EFECTELE ALCOOLULUI

IN FAMILIE
Ghita Iana Romina
Tuicu Liviu Gabriel
Armeanca Vladut
Dependenta va fi blamata de catre cei din jur, situatie in care se poate instala
consumul pe ascuns, iar acolo unde gaseste sustinere, persoana dependenta va
cauta refugiu. Apar lungi absente de la domiciliu, distrugerea obiectelor din
casa, violenta domestica, absenta comunicarii intre consumator si restul
familiei, ostilitate si critica, si, intr-un sfarsit, marginalizarea.

Partenerii consumatorilor pot suferi de stari de anxietate si deprimare, crescand

sansele de divort. Daca in familie sunt prezenti si copii, acestia pot dezvolta
tulburari emotionale sau de comportament. Totodata, persoana dependenta poate
intra in conflict cu legea, comportamentele variind de la sofat sub influenta
alcoolului, pana la vatamare corporala si crima. In acelasi timp, cresc sansele
initierii unor comportamente riscante, cum ar fi sexul neprotejat, putandu-se
contracta boli cu transmitere sexuala.
Membrii familiei consumatorului traiesc adesea sentimente
de vinovatie, rusine, furie si de teama. Ei sunt deseori supusi unor forme
de hartuire, conflict si de atmosfera tensionata, atunci cand il confrunta
pe cel dependent. Atunci cand refuza ajutorul si recunoasterea
problemei, este indicat sa fie lasat sa suporte consecintele consumului
si sa nu i se gaseasca scuze. Momentul oportun deschiderii subiectului
adictiei este cel cand se observa cu usurinta existenta unei probleme. I
se pot oferi exemple clare, explicandu-i-se impactul consumlui asupra
celorlalti (ex: teama lor ca persoana dependenta ar fi putut deceda intr-
un accident de masina, din cauza ca a condus sub influenta alcoolului). I
se pot descrie consecintele continuarii consumului, care trebuie sa fie
actiuni pe care membrul familiei care il confrunta este dispus sa le
realizeze (ex: parasirea caminului).
 ALCOOLUL:
PRIETEN SAU
DUSMAN?
 IMPACTUL MORA AL ALCOOLULUI
ASUPRA COPIILOR
Copiii care au un parinte alcoolic trec adesea prin clipe de cosmar. In afara de faptul ca sunt martori ai
abuzurilor parintelor si ai certurilor pe aceasta tema, copiii au de infruntat si cea mai mare presiune
sociala.

Atunci cand un parinte este alcoolic, copiii sunt expusi glumelor si rautatilor colegilor de scoala, iar
evenimentele sociale la care participa alaturi de parinti devin o tortura.

Adesea, copiii cu un parinte alcoolic nu simt ca fac parte din familie si prezinta un risc mai mare
de depresie. Sentimentele de vinovatie, cauzate de ideea ca ei ar fi motivul pentru care parintele este
alcoolic, pot duce la un cerc vicios, in care copilul incepe sa bea pentru a scapa de realitatea creata de
parintele alcoolic.

In cazul in care copiii sunt abuzati verbal sau fizic in mod repetat de parintele alcoolic, responsabilitatea
revine si celuilalt parinte, care acepta un mediu impropriu pentru dezvoltarea armonioasa a copiilor.
Spre adolescenta copii se indeparteaza de familie, majoritatea din pacate urmand
exemplul negativ al parintilor. Alcoolul poate distruge viittorul multora dintre noi,
indifferent de varsta. Un procent foarte mare al elevilor ce stau in bancile scolilor din
tara noastra sufera de anxietate, depresie, atacuri de panica, si unii pot dezvolta chiar
sentimentul de abandon, deoarece acasa pentru ei nu e acasa. Asistand la violenta in
familie, si fiind in perioada lor delicata cand totul sufera schimbari, adolescentii tind sa
se piarda printre diferite vicii, si de aici scoatem si concluuzia randamentului prost la
scoala.
Acestia pentru a reusii sa treaca cu brio peste aceste probleme, atat parintele afectat de
alcool cat si copii au nevoie de consiliere speciale. Copii fiind demoralizati complet, iar
parintele nevrand sa isi accepte vinovatia, si faptul ca este alcoholic, situatia se
ingreuneaza cu un procentaj desttul de mare.
ALCOOLISMUL TREBUIE
TRATAT ATAT PSIHOLOGIC CAT
SI DIN PUNCT DE VEDEDRE
MEDICAL IANINTE CA ACESTA
SA DEVINA IARASI MOTIVUL
ABUZULUI IN FAMILIE, A
DIVORTULUI SI A UNEI
SITUATII FAMILIARE
PROASTE.
DIN TOATA SITUATIA ACEASTA
COPII ISI VOR CONTINUA
VIATA CU TRAUME MAJORE.