CONSILIEREA ŞI ÎNGRIJIREA

GRAVIDEI ÎN CADRUL VIZITELOR

ANTENATALE
VIZITA I

Profesor: Dr. Belinschi A.

ARGUMENTUL:

 În ultimul deceniu coeficientul mortalităţii materne

în Republica Moldova este în descreştere, dar el
rămîne mai înalt decît în alte ţări europene. În anul
2002 coeficientul mortalităţii materne constituia 28
decese la 100000 de născuţi-vii, acest nivel
menţinîndu-se relativ înalt din cauza complicaţiilor
sarcinii, precum şi a complicaţiilor la naştere şi/sau în
perioada postnatală.
ARGUMENTUL:

 Micşorarea mortalităţii materne se datorează

implementării "Programului naţional de ameliorare
a asistenţei medicale perinatale în anii 1997-2002",
ameliorării serviciului de planificare familială,
sporirii responsabilităţii faţă de conduita sarcinii din
partea obstetricienilor-ginecologi şi a femeii faţă de
propria sănătate şi soarta propriului copil.
ARGUMENTUL:

 Nivelul relativ înalt al mortalităţii materne din

Republica Moldova este cauzat de un ansamblu
complex de factori socio-economici şi medicali,
principalii din ei fiind şomajul, condiţiile neadecvate
de muncă ale femeilor, violenţa în familie,
morbiditatea, avorturile etc.
SCOPURILE ÎNGRIJIRII ANTEPARTUM
SUNT:

 Asigurarea unei stări de sănătate fizică şi emoţională

optimă pentru mamă şi copil pe perioada sarcinii prin
efectuarea unor adaptări fiziologice şi psihologice
necesare;

 Furnizarea informaţiei adecvate femeii însărcinate,

familiei privind procesul de adaptare în sarcină şi travaliu,
insuflarea sentimentului de încredere că vor putea face
faţă stresului puerperal;

 Acordarea de sprijin femeii gravide şi întregii familii în

obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor, care le vor permite
să capete încredere în capacitatea lor de a iniţia îngrijirea
copilului.
 ARGUMENTUL
 În cadrul îngrijirilor antenatale femeii gravide trebuie să-i
fie oferită consilierea bazată pe dovezi şi suport, care ar
faci-o capabilă să ia decizii informate referitor la îngrijirea
sa.

 Consilierea este orientată către satisfacerea necesităţilor

concrete ale gravide, în condiţii concrete şi este construită
pe atitudine de respect şi consideraţie faţă de femeie.

 Informaţia oferită gravidei trebuie să includă detalii

despre aceea unde, cînd şi cine îi va oferi îngrijirea.
DEFINIŢIE: în luare
privind
a unei d
ec i z
îngrijiri ii informate
le anten
atale,

Consilierea în sarcină reprezintă

muni care
e co
or elaţie d

ce s e s
t
femei abileşte înt
a însă r
rcinat e consilier
confid ă în c şi
enţial o nd i
itate, ţii de şi are drept scop ajutarea gravidei în
identificarea nevoilor legate de
perioada sarcinii

pentru a asigura sănătatea mamei şi

viitorului copil.
DEFINIŢIE:

 Consilierea în sarcină reprezintă o relaţie de

comunicare ce se stabileşte între consilier şi femeia
însărcinată în condiţii de confidenţialitate, şi are drept
scop ajutarea gravidei în identificarea nevoilor legate
de perioada sarcinii în luarea unei decizii informate
privind îngrijirile antenatale, pentru a asigura
sănătatea mamei şi viitorului copil.
OBIECTIVE:
Consilierea în sarcină ajută:
 la aplicarea în practică a propriilor opţiuni referitor
la păstrarea sănătăţii şi naşterea unui copil sănătos şi
primirea deciziei informate de către femeia gravidă
privind îngrijirile antenatale

 oferirea gravidei posibilităţii de a alege şi luarea în

considerare a alegerii făcute şi opiniei sale să devină
o parte integră al procesului de luare a deciziei
referitor la conduita gravidei
OBIECTIVE:
Consilierea în sarcină ajută:
 la depăşirea anxietăţii şi luarea deciziilor adecvate în
cazul apariţiei unor probleme sau semne de alarmă

 la sporirea satisfacţiei gravidei şi familiei în procesul

naşterii unui copil.
VIZITA LA ÎNCEPUTUL SARCINII

 Informaţi gravida că prima vizită trebuie să aibă loc

atunci cînd menstra se reţine cu 3 săptămîni.

