COMUNICAREA

EFICIENTĂ A UNUI
CADRU DIDACTIC
 Definirea conceptului de comunicare
• Procesul de invatamant este, dupa cum am precizat anterior, un act de comunicare.
Aceasta pentru ca nu se poate concepe desfasurarea eficienta a unei activitati in afara
comunicarii umane, care reprezinta una din formele fun-damentale ale interactiunii omului
cu cei din jur. Comunicarea umana se re-alizeaza prin intermediul unui sistem de
simboluri si semnificatii sociale ge-neralizate si urmareste stabilizarea sau modificarea
comportamentala la nivel individual sau grupal.
• Prin comunicare intelegem transmiterea unui continut (mesaj) de la emitator la receptor
prin intermediul unui canal sau cai de comunicare. Rezulta ca orice act de comunicare
implica in mod necesar un emitator (E), cel care detine informatia si transmite mesajul, un
receptor (R), cel care primeste infor-matia, mesajul si un canal de transmitere a mesajului.
Se realizeaza totdeauna intr-un context (spatiu, timp, ambianta, starea psihica a celor ce
participa la comunicare) care influenteaza desfasurarea si calitatea comunicarii.
SPECIFICUL COMUNICĂRII DIDACTICE:
- Facilitează realizarea fenomenului educațional în ansamblul
său;
- Este instrumentală – urmărește deliverat un scop:
producerea unui anumit efect asupra receptorului, în efortul
de formare a identității sale;
- Antrenează întregul potențial discursiv, întreaga
personalitate a participanților;
 TIPURI DE COMUNICARE:

