
cultural care se baza pe nrudirea cultural, de snge i de limb. Importana primordial a
individului, decurgnd din incapacitatea omului de a-i folosi abilitile cognitive n lipsa
instruciunilor unei alte persoane, a format baza eticii lui Immanuel Kant. Printre reprezentanii
italieni ai epocii, se numr Cesare Beccaria i Giambattista Vico. Promotorii Iluminismului au
fost adesea considerai rspunztori de Revoluia francez. Cu siguran, epoca Iluminismului
poate fi vzut drept o linie major de demarcaie pentru apariia lumii moderne.
Prin gndirea raional i aciunile determinate de aceeai raiune, iluminitii recunoteau
garania progresului permanent al omenirii n vederea stpnirii forelor naturii, precum i a
implementrii unei ordini sociale mai drepte .
Cauza socio-istoric a iluminismului a fost avntul economic i social al burgheziei, a crei
dorin de emancipare a primit din partea iluminismului impulsuri importante. Iluminismul a fost
i acea micare spiritual care a pregtit Revoluia Francez. Rdcinile ideologice ale
iluminismului se afl n umanism, n reformare i n sistemele filosofice raionaliste ale secolelor
XVI i XVII (Spinoza, Descartes).
Iluminismul a fost o micare care a cuprins ntreaga Europ i pn n America de Nord. Ea a
aprut mai nti n Olanda i n Anglia, unde filosofi i politicieni precum H. Grotius, T. Hobbes
i J. Locke au dezvoltat ideea dreptului natural, drept nnscut omului
Ei au pus astfel sub semnul ntrebrii poziia imperiului "dat de Dumnezeu", precum i pretenia
bisericilor de a fi instana suprem n ceea ce privea problemele morale, tiinifice, literare,
artistice i educaionale.
luminismul i efectele sale asupra vieii intelectuale, sociale i politice a avut cel mai mare
rsunet n Frana. Cei mai nsemnai reprezentani ai acestei micri au fost Voltaire,
Montesquieu, Rousseau, Diderot, Holbach, d'Alembert. REPREZENTANTI:
n Anglia : David Hume, John Locke, Isaac Newton
n Germania : Immanuel Kant, Friedrich von Schiller, Gotthold Ephraim Lessing
n Italia : Cesare Beccaria
n SUA : Benjamin Franklin, Thomas Jefferson, Thomas Paine
n Romnia : Ion Budai Deleanu
Secolul al XVIII-lea e socotit secolul luminilor.
Strict cronologic vorbind el se intinde de la pasnica revolutie engleza din 1688 pana la
sangeroasa revolutie franceza din 1789, amandoua aceste revolutii au consacrat cucerirea puterii
politice de catre clasa sociala a burgheziei orasenesti in ascensiune. De aceea, secolul luminilor
este revolutionar in primul rand dar in egala masura, umanitarist si progresivist. Desi este englez
prin originea ideilor pe care se bazeaza, apare ca un secol francez, prin forma pe care aceste idei
sunt chemate sa le umple.

38.politica absolutismului
Absolutismul este forma de regim politic in care autoritatea suprema exercita puterea fara a
depinde sau a fi controlata de alte institutii, superioare sau inferioare. Aceasta nu inseamna ca cel
care detine puterea, definit legibus solutus (independent de lege) este lipsit de limite fata de
propriile decizii.Caracteristica absolutismului, care il face diferit fata de o dictatura sau o tiranie,
poate fi remarcata numai daca este observata o forma istorica anume, de organizare a puterii:
adica cea a statelor monarhice moderne din Europa, intre sec. XV si XVII.
Un alt rezultat al absolutismului a fost aparitia unei birocratii si a unei administratii, unitare,
care au incercat sa reduca la minim sfera de actiune si autonomie a organelor locale si dorinta lor
de a participa la politica centrala.. S-a impus o armata de tip modern, permanenta si cu
organizare uniforma. Absolutism - regim politic n care un monarh concentreaz n minile sale
ntreaga putere. (< fr. absolutisme): este forma de guvernare n care monarhul (mprat, ar,
sultan, rege, domnitor) dispune integral de puterea suprem n stat, poporul fiind total lipsit de
drepturi (monarhie nelimitat). Absolutismul creeaz un puternic aparat de stat, vizibil i relativ
independent n raport cu clasa nobililor, dar care ocrotete i consolideaz n fapt interesele
generale ale acestei clase. Apare i se dezvolt n perioada de destrmare a strilor feudale i de
transformare a strilor oreneti mijlocii n clasa burgheziei moderne. n general, absolutismul,
sprijinindu-se pe nobilime i folosindu-se de puterea economic a burgheziei n dezvoltare
urmrete slbirea aristocraiei feudale n scopul crerii unei puteri centralizate autoritare prin
lichidarea strii de destrmare feudal i a luptelor nobiliare interne.
El apare n cele mai
multe ri europene la sfritul secolului XV, ajungnd s cunoasc formele sale clasice n timpul
Elisabetei Tudor (1558 - 1603), Ludovic al XIV-lea (1643 - 1715), Petru I cel Mare (1682 1725) .a. Absolutismul monarhic va fi nlturat n apusul Europei prin revoluiile burgheze din
rile de Jos (secolul XVI), Anglia (secolul XVII), Frana (secolul XVIII). n centrul i estul
Europei, absolutismul se va menine mbrcnd forma absolutismului luminat (despotismul
luminat) care, prin reforme, va prelungi n timp i existena monarhiei absolutiste, dar i a
formelor feudale.
Un termen specific
In mod paradoxal, termenul de absolutism a aparut in perioada de sfarsit al sec. XVIII si prima
jumatate a sec. XIX, chiar in momentul in care fenomenul respectiv disparea o data cu Revolutia
franceza. Cuvantul dorea sa sublinieze aspectele negative ale puterii monarhice nelimitate. Mai
dificila este identificarea originilor regimurilor absolutiste, ale caror anticipari ar trebui depistate
chiar in sec. XIII si XV Cu siguranta perioada definitorie a a. trebuie plasata intre sec. XVI si
XVIII, o data cu dezvoltarea marilor monarhii nationale din Europa (cu toate ca existau uneori
diferente importante intre absolutismul francez, englez si german). Desi nu era folosit direct
termenul de absolutism, aceasta politica a fost exprimata teoretic de ganditori precum J. Bodin si
T. Hobbes.
39.Valorile principale ale ideologiei liberale
Liberalismul este o ideologie politic i economic. Putem identifica un nucleu constitutiv
conceptual al liberalismului : libertate, drepturi individuale, stat de drept, toleran i pluralism,
proprietatea privat, concurena.
s-a nscut n urma rzboaielor religioase din sec. XVI-XVII, care au avut ca scop separarea
Bisericii fa de Stat i Cetean. n sec. XVIII, ulterior cristalizrii principiilor liberalismului
politic, a aprut i liberalismul economic, al crui printe este considerat economistul Adam
Smith. Acesta a susinut liberatatea economic, initiativa individuala si noninterventia statului in
economie. Conceptul fundamental care st la baza liberalismului este libertatea individual. A fi
liber nu nseamn capacitatea de a face ceva, ci dreptul de a o face. Eforturile liberalismului se
ndreapt spre lrgirea sferei private a aciunilor umane, pentru a spori libertatea individual n
cadrul unei societi libere.