 Medicul şi asistenta medicală trebuie să identifice

necesităţile individuale de îngrijire (şi posibilele îngrijiri
suplimentare necesare). Pentru aceasta ei trebuie să
evalueze starea sănătăţii gravidei, să cunoască maladiile
fizice sau mentale de care, eventual, suferă femeia. În
baza datelor acumulate, medicul va îndrepta gravida
către specialiştii corespunzători, pentru îngrijiri
suplimentare.
 La debutul sarcinii asistenta medicală sau medicul vor
oferi gravidei informaţia scrisă despre orarul şi
conţinutul vizitelor, ţinând cont de opţiunile disponibile
pentru ea.

 Este bine ca acest orar să fie discutat cu gravida.

Spuneţi-i că vizitele vor fi efectuate astfel ca ea să se
simtă liberă să discute cu personalul medical temele
sensibile care o afectează, aşa ca violenţa în familie,
abuzul sexual, bolile mentale, utilizarea drogurilor ş.a.
ORARUL VIZITELOR
Gravidele fără un risc vădit, pe parcursul sarcinii, vor
vizita de 6 ori medicul.

 Prima vizită până la 12 săptămâni,

 a II-a la 16-18 săptămâni,

 a III-a la 22-24 săptămâni,

 a IV-a la 28-30 săptămâni,

 a V-a la 35-36 săptămâni,

 a VI-a la 38-40 săptămâni.

 Tuturor femeilor trebuie să le fie oferite: Ghidul
viitoarei mame şi Carnetul medical perinatal (la
primipare sau femeilor care nu au beneficiat de ele în
sarcinile precedente).
ORGANIZAREA ÎNGRIJIRII. CINE OFERĂ
ÎNGRIJIREA?

 Explicaţi-i femeii că asistentele medicale, moaşele sau

medicii de familie prestează servicii de sănătate
gravidelor cu sarcină necomplicată. Implicarea
obstetricianului în îngrijirea antenatală se va face de
cîte ori va fi nevoie.
 DOCUMENTAREA ÎNGRIJIRII

 Explicaţi-i că Fişa personală a gravidei şi lăuzei vă fi

completată pe parcursul sarcinii. Completarea şi
evaluarea gravidogramei la fiecare vizită antenatală va
permite depistarea precoce a complicaţiilor sarcinii
(hipertensiunea indusă de sarcină, gestoza tardivă, poli-
sau oligoamniosul, retardul fetal, făt macrosom, etc).
 Carnetul Perinatal îi este oferit ca să-1 ia cu sine, dar va
trebui să-1 aibă asupra sa la fiecare vizită, ca medicul
sau moaşa să facă în el însemnările necesare.
 ÎNGRIJIRILE ANTENATALE - PRIMA VIZITĂ
(PÂNĂ LA 12 SĂPTĂMÂNI)

 Luarea la evidenţă în termeni precoci de sarcină permite

depistarea problemelor de sănătate, care prezintă pericol
pentru sănătatea mamei şi copilului, atât în timpul
sarcinii cît şi în timpul naşterii sau după naştere şi
permite luarea deciziilor referitor la conduita ulterioară a
sarcinii sau întreruperea ei (după consilierea gravidei)
STABILIŢI OBIECTIVELE PRIMEI VIZITE
ÎN CADRUL ASISTENŢEI MEDICALE
PRIMARE
OBIECTIVE:

 Confirmarea diagnosticului de sarcină şi termenii

probabili ai ei.
 Luarea la evidenţă a gravidei în termeni precoci de
sarcină
 Examinarea, consilierea gravidei şi administrarea
remediilor profilactice
 Depistarea problemelor de sănătate (factorilor de risc
Elaborarea planului individual de supraveghere pe
parcursul sarcinii.
 Eliberarea Carnetului medical perinatal.

