SISTEMUL URINAR

Dr. Marius Pentea

 RINICHII

URETERELE

VEZICA URINARĂ

URETRA
 Rinichii (gr. nephros/lat. ren)

1. Aorta; 2. A. celiacă; 3. A.
mezenterică cranială; 4. V. cavă
caudală; 5. Vasele frenicoabdominale;
6. Rinichiul drept; 6 ′. Rinichiul stâng;
7. Gl. adrenală dreaptă; 7 ′. Gl. adrenală
stângă;
8. A.V. renale stângi; 9. Vv. ovariene; 9
′. Aa. ovariene; 10. A. mezenterică
caudală; 11. Ureterele; 12. A. V.
circumflexă iliacă profundă; 13. A. V.
iliacă externă; 14. Vezica urinară.

(după Dyce, Wensing, Sack, 2010)

Localizarea retroperitoneală a rinichilor

1. Intestin; 2.
Rinichiul drept
(retroperitoneal); 3.
Rinichiul stâng
(intraperitoneal,
rinichi flotant).
(după Dyce, Wensing, Sack, 2010)
Topografia rinichilor

(după Barone, 1984)

Raportul rinichilor cu
mușchii și organele
învecinate

(după Barone, 1984)

 Particularitățile externe ale rinichilor
• fața dorsală și fața ventrală;
(after Nickel, Schummer, Seiferle, 1995)
• margine laterală și margine ventrală;
• extremitate cranială și caudală.
 Structura interioară a rinichilor
și pelvisul renal
• zona corticală;
• zona medulară;
• sinusul renal și pelvisul renal.

(după Nickel, Schummer, Seiferle, 1984)

(după Nickel, Schummer, Seiferle, 1995)
Structura rinichiului

(după König, Liebich, 2004)

 Nefronul= unitatea functională a rinichiului

• capsula glomerulară;
• glomerulul renal;
• tubul contort proximal;
• ansa nefronului;
• tubul contort distal.

(după König, Liebich, 2004)

 Glomerulul
renal
(corpuscul renal/corpuscul
Malpighi)

• are aspect sferic datorat unui

plex de capilare sanguine și
rezultă prin invaginarea
capsulei glomerulare;
• conține un ghem de 30-50 de
arteriole aferente;

(după Pavaux, 1990)

 Vascularizația și inervația rinichiului
• aorta abdominală;
• a. renal;
• a. interlobară.;
• a. arcuată.;
• a. interlobulară;
- a. glomerulare aferente;
- Glomerul renal;
- a. glomerulară eferentă;
• v. interlobulară;
• v. arcuată;
• v. interlobară;
• vena renal;
• vena cavă caudală.
• vase limfatice: lnn. renale lnn. lombare;
• inervația rinichilor:
• fibrele simpatice – din plexul solar
alături de aa. renale;
(after König and Liebich, 2004)
• fibrele parasimpatice – provin din
ramurile dorsale al nervului vag.
 Imagine ecografică a rinichiului

(după Merighi, 2005)

Ureterele

• în porțiunea inițială sunt

dispuse retroperitoneal;
• porțiunea abdominală;
• porțiunea pelvină;
• se deschid pe fața
dorsală a vezicii urinare
prin două ostii;

(după Barone, 1984)

 Vezica urinară

1. Ureter; 2. Vezica urinară; 3.

Peretele vezical; 4. Colul
vezicii urinare.

