Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Continuitatea instanței
- membrii completului investit cu soluționarea cauzei nu pot fi
schimbați în cursul procesului decât pentru motive temeinice și
numai înainte de acordarea cuvântului pe fond
Aspecte privind desfășurarea procesului civil
Ordinea soluționării proceselor – pentru fiecare ședință se
întocmește o listă de ședință cu procesele care se judecă în acea zi,
care se afișează la ușa sălii și pe portalul instanţei
- se dezbat cu prioritate cauzele urgente, cele rămase în divergență,
cele amânate la termenele anterioare, cele în care părțile sunt
reprezentate sau asistate de avocat/consilier juridic
Atribuțiile președintelui de complet. Poliția ședinței de judecată
- președintele completului de judecată conduce ședința de judecată,
acordă cuvântul părților (reclamant, pârât, celelalte părți,
reprezentantul Min. Public)
- președintele completului exercită poliția ședinței, luând măsuri
pentru păstrarea ordinii și a bunei-cuviințe și pentru respectarea
solemnității ședinței
- dacă în cursul ședinței se comite o infracțiune, președintele
completului o constată, îl identifică pe făptuitor. Procesul-verbal
întocmit cu această ocazie este trimis procurorului
• Şedinţa de judecată
Pregătirea şedinţei de judecată
- grefierul de şedinţă preia dosarele din arhivă, de regulă, cu
două zile înainte de şedinţă
- grefierul verifică dacă au sosit dovezile de înmânare a
citaţiilor şi celorlalte acte de procedură, precum şi actele
solicitate de preşedintele completului
- grefierul întocmește o listă de ședință cu procesele care se
judecă în acea zi
- lista de şedinţă se afișează la ușa sălii și pe portalul
instanţei cu cel puţin o oră înainte de începerea şedinţei
Activitatea în timpul şedinţei de judecată
- grefierul de şedinţă va intra în sala de judecată cu o jumătate de oră înainte de
începerea şedinţei de judecată
- dezbaterile fiecărui proces începe cu apelul părţilor, după care grefierul de
şedinţă face referatul cauzei, iar instanța verifică identitatea părților și
împuternicirea reprezentantului
- în funcţie de situaţia concretă din fiecare dosar, instanţa poate proceda la:
1. Amânarea cauzei
- dacă pricina nu este în stare de judecată, părțile pot cere, la începutul ședinței,
amânarea cauzei, cu condiția ca această cerere să nu provoace dezbateri. Când
completul este colegial, această amânare se poate face de un singur judecător.
- părțile se pot înțelege să amâne procesul, pe baza învoielii lor, o singură dată.
Dacă, după amânare, părțile nu stăruiesc în judecarea cauzei, aceasta va fi
suspendată
- cauza poate fi amânată pentru lipsă de apărare numai în mod excepțional,
pentru motive temeinice, neimputabile părții. Dacă instanța respinge cererea de
amânare, va amâna pronunțarea pentru ca partea să poată depune concluzii
scrise
2. Suspendarea judecăţii - conform dispoziţiilor art. 411 şi urm. CPC
3. Judecarea procesului:
- are loc atunci când părţile sunt legal citate şi se prezintă ambele sau numai una
din ele, sau când părţile lipsesc, dar cel puţin una dintre lele a solicitat judecarea
cauzei în lipsă
- pe parcursul procesului, instanța va încerca împăcarea părților, invitându-i să
participe la o ședință de informare cu privire la avantajele medierii, dacă litigiul
poate face obiectul unei asemenea proceduri
- dacă părțile nu cunosc limba română se va folosi un traducător autorizat, iar
dacă, din diferite motive, nu se pot exprima se va folosi un interpret
- minorii vor fi audiați în cameră de consiliu
- dacă s-a trecut la cercetarea procesului, instanţa se va pronunţa mai întâi
asupra excepţiilor de procedură şi a celor de fond care fac inutilă administrarea
de probe, după care va încuviinţa probele solicitate de părţi
- instanța este obligată să respecte principiul contradictorialității, punând în
discuție toate cererile, excepțiile, împrejurările de fapt și temeiurile de drept
- preşedintele completului de judecată acordă cuvântul părților (reclamant,
pârât, celelalte părți, reprezentantul Min. Public)
Termenul în cunoștință – art. 229 CPC
o Are termen în cunoștință și nu va mai fi citată:
a. partea care a depus cererea personal sau prin mandatar și a luat termen în
cunoștință
b. partea care a fost prezentă la un termen de judecată, personal sau prin reprezentant
legal ori convențional, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaște termenul
c. partea căreia, personal ori prin reprezentant ori prin persoana însărcinată cu
primirea corespondenței, i s-a înmânat citația pentru un termen de judecată
o Nu se aplică regulile privind termenul în cunoștință în următoarele ipoteze:
1. reluarea judecății după suspendare
2. repunerea procesului pe rol
3. partea este chemată la interogatoriu, excepție: partea a fost prezentă când s-a
încuviințat proba și s-a stabilit termen pentru luarea interogatorului