 Familiarizarea cu mediul social, familial şi profesional al

gravidei.
DEFINIŢIE:
 Termenii precoci de sarcină – este vârsta sarcinii de la
concepere pînă la 12 săptămâni de sarcină.
SEMNELE PREZUMPTIVE DE SARCINĂ

 Modificările de apetit şi gust (gravida preferă

mîncăruri picante sau neobişnuite – cretă,
funingine etc.), greţuri sau vărsături matinale.
 Modificări de senzaţii olfactive (dezgustul faţă
de parfumuri, fum de ţigară etc.).
 Modificări din partea sistemului nervos:
somnolenţă, dispoziţii inconstante, irascibilitate
etc.
 Pigmentarea pielii pe faţă, linia albă a
abdomenului, pe mameloane şi areole.
 SEMNELE PROBABILE DE SARCINĂ
Din acest grup de semne fac parte modificările
obiective ale organelor genitale şi ale ciclului
menstrual:
 Lipsa menstruaţiei. Apariţia acestui semn la o
femeie sănătoasă de vîrsta reproductivă este de
regulă legată de apariţia sarcinii.
 Însă uneori menstruaţia poate lipsi în timpul
afecţiunilor grave şi a tulburărilor psihice (frică,
disperare etc).
 SEMNELE PROBABILE DE SARCINĂ
 Coloraţia violacee (cianoză) a mucoasei vaginale şi
a porţiunii vaginale a colului uterin.
 Modificările de formă, volum şi consistenţă a
uterului.
 Apariţia colostrului la apăsarea glandei mamare.
 Semnele prezumptivede sarcină Semne probabile de sarcină

1. 1.

2. 2.

3. 3.

4. 4.
DETERMINAREA VÎRSTEI SARCINII, DATEI
CONCEDIULUI PRENATAL, DATEI NAŞTERII

 Lafiecare examen obstetrical determinarea vîrstei

sarcinii şi calcularea datei naşterii au o mare
importanţă practică.
DETERMINAREA VÎRSTEI SARCINII, DATEI
CONCEDIULUI PRENATAL, DATEI NAŞTERII

 Prindurata normală a sarcinii se înţelege

intervalul de timp de la fecundaţie şi pînă la
naştere.

 Seconsideră că sarcina durează în medie 37 –

41/42 săptămîni.

 Depăşind acest termen, sarcina se numeşte

prelungită sau supramaturată.
 VÎRSTA SARCINII ŞI DATA NAŞTERII SE
POATE STABILI DUPĂ URMĂTOARELE
CRITERII:
 coitulfecundat
 prima zi a ultimei menstruaţii

 luarea în evidenţă a gravidelor

 înălţimea fundului uterin

 mişcările active ale fătului

 USG
 COITUL FECUNDAT
 Este un mijloc de anumită precizie, dar care cu greu poate
fi stabilit, el nu poate fi precizat decît în mod excepţional.

 Deoarece în caz de ciclu menstrual regulat de 28 de zile

ovulaţia, iar în consecinţă şi concepţia au loc cel mai
frecvent la jumătatea ciclului, se vor scădea 14 zile din 280
de zile pentru a determina durata medie a sarcinii din
momentul concepţiei.

 Durata calculată de la coitul fecundat este denumită

„perioada de gestaţie” şi este în medie de 266 de zile,
durata ascensiunii spermatozoizilor, adică timpul dintre
coitus şi fecundaţie rămînînd încă necunoscut.
 ULTIMA MENSTRUAŢIE
 ULTIMA MENSTRUAŢIE – 1 zi – este un
criteriu sigur de precizare a vîrstei sarcinii,
acesta fiind cel mai des utilizat de către medic.
 În raport cu data ultimei menstruaţii data
naşterii se detremină prin regula Naegele: la
prima zi a ultimei menstruaţii se adaugă 7 zile şi
se scad 3 luni calendaristice.
 Regula lui Naegele este recomandată ca utilă,
ea avînd marele avantaj al simplităţii.
 LUAREA ÎN EVIDENŢĂ A GRAVIDELOR

