Conștiința

Florea Denisa I B
Școala Poatliceala Gheorghe Marinescu
• Conștiința (din latinescul conscientia) este un proces cognitiv care provoacă 
emoții și asociații raționale bazate pe filosofia morală a unui individ sau pe
sistemul său de valori. În termeni comuni, conștiința este adesea descrisă ca
ducând la sentimente de remușcare atunci când o persoană comite un act care
intră în conflict cu valorile sale morale. 
•  Măsura în care conștiința influențează judecata morală înainte de o acțiune și
dacă astfel de judecăți morale se bazează sau ar trebui să se bazeze pe rațiune a
determinat dezbateri, în mare parte din istoria modernă, între teoriile moderne
în juxtapunere la teoriile romantismului și a altor mișcări reacționare după
sfârșitul Evului Mediu.
• Forma cea mai înaltă de reflectare psihică a realităţii, proprie
numai oamenilor, produs al activităţii creierului uman, sub
acţiunea condiţiilor sociale. Conştiinţa a apărut la om datorită
procesului muncii, care a determinat constituirea unor relaţii
sociale între oameni şi necesitatea comunicării cu ajutorul limbii. 
• Este necesar să se diferenţieze categoriile de conştiinţă socială şi conştiinţă
individuală. Conştiinţa socială se formează şi se dezvoltă în decursul istoriei 
societăţii, reprezentînd reflectarea existenţei sociale a oamenilor. Conştiinţa
individuală se formează şi se dezvoltă în decursul ontogenezei fiecărui om,
reprezentînd reflectarea propriei sale existenţe, a condiţiilor specifice
individuale de viaţă, activitate, educaţie.
• Conştiinţa individuală se formează şi se dezvoltă în decursul ontogenezei
fiecărui om, reprezentînd reflectarea propriei sale existenţe, a condiţiilor
specifice individuale de viaţă, activitate, educaţie. Prin educaţie, conştiinţa
socială intervine în formarea conştiinţei individuale, imprimînd manifestărilor
acesteia un sens general, corespunzător cerinţelor istorice, de clasă. 
• Reflectarea conştientă presupune raţionalitate, reprezentarea anticipativă a
rezultatelor viitoarelor acţiuni, intenţionalitate, dirijarea activităţii spre
atingerea anumitor scopuri, orientarea spaţio-temporală diferenţială,
creativitate, selecţie critică, autoexigenţă şi responsabilitate faţă de actele
proprii etc. 
• Bibliografie: Conștiință - Wikipedia

Dictionar politic - Constiinta (marxists.org)

Constienta/Constiinta – explicatii – e-Psihiatrie.ro