40.Evolutia structurilor industrial(bresla,manufactura,fabrica)

41.Prima revolutie tehnico-stiintifica
In secolele al XV-lea si al XVII-lea, in Europa stiinta a cunoscut un mare avant. Revolutia
stiintifica s-a produs intr-o societate dinamica, aflata in plina expansiune si avansata din punct de
vedere tehnologic.Inventarea tiparului a permis pastrarea si transmiterea celor mai importante
informatii, noilor generatii.
Cu exceptia catorva descoperiri stiintifice remarcabile, gandirea stiintifica din epoca medievala
tarzie a facut relativ putine progrese in comparatie cu tehnologia.La inceputul secolului al XVIlea - inceputul erei moderne - majoritatea ideilor privind universul erau bazate pe teoriile
ganditorului grec Aristotel (384 - 322 i.e.n.) si pe completarile aduse de astronomul grec
Ptolemeu.
Potrivit lui Ptolemeu, Soarele, Luna si restul planetelor se roteau in jurul Pamantului, care era
fix..Nu toti ganditorii greci erau de acord cu Ptolemeu, care sustinea ca Soarele se roteste in jurul
Pamantului; totusi teoriile sale au ramas in picioare de-a lungul Evului
42.A doua rev. tehnico-stiintifica
Secolul al XVIII aduce pentru Anglia profunde transformari sociale i economice. Are loc i o
revoluia agrar. ncepe s se practice agricultura intensiv, tiintific, se folosesc
ngrmintele, se amelioreaz rasele de vite, capre, oi. Revoluia industrial are loc n Anglia n
a doua jumatate a secolului al XVIII-lea i continu n primele decenii ale celui urmator..
Inveniile mecanice, introducerea mainismului, minele de crbuni, drumurile "macadam",
nlocuirea n metalurgie a carbunelui de lemn cu huila, topirea fierului, confecionarea pe scar
larg a produselor din textile de bumbac.n plus, tiina era exploatat atent ca orice
descoperire s fie fructificat, spre a ameliora operatiunile manufacturiere, industriale, miniere,
bancare, de transport etc.,
43.Evolutia miscarii femeilor pentru egalitate in drepturi si emancipare
Femeile Evului Mediu au fost renumite ca sotii, mame si calugarite (femei ale bisericii), dar
au mai fost cateva care s-au indepartat de traditiile acelor vremuri; acelea au fost scriitoarele,
poetele, educatoarele si chiar cele care au practicat vrajitoria.
In intregul Ev Mediu situatia femeii era intr-o umbra deasa si grea a pacatului originar. Femeile
erau vazute ca fiind inferioare barbatilor si nu se bucrau de afectiunea lorLa oras, femeile aveau
o varietate de ocupatii: faceau comert, coceau paine si torceau
Femeile erau crescute pentru a se marita,. De abia spre sfarsitul secolului al 18-lea,
Adeptele miscarii pentru drepturile femeii cereau, printre altele:
- dreptul de a dispune de proprietatea si veniturile proprii;
- drepturi legale si economice mai bune pentru femeile divortate;
- dreptul la vot.

44.Principiile ideologiei conservative

Conservatorismul este o doctrin politic aprut ca o reacie la liberalism..
Principalele elemente ale gndirii conservatoare sunt:

1. Omul ca fiin eminamente religioas, ntruchipare a raiunii, a instinctului i a emoiei, iar

religia - element fundamental al societii civile.
2. Comunitatea ca element teleologic anterior individului.
3. Drepturile ca urmare fireasc a obligaiilor individuale.
4. Rul considerat nrdcinat n fiina uman i nu n instituiile statale.
5. Inegalitatea uman (nu i din punct de vedere moral, ns) ca urmare a organizrii sociale
complexe.
45.Ideile socialiste raspindite in europa in sec.XIX
Socialismul este un concept, o ideologie sau un grup de ideologii, un ansamblu de micri
politice care au evoluat i s-au ramificat de-a lungul timpului, un sistem economic.
O republic socialist/stat socialist i propune s instaureze comunismul.
Prin socialism se mai nelege ansamblul doctrinelor social-politice care combat individualismul,
apar noiunile de egalitate i solidaritate i constitue un proiect att economic ,ct i social i
politic
Socialismul marxist = teorie politic bazat pe concepia materialist a istoriei i caracterizat
prin luarea drept obiectiv a punerii n comun a mijloacelor de producie i de schimb, ca i prin
repartiia echitabil a bunurilor.
Comunismul = ansamblul concepiilor socialiste care concep instaurarea ornduirii socialiste ca
o cerin a raiunii, ca o concretizare a unui ideal moral, prin transformarea social i edificarea
unei societi ideale, bazat pe abunden i egalitate.Socialismul anarhist (libertar) = exprim
o critic radical a societii i a tuturor formelor de guvernare ce stau stavil unei dezvoltri
armonioase a individului i care l constrng la corupie. Socialismul reformist = dei pstreaz
din marxism obiectivul depirii capitalismului i furirea unei societi socialiste n care
mijloacele de producie s fie proprietate colectiv - resping revoluia pentru atingerea acestui
el, Social-democraia = se revendic de la principiile socialismului democratic
Socialismul trebuie privit ca o form de organizare social, n care interesul societii primeaz
n faa interesului unui individ sau a unui grup restrns de indivizi i vine n opoziie cu
liberalismul, care reprezint sistemul social n care primeaz interesul individului, sau al unui
grup restrns de indivizi, n faa interesului societii.
.
46.Fenomenul multipartid n Europa
Prin instaurarea sistemului multipartid, au fost create condiii, dar i necesitatea unei paticipri
mai mari, sau, mai precis spus, autentice a cetenilor. in 1863 in Germania apare uniunea
germane,iar 1869 partidul social democratic.in 1880 in franta apare partidul muncitoresc
francez,in europa occidental patidele burgheze de baza erau:cele conservatoire si liberale.in
franta ele corepodeau cu cele republican si monarhiste.in anglia cu torrii si vighii.afirmarea
sistemului multi partied era drept rezultat dezvoltarea bazei democratiei burgheze.
47.Formele noi de organizare ale puterii statale in Europa(monarhie
constitutionala,republica prezidentiala,republica parlamentara)
monarhie constituional este o form de guvern monarhic ce face parte dintr-un sistem
constituional care accept un monarh ereditar sau ales n funcie de ef de stat. Monarhiile
constituionale moderne, de obicei implementeaz conceptul de trias politica, sau "separarea