 Fiecarefemeie trebuie să se adreseze la

medicul de familie la trei săptămîni de
reţinere a menstrei.
 MIŞCĂRILE ACTIVE ALE FĂTULUI

 Ele pot fi percepute de femeile primipare la vîrsta de

20 săptămîni (5 luni obstetricale) şi de femeile
multipare la vîrsta de 18 săptămîni (4 ½ luni
obstetricale).
 Perceperea primei mişcări fetale este un semn
subiectiv şi nesigur în raport cu data ultimei
menstruaţii.
 Uneori mişcările fătului se confundă cu peristaltismul
intestinului.
 Acest criteriu este un mijloc de valoare redusă şi
valabil pentru sarcinile mai mari de 4-5 luni
obstetricale.
PREPARARE / ECHIPAMENT:
 tonometru,
 fonendoscop,

 cîntar,

 pelvimetru

 panglica centimetrică

 carnet medical perinatal,

 antropometru,

 specul vaginal,

 prelevator pentru secreţii, sticluţe,

 mănuţi de unică folosire.

ACTIVITĂŢI:

 Culegeţi datele pentru a fi introduse în Fişa

individuală a gravidei şi lăuzei şi în Carnetul
medical perinatal:
 date personale,
 starea socială, familială,
 antecedente familiale şi personale,
 anamneza obstetricală (numărul de sarcini,
evoluţia lor, avorturi spontane şi la cerere,
evoluţia naşterilor precedente, starea sănătăţii
copiilor)
 FACEŢI CONSILIEREA GRAVIDEI LA
PRIMA VIZITĂ
 Explicaţi gravidei avantajele şi dezavantajele
testelor de laborator efectuate de rutină, ajutaţi-o
să ia decizii informate referitor la testele de
laborator.
 Discutaţi despre alimentaţie, igienă, regimul de
lucru şi odihnă, comportamentul sexual în
sarcină
 Efectuaţi testul la graviditate dacă este necesar.
 Determinaţi masa corpului gravidei pentru a putea
monitoriza în continuare adaosul ponderal pe parcursul
sarcinii

 Măsuraţi tensiunea arterială. Introduceţi datele în

Gravidogramă. Dacă tensiunea arterială este egală sau
mai mare de 140/90 mm. Hg (determinată de două ori cu
interval de 4-6 ore) se stabileşte diagnosticul de
hipertensiune arterială şi gravida va fi consultată de
cardiolog.
 Examinaţi glanda mamară vizual şi palpator. Dacă
vizual se determină o diferenţă vădită în dimensiuni a
ambilor sâni, ulceraţii, edem sau cianoză a sânului, dacă
palpator sunt determinaţi noduli indolori, duri la palpare,
fixaţi de ţesuturile adiacente, gravida va fi examinată de
specialistul în patologia glandei mamare. Palpaţi şi
nodulii limfatici axilari, supra- şi subclaviculari

 Examinaţi glanda tiroidă vizual şi palpator. Palpaţi

ambii lobi ai glandei şi dacă depistaţi noduli sau un
lobul de dimensiuni mai mari ca celălalt, trimiteţi
gravida pentru consultaţie la medicul specialist.
 Efectuaţi examenul în valve şi determinaţi semnele
sarcinii - cianoza mucoasei vaginului şi a colului uterin.

 Prelevaţi secreţiile vaginale pentru examenul

bacterioscopic (frotiu la gradul de puritate a vaginului)

 Efectuaţi tactul vaginal şi determinaţi mărimea, forma

şi consistenţa uterului - apreciaţi termenul sarcinii
 Explicaţi gravidei importanţa administrării Acidului folic
în primele 12 săptămîni de sarcină. Recomandaţi
gravidei Acidul folic cîte 0,4 mg zilnic pînă la 12
săptămâni de sarcină. Dacă gravida a născut în trecut
un copil cu anomalii de dezvoltare, recomandaţi-i să ia
câte 4mg de Acid folic zilnic pînă la 12 săptămâni.
 Recomandaţi gravidei să ia preparate de Fe pentru
prevenirea anemiei - cîte o pastilă ce conţine 60 mg, de
fier elementar zilnic pe parcursul a cel puţin trei luni
de zile. Cu ţel profilactic Fierul se administrează
tuturor gravidelor începând cu primul trimestru. Dacă
gravida are anemie, administraţi doza de tratament – 2
pastile de Fe zilnic.
 Recomandaţi gravidei să folosească în alimentaţie
sarea iodată.
Femeia va fi informată că în Republica Moldova 85% din
populaţie locuiesc în regiuni iod deficitare. Femeile care
planifică sarcina şi femeile gravide sau cele care
alăptează trebuie să folosească în alimentaţie sarea
iodată.