(după Dyce, Wensing, Sack, 2010)

 Structura vezicii urinare

• formată din: seroasă, musculoasă, submucoasă, mucoasă; (după König, Liebich, 2004)

• extremitate cranială;
• corp;
• col (gât) caudal;
• lig. vezical medial;
• două lig. vezicale laterale.;
• tunica musculară este dispusă pe trei planuri: stratul longitudinal extern/stratul circular
mijlociu/stratul lognitudinal intern.
Radiografia cavităţii abdomino-pelvine la câine

(după Dyce, Wensing, Sack, 2010)

 Uretra masculină

(după König, Liebich, 2004)

 Uretra feminină

1. Sacrum; 2. Prima vert. caudală; 3. Rectul; 4. Canalul anal; 5. Cornul uterin

drept; 6. Vedere interioară a cornului uterin stâng; 7. Cervixul; 8. Vaginul; 9.
Vestibulul vaginal; 10. Vulva; 11. Vezica urinară; 12. Uretra; 12 ′. Diverticul
suburetral (su, ru); 13. Gaura obturată; 14. Simfiza pelvină.
 (după Barone, 1984)

Rinichii la cal

(după König, Liebich, 2004)

 Pelvisul renal la ecvine (după König, Liebich, 2004)

• format dintr-o cavitate centrală și două recesuri largi orientate spre extremitatățile
cranială și caudală;
• mucosa pelvisului renal conține glande mucoase care produc o secreție mucoasă →
prezența normală a proteinelor în urină (albuminuria fiziologică).
 Topografia rinichiului drept la cal

(after Konig and Liebich, 2014)

 Rinichii la bovine

(după König, Liebich, 2004)

 Topografia rinichiului drept la bovine

(după Merighi, 2005)

(after Konig and Liebich, 2014)

 Rinichii la capră
(după Nickel, Schummer, Seiferle, 1995)

a. Extremitatea cranială; b. Extremitatea caudală; c. Marginea laterală; 1-

2. Hilul renal, artera și vena renală; 3. Ureter.
 Rinichii
la suine

(după König, Liebich, 2004)

 Pelvisul renal

(după König, Liebich, 2004)

 Rinichi de porc (specimen plastinat
1. Capsula renală; 2. Zona corticală; 3. Zona medulară; 4. Pelvisul
renal; 5. Ureter.
(Pentea, original)
 Topografia rinichiului drept la porc

(after Konig and Liebich, 2014)

 Rinichii la câine

(după König, Liebich, 2004)

 Topografia rinichiului drept la câine

(after Konig and Liebich, 2014)

 Rinichii la pisică

(Pentea, original, specimen plastnat)

• aspect distinct datorită unui sistem venos particular al capsulei renale;

• venele capsulei renale nu comunică cu venele interlobare/interlobulare;
• există 3-5 vene ale capsulei renale care sunt dispuse pe fața externă a rinichiului și
care se varsă la nivelul hilului direct în vena renală și apoi în vena cavă caudală.
(după König, Liebich, 2004)
 Topografia rinichilor la pisică

(after Konig and Liebich, 2014)

Rinichii la iepure

1-3. Ficatul; 12. Rinichiul

drept; 13. Rinichiul stâng; 19.
Ureterul stâng; 32. Vezica
urinară; 37. Penisul.

(după Rajtova, 1990)

 Corelații clinice
• Rinichiul drept - ventral de procesele transverse ale ultimelor 2 vertebre
toracice si L1-L2 (3), iar rinichiul stâng ventral de procesele transverse
ale L1-L4(5);
• Capsula renală se detașează ușor la rinichiul sănătos, dar este aderentă în
cazul diverselor afecțiuni renale;
• La eq-mucoasa pelvisului renal conține glande care produc mucus și care
conferă urinei aspect tulbure datorită prezenței de proteine (albuminurie
fiziologică);
• Sutura peretelui vezicii urinare se face într-un singur strat;
• La câine și pisică puncția vezicii urinare se face cranial de pectenul
pubisului, acul se introduce oblic caudodorsal pentru a se evita alte
leziuni atunci când vezica se contractă;
• Cateterizarea uretrei la masculi se face lent pentru a se evita lezionarea
mucoasei uretrale;
• Cateterizarea uretrei la vacă și scroafă se face mai greu datorită
diverticulului suburetral la nivelul căruia uretra se deschide la limita
dintre vagin și vestibulul vaginal.