Curs 6.

Figuri de mari voievozi:

Ștefan cel Mare

6. 1. Istorici și cronicari despre Ștefan cel Mare

6. 2. Moldova în timpul lui Ștefan cel Mare: vecini, context

internațional, aspecte ale politicii interne

6. 3. Luptele cu turcii

6. 4. Stefan cel Mare ctitor de mănăstiri

 6.1 Istorici și cronicari despre Ștefan cel Mare
( 1457-1504)
PP Panaitescu, Nicolae Iorga
Cronicari polonezi: Miechowski, Ian Dlugosz
Cronicari moldoveni: Grigore Ureche, Miron Costin

• Fost-au acestu Ștefan vodă om nu mare la statu, mânios și de grabu

vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omoria fără
județu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneșu, și lucrul său il știia
a-l acoperi și unde nu gândiiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie
meșter, unde era nevoie însuși se viriea, ca văzându-l al săi, să nu să
îndărăptieze și pentru aceia raru războiu de nu biruia. Și unde biruia
alții, nu perdea nădejdea, ca știindu-să cazut jos, să rădica deasupra
biruitorilor. Mai apoi, dupa moartea lui, și feciorul său, Bogdan
voda, urma lui luasă, de lucruri vitejești, cum se tâmplă din pom
bun, roadă bună iase.
( Grigore Ureche)
 6.1 Istorici și cronicari despre Ștefan cel Mare

Le ce aspecte ale personalității lui Ștefan se referă Gr. Ureche?

Care sunt aspectele pozitive pe care le evidențiază cronicarul la

personalitatealui Stefan ?
Scop- exemplu de stabilitate pentru domnitorii din perioada în
care trăia.

Ce tip de aprecieri face Ureche când vorbește despre relația lui

Ștefan cu boierii ? De ce ?
 6.1 Istorici și cronicari despre Ștefan cel Mare
• Dupa parerea mea, el este cel mai vrednic să i se
încredințeze conducerea și stăpanirea lumii și mai ales
functiunea de comandant si conducator contra turcilor, cu
sfatul comun, întelegerea și hotărârea crestinilor, pe când
ceilalți regi și principi creștini trândavesc în lene, în
desfatari și lupte civile," (Cronicarul polon Dlugos)

Ce calități îi recunoaște cronicarul ? La ce aspecte ale vieții

politice se referă cronicarul ?

Ce tip de conducător reprezenta Ștefan in viziunea

cronicarului polon ? De ce ?

Imaginea este condiţionată de bunele relaţii pe care

Moldova le avea cu Polonia în vremea redactării acestei
cronici.
6.1 Istorici și cronicari despre Ștefan cel Mare

”Nu era Ștefan Vodă om cu frica lui Dumnezeu ? Desigur că era.

Biserica ținea în sufletul său de creștin tot atât loc ca și
războiul. Războiul era pentru lege, pentru biserică, dușmanii
lui erau dușmanii lui Dumnezeu și pe aceștia numai el îi putea
ierta. Spusa cronicarilor români că după fiecare luptă domnul
ridica o biserică e adevarata. Și la Reuseni, unde a fost ucis
tatal sau, si la Valea Alba, la Vaslui, la Iasi, la Piatra, la Bacau, la
Putna, la Suceava, la Hotin, pretutindeni se ridicau biserici cu
ziduri de piatra, cu brațe ce se înălțau in rugăciune spre cer, pe
tot întinsul țării " (P.P.Panaitescu)

Care a fost scopul războaielor purtate de Ștefan, potivit lui P.P

Panaitescu?

De ce manifestă Ștefan această atitudine față de Biserică ?

 6.1 Istorici și cronicari despre Ștefan cel Mare
• Ștefan nu era un om pornit, nu era un suflet doritor de faimă, nu era un
poet al razboaielor, ci un om de cârmuire care cântărește puterile, prevede
sfârșitul încăierărilor și se îndemna numai la fapte în adevăr folositoare
țării sale. Întru-unsul găsise poporul românesc cea mai deplină și curată
icoană a sufletului sau: cinstit și harnic, răbdător fără să uite și viteaz fără
cruzime, strașnic în manie și senin în iertare, răspicat și cu masură în grai,
gospodar și iubitor al lucrurilor frumoase, fără nici o trufie în faptele sale,
care, se pare că vin printr-însul de aiurea și de mai sus, de la Dumnezeu."
(Nicolae Iorga )

1) Identificați calitățile politice ale domnitorului, așa cum le prezintă N.