 Determinaţi prezenţa semnelor de violenţă domestică

pentru a discuta oportunităţile de evitare a violenţei în
continuare
 Femeia gravidă trebuie să fie informată că există un şir
de infecţii care pot fi dobîndite din alimente şi pot dăuna
copilului şi cum să reducă riscul de salmoneloză prin: 
 evitarea utilizării ouălelor crude sau parţial prelucrate
termic
 evitarea utilizării cărnii crude sau parţial prelucrate
termic.
 Oferiţi-i informaţie despre toxoplasmoză: este o infecţie
care de obicei nu cauzează simptome unei femei
sănătoase. Poate să se infecteze, folosind carne crudă sau
neîndeajuns preparată (aşa ca saleami) şi de la fecaliile
pisicilor contaminate din sol sau apă. Ca să evite această
infectare în timpul sarcinii cel mai bine e să:
spele mînile înaintea mesei
spele fructele şi legumele înainte de ale

consuma
pregătească bine carnea

să poarte mănuşi cînd lucrati cu pămîntul

evite contactul cu fecaliile de pisici

 Aduceţi la cunoştinţa femeii semnele de urgenţă şi
demonstraţi-i lista lor în Carnetul medical perinatal.

 Numiţi, apoi citiţi împreună cu gravida în Carnetul

medical perinatal, semnele de pericol. Rugaţi-o să le
repete şi să semneze in Carnet.

 Informaţi gravida la ce telefon vă poate contacta în

caz de urgenţă. Scrieţi în Carnet numele şi telefonul
persoanei de contact.
CONCRETIZAŢI CU FEMEIA GRAVIDĂ
URMĂTOARELE:
 În ce cazuri trebuie să se adreseze după ajutor
 Unde poate căuta ajutor: gravidei i se va comunica
numele persoanei
de contact, telefonul de contact şi adresa instituţiei
medicale
 Planul de urgenţă care include trei componente:

 transportul,
 persoana de contact,

 instituţia de referinţă.
 Încurajaţifemeia pentru o consultaţie la medicul
de familie sau medicul specialist în caz de
prezentare a următoarelor semne de pericol:
 Prurit cutanat constant
 Febră
 Vome sau greţuri
 Edeme la mâini şi picioare, varice
 Oboseală nemotivată, disconfort, slăbiciuni, vertijuri
 Dereglări ale micţiunii în formă de usturime, senzaţii de
urinare frecventă
 Diaree
 Cefalee
 Creşterea bruscă în greutate, în numai câteva zile
 Încurajaţi femeia să se prezinte la maternitate atunci
când:

 Apar primele contracţii uterine, care deseori se manifestă

prin dureri în partea de jos a abdomenului sau a spatelui.
Aceste contracţii sunt regulate si apropiate ca interval de
timp.
 În caz de eliminare a dopului gelatinos (mucus
sangvinolent) din vagin
 Dacă s-au scurs apele (lichidul amniotic)
 Dacă a trecut termenul aşteptat de naştere
 În cazul când nu simţiţi mişcările copilului de mai multe
ori în ultimul trimestru al sarcinii
Solicitaţi asistenţa de urgenţă la apariţia oricărui din
următoarele semne de urgenţă:

 Eliminări sangvinolente din vagin (hemoragii)