a) Comunicarea verbala este aceea in care instrumentul de codificare a

informatiei e limbajul natural, iar canalul de transmitere este cuvantul (sau
combinatia de cuvinte). Comunicarea verbala detine rolul determinant in
ansamblul comunicarii umane. In cadrul acestui tip de comunicare este
foarte important sa respectam regulile de exprimare corecta in limba in care
vorbim, sa alegem limbajul (cuvintele sau expresiile) cel mai adecvat in
functie de materia pe care o predam, nivelul de pregatire al elevilor carora
ne adresam etc. Cu alte cuvinte, ca si cadru didactic trebuie sa stii sa
vorbesti corect in limba pe care o folosesti, dar in egala masura trebuie sa
stii ce vrei sa transmiti si care sunt cuvintele cele mai potrivite pentru a face
acest lucru.
b) Comunicarea paraverbala este, intr-un fel, „cainele de paza' al comunicarii verbale, deoarece ea
se realizeaza prin intermediul unor elemente ce insotesc cuvantul si vorbirea in general:
caracteristicile vocii, particularitatile vorbirii, accentul, intonatia, pauza, ritmul si debitul
vorbirii, intensitatea rostirii. Si in comunicarea didactica dimensiunea paraverbala are importanta
ei, de care trebuie sa tinem seama atunci cand intentionam o comunicare eficienta. Pe de alta
parte, aspectele paraverbale ale comunicarii pot schimba, intr-un anumit context sau in functie de
context, intreaga constructie de sensuri si semnificatii realizata prin intermediul comunicarii
verbale. Enuntul „Ah, ce destept esti' are semnificatii diferite in functie de elementele
paraverbale care insotesc comunicarea.
c) Comunicarea nonverbala este acea forma a comunicarii in care transmisia mesajului se
realizeaza prin alte mijloace decat cuvantul. Voluntar sau involuntar, noi spunem ceva celorlalti
si prin expresia fetei, privire, gesticulatie, pozitia corpului, proximitate, contactul corporal,
infatisare, imbracaminte. Este motivul pentru care „limbajul gesturilor' a devenit astazi un limbaj
universal: daca pentru a ne intelege in limba romana, trebuie sa stim regulile limbii romane si
intelesul cuvintelor acestei limbi, semnificatia gestului de a arata spre ceas este inteleasa cu
usurinta ca fiind o intrebare adresata interlocutorului („Cat e ceasul?'), fara sa fie nevoie de
cunoasterea vreunei reguli.
 Pentru a putea defini o comunicare ca fiind didactica ea trebuie sa
indeplineasca urmatoarele criterii:
a) comunicarea trebuie sa fie un act intentionat, iar intentia sa vizeze schimbari
in cunoasterea, afectivitatea, comportamentul sau actiunea celui ce recepteaza
comunicarea;
b) comunicarea trebuie sa se desfasoare intr-un cadru organizat si sa se deruleze
dupa anumite principii de eficienta paideica (in privinta formarii celuilalt);
c) in general, dar nu exclusiv, o astfel de comunicare se desfasoara in institutii
specializate (scoala, universitate), preocupate si de buna organizare a
comunicarii in cadrul lor;
d) eficienta comunicarii trebuie sa fie supusa evaluarii in raport cu un ideal
stabilit de modul de organizare a actului.
 Blocaje ale comunicarii didactice:
a) blocaje determinate de caracteristicile persoanei angajate in comunicarea
didactica (profesorul pe de o parte, elevul pe de alta). Aici vorbim practic
despre caracteristicile personalitatii cadrului didactic si elevilor ce se regasesc
in comunicare. Astfel, agresivitatea sau calmul, prejudecatile sau flexibilitatea,
autoritatea sau permisivitatea (alaturi de multe alte caracteristici personale) pot
fi doar cateva dintre atitudinile care pot ajuta sau bloca comunicarea didactica.
b) blocaje determinate de relatiile social-valorice existente intre participantii la
relatia de comunicare didactica – Cadrul didactic ar trebui sa
reprezinte competenta stiintifica in domeniul pe care il preda, adica sa dispuna
de o autoritate pe care i-o ofera nivelul de pregatire in domeniu. Acest aspect ar
putea favoriza comunicarea didactica in sensul in care elevul ar simti nevoia sa
intrebe, sa cunoasca , sa descopere cu ajutorul cadrului didactic tot mai mult
din acel domeniu.
c) blocaje determinate de canalul de transmisie - Comunicarea didactica se realizeaza cu
ajutorul tuturor formelor de limbaj: verbal, paraverbal si nonverbal. Fara a neglija rolul si
importanta ultimelor doua forme, nu putem sa nu subliniem ca cel putin dimensiunea
informativa sau argumentativa a cunoasterii se constituie cu ajutorul limbajului verbal. De
aceea, orice distorsiuni la acest nivel devin blocaje ale comunicarii. Obstacolele din
perspectiva limbajului pot avea surse multiple. In general vorbind, amplitudinea
vocabularului elevului este o conditie a unei comunicari didactice eficiente, in timp ce un
vocabular sarac este o piedica in derularea acestei comunicari. Tot aici includem necesitatea
accesibilitatii (pentru elev) si claritatii discursului pe care il are cadrul didactic.
d) blocaje determinate de particularitatile domeniului in care se realizeaza comunicarea
didactica – utilizarea excesiva a unui limbaj specific unui domeniu /discipline de
invatamant, in conditiile in care educabililor le este inca strain, poate ingreuna cu mult
comunicarea didactica. De ex, la matematica sau fizica este absolut necesar sa cunoastem si
sa intelegem simbolurile specifice domeniului, deoarece altfel risca din postura de elev sa
nu intelegem multe din aspectele discutate.
REGULI PENTRU O COMUNICARE EFICIENTĂ:
• FOLOSEȘTE ÎNTREBĂRI DESCHISE;
• ASCULTĂ. NU ÎNTRERUPE CONVERSAȚIA;
• FII ÎNȚELEGĂTOR;
• NU CRITICA INTERLOCUTORUL;
• VORBEȘTE TARE ȘI CONVINGĂTOR;
• NU VORBI PREA REPEDE;
• MULȚUMEȘTE PENTRU ATENȚIE ȘI ÎNȚELEGERE;
• ÎNVAȚĂ DIN GREȘELI;
• ÎNCEARCĂ SĂ NU TE REPEȚI;