Iorga.
Clasificați caracteristicile identificate în 2 grupe :
- politică internă
- politică externă
2) Identificați stereotipul referitor la poporul român- argumentați
 6.1 Istorici și cronicari despre Ștefan cel Mare

Grigore Ureche- (?- 1647)-Nu a fost contemporan cu Ștefan.

Letopisețul Țării Moldovei de când s-au descălecat țara ....( de la Dragoș
la Aron vodă 1359-1594).

Baza informativă- cronicile poloneze.

Scrierile lui Ureche= începutul istoriografiei în limba română.

Miron Costin ( 1633-1691)

Letopisețul Țării Moldovei de la Aron vodă încoace (1595-1661)
îndeosebi despre Vasile Lupu, Gheorghe Ștefan
Cronica Țărilor Moldovei și Munteniei –(1677) prezintă scopurile
politice de alianță, de sprijin
Istoria în versuri polone despre Moldova și Țara Muntenească (1684)
De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor ( 1686- 1691)
prima monografie în lba moldovenească
 6.1 Istorici și cronicari despre Ștefan cel Mare
Ion Neculce –n.1672
Letopisețul Țării Moldovei de la Dabija –Vodă până la
Constantin Mavrocordat (1667- 1743)
prima parte- scrisă după informații aflate ” de la unii și la alții
și din auzitele celor bătrâni boieri” ( legende)
O samă de cuvinte -42 legende
9 legende despre Ștefan cel Mare.
a doua parte – despre evenimente contemporane cu Ion
Neculce.
(despre spătarul Nicolae Milescu)

Legendele despre Ștefan cel Mare- conțin elemente de adevăr

istoric- cercetate de istorici mai târziu (C.C. Giurescu).
 6.1 Istorici și cronicari despre Ștefan cel Mare
Legenda a IV-a ( O samă de cuvinte)- ( redare pe scurt)
Ștefan invins de turci la Războieni, încearcă să intre în cetatea
Neamțului. Mama lui Ștefan- în cetate ( în realitate- moartă de 11
ani), nu-l lasă să intre. Să strângă oaste că va obține victoria.
Sultanul – atac la cetatea Neamțului (un neamț închis în cetate)- îi
spune mamei lui Ștefan că dacă va fi eliberat el va salva cetatea.
Neamțul eliberat întoarce tunurile spre pozițiile turcilor- învinși.
Ștefan – la Voroneț, la Daniil sihastrul- Să închine țara turcilor ? Nu.
Să facă o mânăstire .
Strânge oaste- Cernăuți, Hotin, face mânăstirea Voroneț.

Elemente reale: ( suport documentar):

- înfrângerea de la Războieni, vizita la Daniil Sihastrul
- asediul cetății Neamț de turci- care au fost respinși de apărători sau
de oastea lui Ștefan

- Între momentul evenimentelor și scrierea legendei- 250 ani.

 6.1 Istorici și cronicari despre Ștefan cel Mare
În legenda a IV-a se păstrează amintiri ale altor evenimente
peterecute în timpul perioadei, în realitate:

1462- atacul asupra cetății Chilia (apărată de unguri- Miron

Corvin-cu artilerie) .

Mama lui Ștefan- împotrivă, adăpostită la cetatea Neamțului.

Ștefan- învins, rănit (nu cunoștea artileria), nu este primit de
mama sa.

Neamțul închis la cetatea Neamțului- îl face pe Ștefan să

înțeleagă necesitatea de a-și dota armata cu armament .
1465 Ștefan, al doilea atac asupra Chiliei (apărată de unguri)-
victorie împotriva ungurilor (confundați în legendă cu turcii).
Neamțul- Herman, devine pârcălab în Cetatea Albă.
 6.1 Istorici și cronicari despre Ștefan cel Mare
Nicolae Milescu Spătarul (1636-1708)
Cărturar, cunoaste mai multe limbi
Boier din Vaslui, uneltește împotriva lui Ștefăniță vodă- descoperit,
pedepsit- i se taie nasul, obligat să plece în pribegie.
călătorește în Germania- se vindecă,
în Rusia- devine interpret al țarului și profesor pt fiul
acestuia, viitorul țar Petru I.
trimis de țar la ”Împăratul chitailor”
Descrierea călătoriei mele în China – izvoare scrise și impresii
personale
Sub țarul Petru I, spatarul nouă perioadă de mărire.