puterilor", unde monarhul e capul ramurei legislative sau doar are un rol ceremonial. n cazul n
care monarhul deine putere absolut, aceasta se numete o monarhie absolut.Astzi, monarhiile
constituionale sunt combinate cu o democraie reprezentativ, care reprezint teoriile
suveranitii populare care plaseaz suveranitatea n minele poporului, i cele care consider
important rolul tradiiei n guvernmntO republic prezidenial este o form de guvernmnt
n care preedintele este att eful statului ct i eful executivului. Presedintele este ales de
popor.
Republica parlamentar este o republic unde prim-ministrul (sau cancelarul) este eful
guvernului, autoritatea executiv n stat, eful statului (Preedinte) avnd, cu mici excepii,
funcii simbolice.
48.Ideologia nationalismului,sovinismului.Politica coloniala europeana.
Naionalismul este o ideologie care creeaz i susine o naiune ca un concept de identificare
comun pentru un grup de oameni.
Se deosebete de patriotism prin referina juridic i ideologia politic : naionalismul se refer la
Dreptul strmoesc care definete comunitile istorico-lingvistice
Naionalismul patriotic promoveaz o naiune fr s se opun minoritilor conlocuitoare.
Naionalismul de tip ovin sau xenofob, dimpotriv, li se opune. Astfel, naionalismul ovin i
antiromnesc din anumite ri,
Naionalismul romantic s-a dezvoltat mai ales pe plan cultural-artistic prin renvierea
momentelor de glorie din trecutul fiecrui popor i ocrotirea tradiiilor, datinilor i obiceiurilor
populare.
Atitudine politic constnd n afirmarea superioritii unei naiuni asupra altora, n manifestarea
exclusivismului i intoleranei naionale; naionalism extremist. Din fr. chauvinisme. ovinsm
. De-a lungul istoriei au existat mai multe imperii, de la asirieni la imperiul european al lui
Hitler in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Majoritatea acestora erau relativ compacte,
create prin expansiuni teritoriale in zonele invecinate. Imperiile coloniale ale principalelor
puteri europene implicau dominatia acestora asupra popoarelor indepartate, ne-europene.
Imperiile cuprindeau aproape intreaga lume si se bazau pe superioritatea economica si
tehnologica. Apogeul acestui proces, atins in secolul XIX este adesea denumit Epoca
Imperialismului
49.Cauzele razboaielor mondiale
Primului Rzboi Mondial, cauzele reale ale rzboiului merg mai n urm, n reeaua complex a
alianelor i contrabalansrilor care s-au dezvoltat ntre diferite puteri europene n urma
nfrngerii Franei i a formrii statului german sub conducerea lui Otto von Bismarck n 1871.
Cei mai importani pot fi considerai: naionalismul, disputele anterioare nerezolvate, sistemul de
aliane, guvernarea fragmentar, ntrzieri i nenelegeri n comunicaia diplomatic, cursa
narmrilor,
Cauzele celui de-al doilea rzboi mondial sunt n general considerate invazia german a
Poloniei i atacul japonez asupra Chinei, Statelor Unite ale Americii i asupra coloniilor
Regatului Unit i Olandei.

Printre cauzele rzboiului mondial s-au numrat creterea naionalismului, a militarismului i

prezena a mult prea numeroase probleme teritoriale rmase nerezolvate dup ncheierea
primului rzboi mondial. Eecul politicii franco-britanice de mpciuire cu Hitler, s-a aflat n
strns legtur cu semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, .Liga Naiunilor, n ciuda eforturilor
diplomatice fcute pentru evitarea rzboiului, se baza pe Marile Puteri pentru impunerea
rezoluiilor sale i, n lipsa voinei politice a acestora, nu a putut face nimic concret.
.
50. Liga naiunilor ca i instrument al Pcii venice.
Liga Naiunilor a fost o organizaie internaional nfiinat n iunie 1919 n urmaTratatului de la
Versailles. n perioada de maxim dezvoltare, ntre 28 septembrie1934 i 23 februarie 1935, a
avut 58 membri. Scopurile Ligii erau dezarmarea, prevenirea rzboaielor prin intermediul
securitii colective, rezolvarea disputelor intre naiuni prin negociere, diplomaie i
mbuntirea calitii vieii. Filozofia Ligii a reprezentat o schimbare radical a gndirii politice
fa de ultimele sute de ani precedeni. Liga nu dispunea de fore armate proprii, ci depindea
de Marile Puteri pentru a aplica deciziile sale sau sanciunile impuse. Dup o serie de succese i
unele eecuri din anii 1920, Liga s-a dovedit neputincioas n faa agresiunii Puterilor
Axei din anii 1930. Declanarea celui al doilea rzboi mondial a nsemnat eecul scopului
principal al Ligii, acela de a mpiedica o nou conflagraie mondial.Organizaia Naiunilor
Unite a nlocuit Liga la sfritul rzboiului, motenind totui o serie de agenii i organizaii
fondate de Lig.
51.Regimul politic totalitar
Totalitarismul este un regim politic n care puterea aparine n mod total unei persoane sau unui
grup de persoane. Spre deosebire de sistemul politic de tip monarhie absolut sau dictatur, n
regimurile totalitare distana ntre stat i societate este practic anulat, n sensul c puterea
ntrupat de stat, prin partidul unic, ptrunde pn i n viaa particular a fiecrui cetaean.
Raymond Aron a definit totalitarismul astfel:
1. Fenomenul totalitar intervine la un regim care i acord unui partid monopolul activitii
politice.
2. Partidul care are monopolul este animat de, sau narmat cu, o ideologie creia i confer o
autoritate absolut i care, pe cale de consecin, devine adevrul oficial al Statului.
3. Pentru a rspndi acest adevr oficial, Statul i rezerv, la rndul su, un dublu monopol:
monopolul mijloacelor de for, i monopolul mijloacelor de convingere
4. Cea mai mare parte a activitilor economice i profesionale sunt supuse Statului i devin, ntrun fel, o parte a Statului nsui..
5. Toate fiind activiti de Stat, i orice activitate fiind supus ideologiei, o greeal comis ntr-o
activitate economic sau profesional devine, n acelai timp, o greeal ideologic..
52 Esena i scopurile ONU. Comparaia ONU cu Liga naiunilor
Organizaia Naiunilor Unite (abreviat: ONU) este cea mai important organizaie internaional
din lume. Fondat n 1945 dup Al Doilea Rzboi Mondial, are astzi 192 de state membre.

ntemeierea ei a constat din semnarea, de ctre membrii ei fondatori, a Cartei Organizaiei