 Scurgerea lichidului amniotic
 Dureri în abdomen
 Edeme care progresează rapid
 Dereglarea vederii
 Eliminări abundente nesangvinolente din vagin.
 DUPĂ CONSILIERE ŞI CU ACORDUL GRAVIDEI
DAŢI-I TRIMITERI LA LABORATOR PENTRU
URMĂTOARELE TESTE:

 analiza generală a sângelui

 analiza generală a urinei

 RW

 HIV/SIDA

 Grupa de sânge şi factorul Rh

 HbsAg la gravidele nevaccinate

 Trimiteţi gravida la obstetrician pentru consultaţie

 Concretizeţi data vizitei a II
 CONSILIEREA ŞI ÎNGRIJIREA
GRAVIDEI ÎN CADRUL VIZITELOR
ANTENATALE
VIZITA II
 ÎNGRIJIRI ANTENATALE – VIZITA A
DOUA (16-18 SĂPTĂMÂNI)
 Supravegherea gravidei pe parcursul sarcinii permite
depistarea semnelor complicaţiilor sarcinii şi tratament
sau referire pentru tratament. Termenul de sarcină de 18-
22 săptămâni este cel mai potrivit pentru depistarea prin
examenul ultrasonografic a malformaţiilor congenitale
şi luarea deciziei referitor la continuarea sarcinii. Dacă
vor fi depistate anomalii de dezvoltare incompatibile cu
viaţa, consilierea familiei îi va ajuta în luarea decizie
informate despre riscurile naşterii copilului cu
malformaţii şi îngrijirea lui în continuare sau
întreruperea sarcinii.
 Deoarece în RM sînt răspândite helmintozele, care pot fi
una din cauzele anemiilor la gravide, în acest termen de
sarcină gravida va putea primi o cură de tratament
contra helmintozelor fără a supune riscului sănătatea
fătului.

 Depistarea hipertensiunii arteriale la gravide la acest

termen, va permite diferenţierea hipertensiunii cronice
de cea indusă de sarcină, ultima de obicei apare după 20
săptămâni de sarcină.
OBIECTIVE:

 De a verifica evoluţia bună a sarcinii şi a asigura

bunăstarea mamei şi copilului

 De a depistarea malformaţiilor congenitale şi a elabora

un plan individual de conduită în continuare a sarcinii.

 De a lua măsurile necesare în cazul apariţiei unei

patologii.
DEFINIŢIE:
 Malformaţia congenitală este o dereglare de formare
normală a organelor sau sistemelor embrionului sub
acţiunea factorilor mediului extern sau intern.
PREPARARE/ECHIPAMENT:
 tonometru,
 fonendoscop,

 cîntar,

 panglică centimetrică,

 Carnet medical perinatal,

 mănuşi de singură folosire.

ACTIVITĂŢI:
 Culegeţi datele pentru a fi introduse în Fişa individuală a
gravidei şi lăuzei şi în Carnetul medical perinatal –
modificările în starea de sănătate ce au survenit de la
vizita precedentă, acuze, respectarea recomandărilor de
la vizita anterioară.

 Determinaţi masa corpului gravidei. Determinaţi

adaosul ponderal de la debutul sarcinii şi introduceţi
datele în Gravidogramă

 Măsuraţi tensiunea arterială, introduceţi datele în

Gravidogramă
ACTIVITĂŢI:

 Măsuraţi înălţimea fundului uterin – distanţa în

centimetri între un punct fix a fundului uterului şi
marginea superioară a simfizei pubiene, permite
aprecierea dezvoltării intrauterine a fătului şi depistarea
retardului fătului.

Introduceţi datele în Gravidogramă.

ACTIVITĂŢI:

 Recomandaţi gravidei examenul ultrasonogragic

şi daţi-i trimitere pentru această examinare

 Rugaţi gravida să revină la Dvs. după ce va avea

rezultatele examenului ultrasonografic.
ACTIVITĂŢI:

 Explicaţi gravidei despre necesitatea tratamentului

antihelmintic şi recomandaţi-i să ia o doză de
Mebendazol (Vermox) – 500 mg o singură doză.

 Oferiţi-i trimiterile pentru examenele de laborator la

vizita următoare.

 Dacă gravida este Rh-, oferiţi-i trimitere pentru

determinarea titrului la anticorpi antirezus.
ACTIVITĂŢI:
 Stabiliţi datele următoarei vizite şi scrieţi-le în Carnetul
medical perinatal.

 Faceţi înregistrările în Carnetul medical perinatal şi

Gravidogramă.

