DIMITRIE GUSTI

13 FEBRUARIE 1880, IAȘI – D. 30 OCTOMBRIE

1955,BUCURESTI
Dimitrie Gusti

 A fost sociolog, etnolog, istoric, filosof,

voluntarist și etician român.

 Membru al Academiei Române din 1919, apoi

președintele acesteia (1944 - 1946), Ministrul
Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor între
1932 și 1933 si profesor la Universitățile din Iași și
București

 Dimitrie Gusti este considerat a fi creatorul

sociologiei românești.
 Activitatea stiintifica
 1919-membru al Academiei Romane
 1944-1946 - presedinte al Academiei Romane

 1932-1933 – ministru al invatamantului

 1925-1948 – a initiat actiunea de cercetare monografica a satelor din Romania

 A fondat și condus:
 - Asociația pentru Știința și Reforma Socială (1919 - 1921)
 - Institutul Social Român (1921 - 1939, 1944-1948)
 - Institutul de Științe Sociale al României (1939 - 1944)
 - Consiliul Național de Cercetări Științifice (1947 - 1948)

 În domeniul literar-științific, Gusti a înființat și a condus revistele :

->„Arhiva pentru știința și reforma socială” (1919 - 1943)
->„Sociologie românească” (1936 - 1944).
 A înfiinţat primele cămine culturale, pentru ca în lumea satului să ajungă cultura .
 Scoala Sociologica
 Dimitrie Gusti a fost întemeietorul scolii de
sociologie românească și totodată al studiului
monografic care, prin noutatea tipului de cercetare, a
captat interesul tinerilor intelectuali.
 Gusti se distinge în cadrul culturii române ca
profesor, coordonator şi liant pentru o întreagă
generaţie de cercetători.
 Şcoala de monografie socială pe care el o formează
ajunge să fie atât de cuprinzătoare, încât devine O moștenire neprețuită, prin
un curent cultural al perioadei interbelice.
 A fost însă desființată în 1948, în urma instalării
care România a câștigat un
regimului comunist, care a aruncat în temniță loc important în istoria
reprezentanți de marcă ai școlii gustiene. universală a sociologiei!
Reforma sociala
 Dimitrie Gusti a considerat necesară reforma socială şi a
întreprins o serie de acţiuni, în calitate de director al Casei
Culturii Poporului şi apoi al Fundaţiei Culturale "Principele
Carol", pentru organizarea "culturii poporului".
 A fost unul dintre colaboratorii Regelui Carol al II-lea, în
perioada de maximă înflorire a culturii române interbelice, iar
ataşamentul său faţă de monarhie i-a adus necazuri după
instaurarea comunismului.
 După invadarea și ocuparea României de către Armata Roșie
(la 23 august 1944), Partidul Comunist din România a încercat,
în zadar, să-l câștige pe Gusti de partea sa, cu oferte de
colaborare; cu toate acestea, Dimitrie Gusti a devenit membru
al ARLUS și a fost invitat în Uniunea Sovietică pentru a
participa la ceremonii oficiale. Carol II și Dimitrie Gusti în
mijlocul echipelor regale
 Opera muzeografică de excepţie | Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie
Gusti”

 Dimitrie Gusti rămâne FONDATORUL celui

mai curat loc al memoriei româneşti - satul din
Bucureşti numit astăzi - Muzeul Naţional al
Satului "Dimitrie Gusti".

 Proiectul "Muzeului social“ gândit de

profesorul Dimitrie Gusti, al cărui plan general a
fost realizat de Henri Stahl şi Victor Ioan
Popa în anul 1936, cuprindea un "Pavilion A rămas singura instituţie rezultată
central", un "Muzeu al satului de azi" şi un din strădaniile Şcolii Sociologice de
"Muzeu al satului de mâine".
la Bucureşti, care se bucură de
apreciere şi succes.
Parerea lui Mircea Vulcanescu despre Dimitrie Gusti

 „Gusti ştia filosofie ca un doctor ieşit din şcolile filosofice

germane, citind pe greci şi latini în original. Ştia economie
politică mai mult decât alţii, de specialitate chiar, elev fiind al
lui Karl Bucher. Ştia psihologie ca unul care îşi dăduse
doctoratul cu Wundt. Oricare ar fi fost problema pusă în
discuţie, în domeniul Ştiintelor Sociale, Gusti îţi era superior,
mai ales prin memoria sa exceptională, care ţinea proaspătă o
erudiţie extraordinară…” , spunea Mircea Vulcănescu.