Naiunilor Unite. Potrivit acestui document, ONU are misiunea de a asigura pacea
mondial, respectarea drepturilor omului, cooperarea internaional i respectarea dreptului
internaional. Sediul central al organizaiei este situat la New York. n Adunarea General, exist
reprezentani ai fiecrui stat membru. Fiecare stat are drepturi egale de vot. De asemenea,
rezoluiile Adunrii nu sunt legi, ci doar recomandri.Consiliul de Securitate: 15 membri, din
care 5 permaneni, i restul alei pentru un mandat de doi ani. n fiecare an sunt alei cinci noi
membri. Deciziile importante ale Consiliului de Securitate trebuie s fie votate de 9 membri,
dintre toi aceti membri, n principal aici se vorbete de dreptul de Veto.Consiliului Economic i
Social i sunt subordonate multe din organizaiile speciale.Consiliul de Tutel i-a suspendat
momentan activitatea.Curtea Internaional de Justiie decide dispute internaionale (se afl
la Haga).Secretariatul Naiunilor Unite: cea mai mare funcie administrativ este cea de Secretar
General al ONU

53.Pactul germano-sovietic Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939 si protocolul aditional

secret
Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut i ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune
ncheiat ntre Uniunea Sovietic i Germania nazist, semnat la Moscova, la 23 august 1939
.Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al
Treilea Reich s-i asigure flancul estic n perspectiva iminentei invadri a Poloniei,
n cazul unor expansiuni teritoriale i / sau politice n teritoriile aparinnd statelor baltice,
frontiera nordic a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, att pentru Germania,
ct i a Uniunii Sovietice. n cazul unor expansiuni teritoriale i/sau politice n teritoriilor
aparinnd Poloniei, sferele de interese, att ale Germaniei, ct i ale Uniunii Sovietice, in orice
caz, ambele guverne vor rezolva aceast problem pe calea nelegerii prieteneti ntre Germania
i Rusia .Referitor la Europa de sud-est, partea sovietic i accentueaz interesul pentru
Basarabia. Acest protocol va fi considerat de ambele pri ca strict secret.
54 Bilanurile i nvmintele istorice ale rzboaielor mondiale
Primul Rzboi Mondial 28 iulie 1914 11 noiembrie 1918 s-a dovedit a fi o ruptur decisiv cu
vechea ordine mondial, marcnd ncetarea final a absolutismului monarhic n Europa.
Prin urmrile sale, ncheierea primului rzboi mondial a afectat profund ordinea politic,
social i cultural a ntregii lumi, chiar i a zonelor neimplicate direct n conflagraie. Au aprut
noi state pe harta politic a lumii, altele vechi au disprut sau i-au modificat radical graniele, au
fost nfiinate organizaii internaionale, iar noi idei politice i economice i-au ctigat locul n
lume.
Curarea principalelor cmpuri de btlie este o sarcin nentrerupt, care continu de decenii i
nu pare s se ncheie n curnd. Sute de tone de proiectile neexplodate sunt adunate, stocate i
distruse

Al Doilea Rzboi Mondial 1 septembrie 1939 2 septembrie 1945 a fost un conflict armat
generalizat.Al Doilea Rzboi Mondial a provocat moartea direct sau indirect a peste 70 de
milioane de oameni, aproximativ 3% din populaia mondial de la acea vreme. Urmrile
rzboiului, inclusiv noile tehnologii i schimbrile aranjamentelor geopolitice, culturale i
economice, au fost fr precedent.
Europa a ajuns s fie divizat de-a lungul unei granie ideologice. S-au format dou blocuri de
est i de vest reprezentate de Pactul de la Varovia i, respectiv, de NATO.
Germania a fost mprit n patru zone de ocupaie, zonele american, francez i britanic
urmnd s formeze Germania de Vest, iar n zona sovietic aprnd Republica Democrat
German ..
55 nsemntatea procesului de la Nuremberg
Procesele de la Nrnberg au fost o serie de procese celebre pentru faptul c n cadrul lor au fost
inculpai importani membri ai conducerii politice, militare i economice a Germaniei Naziste.
Procesele au avut loc ntre 1945 i 1949 n oraul Nrnberg, Germania, n Palatul de Justiie din
Nrnberg. Primul i cel mai cunoscut dintre aceste procese a fost Procesul Principalilor Criminali
de Rzboi n faa Tribunalului Militar Internaional (TMI), n care au fost judecai 24 dintre cei
mai importani lideri ai Germaniei naziste, att capturai ct i n contumacie. Dezbaterile
proceslui s-au inut ntre 20 noiembrie 1945 i 1 octombrie 1946. Al doilea set de procese ale
unor criminali de rzboi mai puin importani a avut loc conform Legii nr. 10 a Consiliului de
Control la Tribunalele militare de la Nrnberg (TMN), printre careProcesul medicilor i Procesul
judectorilor. Acest articol trateaz n principal TMI; vezi articolul separat despre TMN pentru
detalii privind acele procese
56. Cauzele i esena rzboiului rece, cursa narmrilor.
Rzboiul Rece (1947-1991) a fost o confruntare deschis, nonmilitar (dei a cauzatcursa
narmrii) i limitat, care s-a dezvoltat dup al Doilea Rzboi Mondial ntre dou grupuri de
state care aveau ideologii i sisteme politice diametral opuse. ntr-un grup se aflau URSS i
aliaii ei, crora li se mai spunea i "Blocul oriental sau rsritean". Cellalt grup
cuprindea SUA i aliaii lor, numii i "Blocul occidental sau apusean". La nivel militar-politic a
fost o confruntare ntre North Atlantic Treaty Organization (NATO, Organizaia Tratatului
Atlanticului de Nord) i Pactul de la Varovia. La nivel economic a fost o confruntare
ntre capitalism i socialism. La nivel ideologico-politic a fost o confruntare ntre democraiile
liberale occidentale (aa-numita "lume liber", "societatea deschis") i regimurile comuniste
totalitare (aa-numita "societatea nchis"). nfruntarea dintre cele dou blocuri a fost numit
"Rzboiul Rece", deoarece nu s-a ajuns la confruntri directe militare dintresupraputeri (care ar fi
constituit un rzboi "cald" sau i "fierbinte"). Din punctul de vedere al studiilor strategice, nu s-a
ajuns i nu se putea ajunge la un rzboi "cald", la o confruntare convenional, Din punctul de
vedere al serviciilor secrete, a fost o confruntare ntre serviciile occidentale de "intelligence" si
serviciile de poliie politic ale regimurilor totalitare comuniste. S-a mai numit "Rzboiul Rece"
i datorit faptului c a fost purtat ntre fotii aliai din rzboiul mpotriva regimului totalitar
nazist, ntre dou forme de regimuri politice care aveau aceleai rdcini ideologice, adic lupta
democratic pentru emanciparea omului de sub orice form de dominaie. "Rzboiul Rece" a
dominat politica extern a SUA i a URSS nc din 1947.Rzboiul Rece s-a ncheiat odat cu
prbuirea regimurilor comuniste sovietice i regimului URSS, supraputerea care s-a confruntat
cu SUA.
57. Etapele principale n formarea primului stat socialist