4. instanța dispune, pentru motive temeinice, ca partea să fie citată la fiecare termen
5. instanța de apel/recurs fixează termen pentru rejudecarea fondului procesului
o Nu au termen în cunoștință și se citează la fiecare termen:
I. militarii încazarmați
II. deținuții
Preschimbarea termenului
- poate fi cerută numai pentru motive temeinice
- poate fi făcută din oficiu sau la cererea părților
- se soluționează în cameră de consiliu, fără citarea părților
Notele de ședință. Înregistrarea ședinței
- grefierul de ședință este obligat să ia note în legătură cu
desfășurarea procesului, care pot fi citite, la cerere, de părți și
corectate
- părțile pot primi, la cerere, o copie a notelor grefierului după
terminarea ședinței
- notele pot fi contestate până , cel mai târziu, la termenul următor
- ședințele de judecată se înregistrează, iar instanța va elibera, la
cerere, o copie electronică a înregistrării, părților sau procurorului,
dacă a participat în cauză
Încheierea de ședință
A. Redactare – se redactează de grefier, pe baza notelor de ședință în cel mult 3 zile
de la data ședinței de judecată
B. Cuprins – art. 233 CPC – încheierea de ședință cuprinde date privind instanța,
dosarul, componența instanțe (numele membrilor completului, grefierului,
procurorului dacă e cazul), numele părților și a reprezentanților, prezenţa
părților, îndeplinirea procedurii de citare, obiectul procesului, probele
administrate, cererile, declarațiile părților și prezentarea pe scurt a susţinerilor
acestora, inclusiv concluziile procurorului, menţiuni despre ceea ce s-a
consemnat în procese-verbale separate, soluția dată de instanță, măsurile
dispuse, calea de atac și termenul, dacă este cazul, mențiunea că ședința a fost
sau nu publică ori în camera de consiliu, semnătura membrilor completului și a
grefierului
C. Clasificare – încheierile pot fi:
Preparatorii – care nu leagă instanța, putând reveni asupra dispozițiilor și
măsurilor luate
Interlocutorii – prin care, fără a hotărî în tot asupra procesului, se soluționează
excepții procesuale, incidente procedurale sau alte chestiuni litigioase
CERCETAREA PROCESULUI
DISPOZIȚII COMUNE art. 237-244 CPC
Noțiune – mijlocul procesual prin care, fără a se pune în discuție fondul dreptului,
se invocă neregularități procesuale cu privire la compunerea completului,
constituirea instanței, competența instanței, procedura de judecată sau lipsuri
referitoare la dreptul la acțiune, cu scopul de a se declina competența, a se amâna
judecat, a se reface unele acte ori a se anula, respinge sau perima cererea
Clasificare
a. După obiect: excepții de procedură (se invocă neregularități procedurale)
- excepții de fond (în legătură cu pretenția dedusă judecății)
b. După efect: - excepții dilatorii (tind la amânarea procesului)
- excepții peremptorii/dirimante(tind la împiedicarea/stingerea procesului)
- excepții mixte (încep cu efect dilatoriu și tind la un efect dirimant)
c. După caracter:- excepții absolute (privesc încălcarea normelor de ordine publică)
- excepții relative (privesc încălcarea normelor de ordine privată)
Invocarea excepțiilor
- excepțiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanță în orice stare a procesului. În recurs pot fi
ridicate numai dacă, pentru soluționarea lor, nu e necesară administrarea altor dovezi în afara
înscrisurilor
- excepțiile relative pot fi invocate de partea care justifică interes, cel mai târziu la primul termen de
judecată după săvârșirea neregularității procesuale, în etapa cercetării procesului și înainte de a se
pune concluzii pe fond
Ordinea și procedura de soluționare a excepțiilor procesuale
- instanța soluționează mai întâi excepțiile procesuale și cele de fond care fac inutilă administrarea
probelor sau cercetarea pe fond a cauzei
- excepțiile pot fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei dacă, pentru
soluționarea lor este necesar să se administreze aceleași dovezi ca și pentru finalizarea cercetării
procesului sau soluționarea fondului
- dacă se invocă simultan mai multe excepții de procedură sau de fond, ordinea de soluționare va fi
stabilită de instanță în funcție de efectele pe care fiecare dintre excepții le produce; excepțiile care
atrag anularea se soluționează, de regulă, înaintea celor care atrag soluții de inadmisibilitate
- dacă excepția este apreciată ca neîntemeiată, instanța pronunță o încheiere interlocutorie care
poate fi atacată odată cu fondul, dacă legea nu prevede altfel
- dacă excepția este întemeiată, instanța o admite și pronunță, după caz:
- o încheiere interlocutorie, ce poate fi atacată odată cu fondul, dacă decide amânarea judecății
- o sentință/decizie prin care se dezinvestește (declină, anulează, respinge cererea), supusă acelorași
căi de atac ca și hotărârea ce s-ar fi pronunțat pe fondul cererii, dacă legea nu prevede altfel.