 Verificaţi cunoştinţele gravodei a semnelor de pericol

 Răspundeţi la întrebările gravidei.

 CONSILIEREA ŞI ÎNGRIJIREA
GRAVIDEI ÎN CADRUL VIZITELOR
ANTENATALE
VIZITA III
 ÎNGRIJIRI ANTENATALE – VIZITA A
TREIA (22-24 SĂPTĂMÂNI)
 Supravegherea gravidei pe parcursul sarcinii permite
depistarea semnelor complicaţiilor sarcinii şi tratament
sau referire pentru tratament.

 Termenul de sarcină 22-24 săptămâni este cel mai

potrivit pentru depistarea gravidelor care sunt în grup
de risc sau au dezvoltat anemie sau gestoză tardivă prin
examinarea sîngelui şi urinei. Acest termen de sarcină
permite profilaxia şi tratamentul precoce acestor
complicaţii ale sarcinii.
 În acelaşi timp analiza generală a urinei va permite
diagnosticul precoce a pielonefritei gestaţionale şi altor
infecţii a tractului urinar.

 Depistarea hipertensiunii arteriale la acest termen, va

permite iniţierea tratamentului precoce a hipertensiunii
induse de sarcină, care de obicei se dezvoltă după 20
săptămâni de sarcină.

 Gravida va fi consiliată şi informată despre

comportamentele în timpul sarcinii şi semnele de pericol
ce îi va permite să ia decizii informate referitor la
abandonarea comportamentelor riscante şi adresarea
precoce pentru acordarea asistenţei de urgenţă.
OBIECTIVE:

 Supravegherea evoluţiei sarcinii şi asigurarea bunăstării

mamei şi copilului.

 Supravegherea creşterii şi stării fătului intrauterin.

 Monitorizarea tensiunii arteriale la gravidă.

 Urmărirea indicilor de bază de laborator (screening-ul

carenţei de fier şi urina pentru proteinurie, analiza
generală a urinei).
DEFINIŢIE:

 Screening-ul anemiei este o selectare din numărul total al

femeilor gravide a celor care au semne clinice de anemie
sau nivelul de hemoglobină mai mic de 110 gr/l.

 Screeningul proteinuriei este o selectare din numărul

total al femeilor gravide a celor care au un nivel al
proteinuriei egal sau mai mare de 30gr/l (este semn al
preeclampsiei).
PREPARARE/ECHIPAMENT:
 tonometru,
 fonendoscop,

 cîntar,

 panglica centimetrică,

 Carnet medical perinatal.

ACTIVITĂŢI:

 Culegeţi datele pentru a fi introduse în fişa individuală a

gravidei şi lăuzei şi în Carnetul medical perinatal –
modificările în starea de sănătate ce au survenit de la
vizita precedentă, acuze, respectarea recomandărilor de
la vizita anterioară.

 Faceţi consilierea gravidei la a treia vizită, explicaţi

necesitatea examenului de laborator pentru screening-ul
anemiei şi screening-ul proteinuriei).
ACTIVITĂŢI:
 Efectuaţi examenul clinic al gravidei. Urmăriţi prezenţa
edemelor, varicelor.
 Determinaţi masa, determinaţi adaosul ponderal de la
vizita precedentă şi introduceţi datele în
Gravidogramă.
 Măsuraţi tensiunea arterială la ambele mâini. Dacă
tensiunea arterială este egală sau mai mare de 140/90
mm Hg se stabileşte diagnosticul de hipertensiune
arterială, referiţi gravida la consultaţie la obstetrician.
ACTIVITĂŢI:

 Măsuraţi înălţimea fundului uterin-distanţa între un

punct fix al fundului uterin şi marginea superioară a
simfizei, şi parametrul abdominal-circumferinţa
abdomenului la nivelul ombilicului şi înregistraţi datele
în Gravidogramă
 MĂSURAREA ÎNĂLŢIMII FUNDULUI
UTERIN