Termenul de stat socialist (sau republic socialist, sau stat muncitoresc) poate avea mai
multe nelesuri diferite, dar cu unele asemnri.
Termenul de stat socialist este folosit de ctre acei socialiti care doresc s sublinieze faptul c
acetia susin o form republican de guvernare. Sensurile termenilor republic socialist, stat
socialist i stat muncitoresc tind s difere n funcie de aderenii variantelor de marxism,
marxism-leninism, i teorii socialiste non-comuniste. Cele mai multe dintre aceste teorii (dar nu
toate) necesit cel puin atitudini impuntoare a economiei de a fi naionalizate, de obicei,
exploatate n conformitate cu un plan de producie, astfel capitalismul i achiziiile publice ale
salariul de munc pentru profitul privat sunt eliminate cel puin n sferele majore de producie i
sociale,[1] dei exist unele teorii economice socialiste care promoveaz diferite nivele ale
relaiilor de pia, n asociere cu proprietatea public i/sau cooperativa muncitoreasc.
Unii comentatori folosesc termenul de stat socialist pentru a descrie statele care prevd ajutor
social, cum ar fi asistena medical i de omaj, n ciuda fundamentului economic al statului fiind
privatizat i capitalist.
58. Factorii crerii sistemului mondial socialist
(In fr. commun, "comun, general"), socialism revolutionar bazat pe teoriile filosofilor politici
Karl Marx si Friedrich Engels, care pune accentul pe proprietatea comuna asupra mijloacelor de
productie si pe economia planificata. Are la baza principiul conform caruia fiecare trebuie sa
munceasca dupa propria capacitate si sa primeasca dupa nevoie. Dupa al Doilea Razboi Mondial,
comunismul a fost instaurat in tarile aflate sub ocupatie sovietica. China s-a afirmat dupa 1961,
ca rival al URSS in lumea comunista;
Uniunea Sovietica si comunismul au avut multi admiratori in anii 1920 si 1930. Acestia
considerau ca URSS era un nou tip de societate, mult mai drept, trecandu-i cu vederea trasaturile
negative inclusiv groaznicele epurari facute de Stalin
Incepand cu 1980, comunismul parea sa intre intr-o stare de criza. Esecul economic din
Polonia a dus la fondarea Solidaritatii, un sindicat independent.
In 1980 fortele sovietice sunt doborate de gherilele anticomuniste in Afganistan si in 1989
sunt obligati sa se retraga.
In 1982, Leonard Brejnev a incetat din viata..
59. Principiile construirii socialiste n statele est-europene
60. Cauzele i urmrile prbuirii sistemului mondial socialist
Incepand din 1985 si pana in 1988 situatia interna a URSS si pozitia sa internationala s-au
schimbat cu repeziciune, dar acei ani nu se compara cu ceea ce s-a intamplat incepand din 1989.
Revolutia inceputa de Mikhail S. Gorbaciov a scapat de sub control. Frustrarile acumulate de
catre cetatenii sovietici au explodat sub forma criticii care in perioada glasnostului a fost larg
mediatizata si care in schimb a dat nastere si altor disensiuni. De asemeni mult promisa
perestroika pentru o viata mai buna a ramas neimplinita, mai mult economia a decazut iar
nemultumirile s-au acumulat. In cele din urma scaderea presiunii politice a dus la cresterea
cererilor de democratie si a dat nastere la lupta pentru democratie a multor grupuri nationaliste
din URSS. Dintre acestea o parte din populatia Estoniei, Letoniei si Lituaniei cele trei tari
baltice incorporate in URSS in anul 1940 erau cele mai insistente in vederea obtinerii
independentei. Vechea garda comunista s-a simtit amenintata de lupta pentru democratie si
separarea lor de URSS, dar a rezistat cererilor.
Pe la mijlocul anilor `90 URSS-ul se afla intr-o dificila situatie politica si economica. Gorbacoiv
era criticat atat de reformatorii radicali cat si de vechea garda comunista si birocrati

61. Esena politicii restructurrii, implementate de M. Gorbaciov

n 1985, Gorbaciov a declarat c sistemul economic sovietic era osificat i c reorganizarea lui
era imediat necesar. La nceput, reformele lui au fost cunoscute ca "uskorenie" (accelerare), dar,
mai apoi, termenul "perestroika" (reconstrucie) a devenit mult mai popular.Gorbaciov nu se afla
pe un teren virgin. Dei epoca lui Brejnev era considerat n general ca una a stagnrii
economice, se desfuraser o serie de experimente economice, n particular n ntreprinderile
mixte cu companiile strine. O serie de idei reformiste fuseser discutate n cercurile managerilor
socialiti cu idei novatoare, care folosiser facilitile oferite de Komsomol ca pe un forum de
discuii. Aa-numita "generaie Komsomol" avea s se dovedeasc cea mai receptiv la
iniiativele gorbacioviste i rezervorul de cadre pentru viitoarea clas a afaceritilor postsovietici,
lucru valabil n special n statele baltice.Dup ce a devenit Secretar General, Gorbaciov a propus
un program de reforme, care a fost adoptat de Plenara CC al PCUS din aprilie.[2]. ntr-un discurs
inut n mai la Leningrad, Gorbaciov i-a aprat n mod public programul de reforme. Prima
reform important introdus de Gorbaciov a fost aa-numita "reform a alcoolului" , conceput
s lupte mpotriva alcoolismuluirspndit la scar naional n Uniunea Sovietic. Preurile
la vodc, vin i bere au crescut n mod semnificativ, iar vnzrile au fost limitate. Cei care erau
gsii bei la munc sau n zonele publice erau judecai i condamnai. Criticii lui Gorbaciov au
mers pn acolo nct au afirmat c reforma alcoolului a fost cea care a declanat seria de
evenimente care au dus laprbuirea Uniunii Sovietice i la serioasele probleme economice cu
care avea s se confrunte nou formata CSI.
62. Tentativa loviturii de stat din URSS, ntreprins n august 1991 i rolul acesteia n
proclamarea independenei de ctre fostele republici
Presedintele URSS Mihail Gorbaciov este retinut la casa de vacanta din Crimeea. Intiatorul
conceptelor Glasnost si Perestroika, Gorbaciov, nu a putut prevedea contradictiile si limitele
reformelor sale pentru URSS.
Cu o zi inainte semnarii unui nou Tratat Unional, un grup de inalti demnitari sovietici a declarat
crearea Comitetului de Stat de Urgenta (GKCP). In acest mod ei au incercat sa preia puterea la
Moscova.
Se zvonea atunci ca armata va demola Casa Alba, cladirea guvernamentala, si va termina
definitiv cu perestroika. In timp ce Gorbaciov era retinut in Crimeea, Eltin se catara pe un tanc T72 si vorbeste multimii, castigand simpatia moscovitilor.
Dupa anuntul public al puciului, presedintele Federatiei Ruse, Boris Eltin, a facut apel la
rezistenta si a cerut armatei sa se alieze cu populatia pentru a face sa esueze "lovitura de stat
reactionara".
Ciocnirile dintre fortele de ordine si populatia iesita in strada pentru a lupta contra restauratiei
regimului totalitar au dus la caderea pucistilor si arestarea lor. In fata demonstratiilor masive ale
populatiei armata s-a retras, iar in noaptea de 22 august 1991 Mihail Gorbaciov revine la
Moscova, reluandu-si toate functiile in stat.
63. Cauzele crerii C.S.I
C.S.I este o alian format din 11 din cele 15 foste republici ale Uniunii Sovietice, excepiile
fiind cele trei ri baltice: Estonia,Letonia i Lituania, precum i Georgia. Crearea CSI a
declanat procesul de destrmare a Uniunii Sovietice. n urma unui rzboi civil n care trupele
ruseti au intervenit de partea guvernului lui evardnadze. n urma evenimentelor din august
2008, cnd trupele ruseti au intervenit din nou n Georgia,. n 1999, Uzbekistanul a aderat la
organizaie, ns pe 5 mai 2005, a anunat preedenia n exerciiu (la acel moment moldovean)
c se retrage din organizaie.CSI mpreun cu China i SUA dein 80% din rezervele de crbuni
ale planetei. CSI se nscrie ntre cele mai mari productoare de crbuni din lume, deinnd