Concluzii despre cronicarii moldoveni:

Au pus bazele istoriografiei romanesti
Au transmis idei fundamentale in legatura cu etnogeneza
Reprezinta contributia documentară cea mai bogată pentru istoria
noastră medievală.
 6. 2. Moldova în timpul lui Ștefan cel Mare:
vecini, context internațional, aspecte ale politicii
interne
• Temă în scris
1) Analizând harta indicați vecinii Moldovei în timpul domniei
lui Ștefan Cel Mare

2) Pornind de la semnele convenționale din legenda hărții

enumerați cel puțin 5 cetăți existente pe teritoriul Moldovei.
Apreciați nivelul de organizare militară pe baza observațiilor
realizate pe hartă.

3) Pe baza informațiilor analizate deja din cronici sau din

scrierile istoricilor apreciați care erau Marile Puteri din
Europa în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Ce fel de relații
a avut domnitorul cu acete state ?
 6. 2. Moldova în timpul lui Ștefan cel Mare:
vecini, context internațional
Context internațional:
- în S-E Europei rivalitate între Mari Puteri Ungaria și Polonia pentru:
- dominația la gurile Dunării (economic) Chilia- port la
Dunăre, sub controlul Ungariei.
- hegemonia asupra Tărilor Române.
- tendințele expansioniste ale Imperiului Otoman
(predecesorul lui Stefan, Petru Aron, plătește tribut turcilor).

Alianțe și rivalități
a. Moldova- orientare tradițională spre Polonia ( rege Cazimir al IV-
lea). 1459 Stefan încheie tratat cu regele Poloniei căruia îi
recunoaște suzeranitatea. Astfel se îndepărtează de Ungaria și de
Țara Românească
1462- Imp Otoman atacă Țara Românească; Ștefan încercă să
cucerească Chilia. Esec. Cucerește Chilia în 1565 relații tensionate
cu Ungaria și cu Țara Românească
 6.3 Politica externă: luptele cu Ungaria
Alianțe și rivalități
b. 1467 regele Ungariei, Matei Corvin, atacă Moldova,
înaintează spre capitală, Suceava.
lupta de la Baia - Ștefan trădat- rezultat nedecis.

c. 1470 domnul Tării Românești, Radu cel Frumos atacă Moldova

pentru a prelua controlul asupra Chiliei. Ca răspuns, Ștefan
intră în Țara Românească (1473), instalând un domn
credincios lui (Imp. Otoman pierde controlul asupra Țării
Românești).

Ștefan- se alătură la alianța între Marile Puteri din Europa

(Veneția, Ungaria), împotriva Imperiului Otoman.
 6.3 Politica externă: luptele cu turcii
Luptele cu turcii:

1475 Sultanul Mahomed al II-lea declanșează expediția împotriva

Moldovei. Armata otomană condusă de general Soliman.
Armata otomană învinsă la Vaslui.

Ștefan cere ajutor Marilor Puteri cu care era aliat (Polonia,

Veneția, Roma). 1475- alianță antiotomană- Moldova –
Ungaria (Ștefan- Matei Corvin).

1476- Sultanul otoman Mehmed II atacă Moldova (100.000

oșteni)+ raiduri ale tătarilor. Ștefan învins la Pârâul Alb
(Războieni), dar oastea transilvăneană oferănajutor
Moldovei, Turcii se retrag.
 6.3 Politica externă: luptele cu turcii
Luptele cu turcii

Coaliția antiotomană-lipsită de interes (Veneția încheie pace cu turcii)

1479 Ștefan încheie pace cu turcii
1483 Ungaria – pace cu turcii ( sultan nou- Baiazid al II-lea)
1484 Imp Otoman –expediție, cucerește cetățile de la gurile
Dunării Chilia și Cetatea Albă.

1485 - Ștefan cu ajutor polonez ( depusese jurământ de vasalitate

regelui Cazimir al IV-lea) incearcă să recucerească cetățile , esec.
Polonia- pace cu otomanii

1489 Ștefan pace cu Poarta Otomană căreia îi plătește tribut.

 6.4 Ștefan cel Mare, ctitor de biserici și mănăstiri

Dataliu- tablou votiv Mănăstirea Voroneț

6.4 Ștefan cel Mare, ctitor de biserici și mănăstiri
Mânăstirea Putna Mânăstirea Voroneț
 6.4 Ștefan cel Mare, ctitor de biserici și mănăstiri
Mânăstirea Voroneț: arce și cupolă Arhitectonic- influențe ale stilului
bizantin –
- construcții din piatră
- cupola semisferică
- arce semicilindrice
pictură interioară și exterioară
ancadramente ornamentate
clopotniță ( uneori chiar două)

Plan: treflat(trifoi)- cu turlă și

naos
dreptunghiular
mixt

Limba cultă- slavona