 Înraport cu simfiza se face cu centimetrul sau cu

pelvimetrul. Femeia stă culcată pe spate (în
decubit dorsal), cu picioarele întinse şi cu vezica
urinară cateterizată înainte de examen. Se
măsoară distanţa dintre marginea superioară a
simfizei şi punctul cel mai proeminent al
fundului uterin.
MĂSURAREA ÎNĂLŢIMII FUNDULUI
UTERIN
MĂSURAREA CIRCUMFERINŢEI
ABDOMENULUI
 ÎNĂLŢIMEA FUNDULUI UTERIN ŞI PERIMETRUL
ABDOMINAL LA 30 SĂPTĂMÎNI DE SARCINĂ ÎN
DEPENDENŢĂ DE TALIA ŞI GREUTATEA GRAVIDEI

Talia pînă la 160cm Talia Talia Talia 170

Criteriile 161-165 166-170 şi mai
Greutatea mult

55kg 65kg 80kg 55kg 75kg 90kg

ÎFU – cm
28 29 30 29 29 30
medie
interval
27-29 28-30 29-31 28-30 28-31 29-32
CA – cm
medie
87 91 98 88 98 102
 ACTIVITĂŢI:

Mişcările fetale apreciate de persoana care

examinează gravida

 Mişcările fătului se determină la gravide în a doua

jumătate a sarcinii.
 Gravidele primipare simt mişcările fătului,
începînd cu a 20-a săptămînă de sarcină
(multiparele – cu a 18-a), dar aceste senzaţii nu
pot fi atribuite semnelor sigure de sarcină.
 Ca mişcare a fătului poate fi interpretat
peristaltismul intestinal.
ACTIVITĂŢI:

 Bătăile cordului fetal se pot ausculta începînd

cu a doua jumătate a sarcinii, sunt clare,
ritmice, cu frecvenţa 120 – 160 bătăi/min.
AUSCULTAŢIA BCF
ACTIVITĂŢI:

 Examinaţi şi evaluaţi rezultatele testelor de laborator

(nivelului Hb şi analiza generală a urinei).
 Dacă s-a depistat anemie încurajaţi gravida să ia
preparate de fier câte două pastile(60mg x 2 ori).
Verificaţi cum se alimentează gravida.
 Dacă s-a depistat proteinurie trimiteţi gravida la
obstetrician pentru consultaţie.
 După indicaţii determinaţi titrul de anticorpi la
gravidele Rh-negative.
ACTIVITĂŢI:

 Apreciaţi evoluţia sarcinii, confirmaţi schema de

îngrijire planificată şi identificaţi femeile care necesită
îngrijire suplimentară, discutaţi planul de îngrijire
antenatală cu gravida, administraţi la necesitate
tratament.

 Oferiţi examene de laborator pentru vizita următoare.

ACTIVITĂŢI:

 Discutaţi despre semnele de urgenţă şi unde se va

adresa la apariţia lor.

 Calculaţi datele următoarei vizite.

 Faceţi înregistrare în Carnetul medical perinatal.

 Oferiţi gravidei informaţie verbală susţinută de clasele
antenatale şi informaţii scrise.
BIBLIOGRAVIA:
 Modulul „Îngrijirile antenatale”. Editura CIVITAS, Chişinău,
2004.
 Pachetul de intervenţii mama şi copilul: implementarea programelor
naţionale pentru sănătatea mamei şi copilului, OMS, Geneva, 1994.
 Carnet medical perinatal, formular nr.113/e aprobat de MS al RM
28.05.02 Nr.139.
 W.W.Beck jr., “Obstetrică şi ginecologie”, Ed. “ Almatea” ediţia în
l. română sub red. R.Vlădărescu, Bucureşti, 2007.
 V. Ancar, C. Ionescu, ”Obstetrica”, Ed. “ Naţional”, 2001.
 P. Vîrtej, “Obstetrica fiziologică şi patologică”, Ed.” ALL”,
Bucureşti, 2003.
 M. G. Brăila, S. Berceanu, “Obstetrica“, Ed. “Alius”, Craiova
1996.
 V. Niţescu, “Obstetrică şi ginecologie“, Ed. Diadctică şi
pedagogică, Bucureşti, 2003.
 Gh. Paladi, “Obstetrica”, Ed. “Lumina”, Chişinău, 1993.
MULȚUMESC!!!

dr.belinschi_alexandru