totodat, intre 1/3 i 2/3 din rezervele mondiale certe i probabile, din care 90% sunt localizate n
partea asiatic.

64.Activitatea CSI si relatiile RM cu aceasta organizatie

Comunitatea Statelor Independente este o alian format din 11 din cele 15 foste republici
ale Uniunii Sovietice, excepiile fiind cele trei ri baltice: Estonia, Letonia i Lituania, precum i
Georgia. Ceea ce e mai sus la p.63.

68. Noiunea de globalizare, problemele globale este termenul ntrebuinat pentru a descrie
un proces multicauzal care are drept rezultat faptul c evenimente care au loc ntr-o parte
a globului au repercusiuni din ce n ce mai ample asupra societilor i problemelor din alte pri
ale globului. Problemele globale ale omenirii includ acele probleme ce vizeaza intreaga
umanitate. Aceste probleme pot fi solutionata numai cu participarea tuturor tarilor si popoarelor.
1.Economia mondiala este marcata de citeva probleme globale. Dintre acestea, mai importante
sunt: problema alimentatiei, poluarea mediului si problema energetica.2. Problema alimentatiei
imbraca doua forme: malnutritia si subnutritia. Ea este o problema specifica tarilor
subdezvoltate.3. Problema poluarii este foarte complexa, regasindu-se pe mai multe dimensiuni:
poluarea aerului, apei si a mediului natural. 4. Problema energetica apare datorita caracterului
limitat al resurselor energetice, ceea ce determina insuficienta lor in raport cu nevoile
69. Istoria crerii Uniunii Europene
Tentative de unificare a naiunilor europene au existat nc dinaintea apariiei statelor naionale
moderne. Acum trei mii de ani, Europa era dominat de celi, iar mai trziu a fost cucerit i
condus de Imperiul Roman, centrat n Mediteran.. n urma catastrofelor provocate
de Primul i Al Doilea Rzboi Mondial, necesitatea formrii unei (ce a devenit mai trziu)
Uniuni Europene a crescut, din cauza voinei de a reconstrui Europa i de a elimina posibilitatea
unui nou rzboi. Acest sentiment a dus, n cele din urm, la formarea Comunitii Europene a
Crbunelui i Oelului de ctre Germania (de vest),Frana, Italia i rile din Benelux. Acest lucru
a fost posibil prin semnarea, n aprilie 1951, a Tratatului de la Paris, care a intrat n vigoare n
iulie 1952. Prima uniune vamal total, denumit iniial drept Comunitatea Economic
European (informal chiar i Piaa Comun), a fost creat prin Tratatul de la Roma, n 1957, i
implementat la 1 ianuarie1958. Aceasta din urm s-a transformat n Comunitatea European,
care este, n prezent, "primul pilon" al Uniunii Europene. UE a evoluat dintr-un organ comercial
ntr-un parteneriat economic i politic. Definitivarea Uniunii Europene s-a fcut prin ratificarea
de ctre ansamblul rilor membre ale Comunitii Europene a Tratatului de la
Maastricht (Olanda), pe 7 februarie 1993. Ca preedinte alConveniei pentru Viitorul Europei,
fostul preedinte francez Valry Giscard d'Estaing a propus schimbarea numelui Uniunii
Europene n Europa Unit, dar aceast moiune nu a fost aprobat.
70. Principiile funcionrii Comisiei Europene
Comisia european este organul executiv al Uniunii Europene, avnd rolul de a ntocmi proiecte
de legi i de a monitoriza aplicarea acestora. Comisia este un organ al Comunitilor Europene,
independent de statele membre, avnd deci un caracter cu adevrat supranaional. Sediul
Comisiei: Berlaymont, Bruxelles. Comisarii acioneaz exclusiv la dispoziia Uniunii i nu a
rilor de origine

Comisia este motorul sistemului instituional al Comunitii:Avnd dreptul de iniiativ

ntocmete proiectele de legi, pe care le supune pentru adoptare Parlamentului i Consiliului. In
calitate de organ executiv Comisia asigur aplicarea legislaiei europene (directive, regulamente,
decizii), execuia bugetar i realizarea programelor adoptate de Consiliu i Parlament. mpreun
cu Curtea European de Justiie verific respectarea legislaiei comunitare.
71. Principiile constituirii Parlamentului European
Parlamentul European este organul reprezentativ al celor 450 de milioane de ceteni ai Uniunii
Europene. ncepnd cu 13 iunie 2004, acesta are 732 membri. S-a decis c numrul maxim de
parlamentari europeni trebuie fixat la 732, cu un prag minim de 5 i respectiv maxim de 99 de
deputai pentru fiecare stat membru.Alocarea locurilor n parlament are la baz o reprezentare
degresiv i proporional a statelor membre. Astfel, statele mici trimit mai muli deputai n PE
dect ar trebui dac s-ar lua n considerare strict populaiile statelor respective. Configuraia
actual a Parlamentului European a fost stabilit prinTratatul de la Nisa, care conine prevederi
referitoare la echilibrul puterii i procesul decizional n cadrul Uniunii, n contextul unei structuri
cu 27 de State Membre.rile n curs de aderare la Uniunea European trimit un numr de
observatori n Parlamentul European cu o anumit perioad de timp naintea aderrii propriuzise. Numrul de observatori i mprirea lor politic este nscris n tratatele de aderare ale
rilor respective.. Observatorii urmresc dezbaterile din plen, din comisiile permanente i din
grupurile politice din care fac parte pentru a fi deja familiarizai cu funcionarea Parlamentului
European la momentul aderrii.
72. Obligaiile Curii europene
Curtea European a Drepturilor Omului, adesea numit informal "Curtea de la Strasbourg", a
fost creat pentru sistematizarea procedurii plngerilor n materia drepturilor omului provenite
din statele membre ale Consiliului Europei. Misiunea Curii este s vegheze la respectarea
prevederilorConveniei Europene a Drepturilor Omului de ctre statele semnatare
73. Problema adoptrii constituiei europene
Intr-o rezolutie aprobata de Parlamentul European pe 24 septembrie se cere ca la Conferinta
Interguvernamentala ce incepe in octombrie sa nu se aduca schimbari substantiale la proiectul de
Constitutie UE.
Parlamentul European propune cateva probleme care sa fie discutate in cadrul Conferintei
Interguvernamentale. Acestea sunt:
- rolul Presedintelui Consiliului European sa fie strict limitat la conducerea procedurilor pentru a
se evita orice conflict cu Presedintele Comisiei sau cu Ministrul de Externe UE;
- Ministrul de Externe UE ar trebui sprijinit de o administratie comuna Consiliu-Comisie;
- Parlamentul European sa joace un rol mai mare in Politica Externa si de Securitate Comuna
(PESC), precum si in politica de aparare;
- noua distributie a mandatelor in Parlament sa fie introdusa fara intarziere;
- trebuiesc gasite mai bune solutii cu privire la: consolidarea politicii de coeziune economica si
sociala, coordonarea politicii economice, numirea membrilor Curtii de Justitie si a Tribunalului
de Prima Instanta, continuarea votului unanim in Consiliu pentru PESC precum si in cateva
domenii ale politicii sociale
74. Etapele integrrii Republicii Moldova n Comunitatea European i prezentai
perspectivele relaiilor dintre Republica Moldova i Comunitatea European
Pe parcursul ultimilor ani problema aderarii la Uniunea Europeana tindea sa devina obiectul unui
consens politic mai larg si n Republica Moldova. n virtutea importantei sale strategice,
Republicii Moldova la Uniunea Europeana, care s-ar axa pe studierea legaturii dintre factorii

spatiali, politici, etnopsihologici, vectorii economici externi si modalitatile de promovare a

intereselor economice nationale. Aceste abordari devin deosebit de necesare mai ales acum, dupa
ascensiunea politica de-a dreptul remarcabila a comunistilor n Republica Moldova.Dintr-o
perspectiva pragmatica, integrarea n Uniunea Europeana se va solda cu doua consecinte majore:
1) reducerea suveranitatii politice si 2) aparitia noilor posibilitati pentru promovarea intereselor
economice nationale..Problemele economice interne ale Republicii Moldova, suprapuse pe
dimensiunile ei geografice, economice si politice mici, pot conduce, pe termen lung, la pierderea
patrimoniului industrial, la primitivizarea tehnologiilor agricole, la degradarea resurselor
intelectual-umane, Pentru a contracara aceste perspective nedorite, trebuie sa fie preluate
oportunitatile extinderii structurilor economice, politice si de securitate europene si euroatlantice
75. Evoluia conflictului Nistrean i cile soluionrii acestuia. Negocierile in probl.trans sau
desfasurat cu dificultate in ultimii 17 ani.iar din februarie 2006 tratativele au fost intrerupte,in
dependent regimului de la Tiraspol..pe 2 sept 1990 administratia de la tiraspol condusa de igor
sirniv autoproclama idependeta transnistriei regiune aflata in componenta RM.R Moldoveneasca
nistriana sa stabilit capital la Tiraspol .unii analisti cred:ca scenariul a fost pus la cale de catre
moscova.in 1992 tensiunile dintre chis si Tiraspol sau trans intrun conflict armat.a fost semnat
un accord pest e citeva luni de catre boris eltin ,m.snegur si i.smirnov.care a pus capat
razboiului.a fost un referendum local care nu a fost recunoscut de alte state,care a esuat

Despre refuguati:
Deputatul german Bernd Fabritius a subliniat la Realitatea TV c Angela Merkel a vorbit
despre necesitatea unui rspuns la criza acuz a reugia ilor din Ungaria, i nu a anun at
deschiderea granielor Germaniei, aa cum s-a interpretat n pres.
"Politicul german cunoate coninutul corect al declara iei doamnei Merkel, ce nu
corespunde cu coninutul transportat de media n rile strine. Doamna Merkel, la gara din
Budapesta, s-a referit exact la acea situa ie i nu la o declara ie dat n general. Era o
declaraie care se referea la acea criz din Ungaria i nu un anun c Germania i
deschide graniele (...) Acest mesaj a fost supraaccentuat. n Munchen sosesc acum zilnic
10.000 de refugiai. Oamenii i primesc cu cozonac, deoarece acest spirit cre tin predomin
n continuare", a spus politicianul german.
Fabritius a explicat c n Germania exist mul i refugia i secundari, care vin din ri n care
s-au refugiat mai nti atunci cnd au plecat din Siria. Deputatul a spus c exact acele ri
trebuie ajutate, astfel ca refugiaii s nu mai vin spre Europa.
Fr legtur ntre criz i problema forei de munc din Germania
Fabritius a respins orice legtur ntre necesitatea de for de munc n Germania i
primirea refugiailor.

"Nu vd nicio legtur ntre problema refugiailor i problema for ei de munc calificate.
Desigur c avem nevoie de for de munc calificat pe care Germania o poate satisface
ns prin libera circulaie a forei de munc n UE. De ce a atepta un lctu sirian, cnd
exist deja suficieni profesioniti n UE. Refugierea nu este un cozonac din care alegem
ciocolata", a spus politicianul.
El a explicat c nu se pot compara necesitatea i modalitatea de integrare a refugia ilor din
2015 cu integrarea turcilor sau a italienilor care au intrat n Germania dup 1955 dup legile
stabilite atunci, dar a tras totui o concluzie important.
"Am avut decenii i timp n care am fcut un efort substan ial de a-i integra. Nu am reu it n
totalitate. Exist nc turci care nu vorbesc limba german, triesc dup 30-40 de ani n
societi paralele. Eu acum vd probleme serioase de integrare. Dac nu am reu it s
integrm n tototalitate turcii care au venit pe parcursul a zeci de ani, cum s integrm un
milion de oameni care vin n cteva luni?", a spus Fabritius.
Vrem s i integrm ca musulmani, dar trebuie s se adapteze regulilor noastre
Fabritius a mai spus c fluxul de refugiai trebuie oprit n zona Turciei i a celorlalte ri
unde migranii ajung mai nti.
"Nu cred c prin ziduri putem nchide Europa. Afluxul trebuie oprit din zona Turciei, din rile
de unde se refugiaz. Trebuie s oprim motivele de refugiere. Germania cere o politic de
dezvoltare hotrt din partea UE i a UNHCR. Nu e tema singular a Germaniei s
rezolve situaia deplorabil din taberele de refugia i din Turcia sau Iordania. Dar Germania
cere acest lucru i e hotrt s aduc un aport serios. Un euro cheltuit acum n Turcia e
echivalent cu 100 cheltuii n Germania", a spus Gabritius, care a adugat c Germania a
cerut crearea unui fond european substanial de sus inere a refugia ilor n primele zone de
refugiere.
El a vorbit li despre problemele de integrare. "ngrijorarea cre te deoarece vedem c vin
oameni din alt cerc cultural, cu alte valori, care spre exemplu nu percep egalitatea de sexe.
Ateptarea societii germane fa de refugiai este ca ei s fie dispu i la o integrare. Noi nu
suntem dispui s ne schimbm valorile, ei sunt obliga i s se adapteze regulilor noastre.
Noi vom accepta cu strictee legile germane, spre exemplu cele privind discriminarea de
sex. Nu suntem dispui la clemen", a spus politicianul german.
n acelai timp, Fabritius a spus ns c germanii nu doresc s schimbe identitatea
refugiailor. "Dorim s i integrm ca musulmani, nu ca cretini. Nu vrem s schimbm
identitatea celor care se refugiaz. Nu vrem s i facem bavarezi, ci sirieni din Bavaria. n
acelai timp, nu vrem s avem enclave i societi paralele. De acee am zis c vrem s i
integrm n societatea noastr", a mai spus deputatul german.
Europa se afla in fata unui adevarat "asalt" care ne arata o realitate simpla - miscarile tectonice din regiunile aflate in
jurul Europei si la care se credea mai mult sau mai putin imuna incep sa o afecteze tot mai mult, ba chiar intra direct

in "inima sa".
Sunt niste miscari pe care Europa (daca ne gandim la ea ca la o entitate coerenta, alcatuita din UE si tarile aspirante)
nu le-a putut preveni sau nu a stiut sa o faca.
Valul de refugiati care vine este expresia haosului care domneste in Africa de Nord si Orientul Mijlociu, niste regiuni in
care autoritatea multor state s-a prabusit pur si simplu sau, in alte cazuri, a slabit.
In Siria, altadata una dintre cele mai stabile tari, statul s-a evaporat si avem nu un singur razboi civil, ci mai multe. Ce
a mai ramas din regimul lui Assad lupta impotriva teroristilor din Statul Islamic, a zeci de grupari rebele si ocazional
impotriva kurzilor care domina nordul Siriei. Toti ceilalti actori lupta unul impotriva celuilalt in cele mai multe ocazii.
Pentru ca tabloul sa fie complet, coalitia condusa de SUA ataca Statul Islamic, Turcia ii ataca pe kurzi, iar gruparea
libaneza Hezbollah si Iranul lupta de partea regimului.
In Irak, Statul Islamic detine o buna parte din tara, inclusiv al doilea cel mai mare oras, Mosul, si nu da semne ca va
pierde prea curand in fata Guvernului, kurzilor si a aceleiasi coalitii internationale conduse de SUA. Razboiul e la fel
de intens si acolo.
Si mai departe in Asia, Pakistanul si Afganistanul au propriile lupte cu gruparile islamiste radicale si cu saracia.
In Africa de Nord, "bordura" de state care oprea mult din valurile de imigranti s-a spart. Libia nu mai exista nici ea ca
stat functional. Are DOUA guverne care controleaza doar parti din tara si se lupta intre ele. Restul tarii e dominat de
filiala locala a aceleiasi grupari Statul Islamic, militii locale, triburi razboinice si alte grupari islamiste. Fostul dictator
Gaddafi, desi un tiran sinistru, macar asigura o administratie functionala. Treceau si atunci in Europa emigranti veniti
din Africa subsahariana, insa nici pe departe atat de multi.
Egiptul, desi mai stabil decat acum 2-3 ani, are si el parte de convulsiile sale interne si reprezinta atat sursa de
emigratie, cat si tara de tranzit. Tunisia, singura tara care a iesit "decent" din "Primavara Araba", are dificultati
economice si o problema cu propriile celule teroriste islamiste.
Se putea face mai mult pentru ca aceste regiuni sa fie nu o problema pentru Europa, ci un "baraj de protectie"?
Probabil ca da, insa Europa nu pare sa aiba suficienta forta si nici macar un plan. Nici singura, nici alaturi de
America. UE, ca ansamblu, sau puterile sale cu anvergura mondiala, precum Marea Britanie, Franta si Germania,
sunt blocate in fata unei situatii care nu le aduce doar migranti, ci si islamism radical si alte amenintari asimetrice.
Probabil ca Libia este cel mai bun exemplu. Importante state europene, cu Franta in frunte, s-au imbarcat repede in
misiunea atacarii regimului Gaddafi. Odata debarcat acesta, statele europene nu s-au angajat la fel de hotarat si in
suport pentru constructia unui stat puternic.
De fapt, nici macar un stat nu mai este Libia, este doar fieful unor lorzi razboinici, unor grupari si unor aliante din care
doua, intamplator, isi zic guverne. Astazi, Libia e in ruine, fara ca europenii sa fi facut prea multe. Veneau emigranti in
Europa si pe vremea lui Gaddafi, insa acum au un adevarat "culoar".
Despre Siria nici nu mai are rost sa vorbim - conflictul este atat de intens si complex incat depaseste capacitatea si
vointa europenilor de a se implica, chiar daca nu sunt total absenti. Sunt insa prea putin prezenti pentru a putea
influenta cu adevarat ceva.
Asta este Europa, indiferent daca o privim ca pe o entitate distincta sau o suma de puteri. Cu o forta militara ce se
bazeaza mai mult pe SUA, fara unitate si cu o cultura a retinerii si a diplomatiei timide, Europa nu joaca un rol pe
masura fortei sale economice.
Desigur, nu poate juca rolul Americii si nici macar al Chinei, dar un rol mai puternic ar putea avea, macar in
vecinatatea sa. Calculul (nu lipsit de ratiune) e ca e mai bine asa decat sa ajungi implicat in niste conflicte fara iesire.
Poate, insa iata ca rezultatele incep sa devina tot mai neplacute.
Deocamdata, singura putere care se implica in mod real in regiunile din vecinatatea extinsa a Europei este America.
Nici ea nu pare insa capabila sa controleze situatia de acolo, ba chiar interventia din Irak din 2003 pare sa fi
contribuit la haos. Diferenta este insa ca nu ea trebuie sa faca fata valului de refugiati veniti din acele zone.
Problema nu se va opri aici. Atat timp cat Europa e inconjurata de regiuni instabile, problema refugiatilor (si nu
numai) va continua. Deocamdata, inca e suportabil, dar s-ar putea sa nu dureze la infinit. "Apararea" stabilitatii
Europei incepe acum, tot mai mult, sa fie la multe mii de kilometri de granitele sale. E globala si inca Europa
nu pare sa aiba un plan.