RECAPITULARE

Clasa a VII-a
 Textul este format din propoziţii şi fraze
exprimate în scris, reprezentând conţinutul
unei opere literare sau ştiinţifice, al unui
discurs, al unei legi. În sens restrâns poate
să însemne şi fragment dintr-o scriere.
TEXTUL LITERAR
* are caracter ficţional (= este o plăsmuire a imaginaţiei
autorului, care transfigurează realitatea, o modelează,
transformând-o într-un univers imaginar propriu);
* are drept scop provocarea fanteziei şi a emoţiei cititorului/
receptorului;
* trăsătura fundamentală este expresivitatea, obţinută prin
diferite procedee/ figuri de stil;
* vehiculează valori general-umane prin diverse teme şi motive
literare (iubirea, adevărul, dreptatea, sinceritatea, emoţia,
nostalgia, creativitatea, jocul, războiul, tradiţia, oraşul, natura,
etc.);
* pune în mişcare personaje – existenţe fictive integrate în
universul operei;
* prezintă o mare varietate de forme: opere lirice, epice,
dramatice, aparţinând diverselor specii literare.
TEXTUL NONLITERAR
- reprezintă rezultatul observării realităţii şi al transformării acesteia
în informaţie;
- are caracter nonficţional (= este bazat pe aspecte adevărate, concrete
ale realităţii cotidiene);
- are drept scop informarea cititorului/ receptorului, dar şi
transmiterea unor convingeri, încercarea de a-l determine pe acesta să
facă/ să creadă un anumit lucru;
- este folosit aspectul corect, îngrijit al limbii;
- se caracterizează prin obiectivitate, claritate, accesabilitate relativă,
în funcţie de domeniu;
- sunt prezente uneori clişee de limbaj ( formule fixe folosite în diverse
acte oficiale, scrisori, etc.), termeni specifici unui anumit domeniu de
cercetare;
- prezintă o mare varietate de forme: texte de lege, reţete, prospecte de
medicamente, instrucţiuni de montare/ utilizare a aparatelor, ghiduri
turistice, reclame, articole de ziar sau de revistă, ştiri, interviuri,
anunţuri, lucrări ştiinţifice).
Pastila de ortografie.

Construiește propoziții cu ortogramele:

cei/ce-i, cea/ce-a.

Explică folosirea cratimei din structura: Și soarele de aur

dă-n pârg ca o gutuie...
  Ce vrea cu mine toamna, pe dealuri de mă-ntoarnă?
 Acum - omida neagră- spre poama lui se suie

 Ca un ecou al toamnei răspunde tocălia...

Completează tabelul următor, precizând partea de vorbire și cazul pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în text.

Cuvântul Partea de vorbire Cazul

(cu) mine

neagră

al toamnei
Încercuiește litera A (dacă apreciezi că afirmația este
adevărată) sau F (dacă tu crezi că este falsă):
 A / F Verbele predicative: își coase, s-a dus sunt însoțite
de pronume personale, forme neaccentuate.
 A / F În versul: Prin foi lumina zboară ca viespi de
chihlimbar, există patru substantive comune, două la
numărul singular și două la numărul plural.
 M ODURI LE NE PE RSONALE

MODUL INFINITIV MODUL GERUNZIU MODUL PARTCIPIU MOD SUPIN

a merge Mergând Mers de/ la / pentru mers

a colora colorând colorat de/ la/ pentru colorat
 MODURILE PERSONALE

MODUL INDICATIV MODUL MODUL MODUL

CONJUNCTIV CONDIȚIONAL- IMPERATIV
OPTATIV

TIMP TIMP VIITOR TIMP TIMP TIMP TIMP MAI TIMP TIMP
PREZENT PERFECT PERFECT IMPERFECT MULT PREZENT PREZENT
SIMPLU COMPUS CA PERFECT

u merg eu voi merge Eu mersei Eu am mers Eu mergeam Eu mersese Eu să merg Eu aș merge

u mergi tu vei merge Tu merseși Tu ai mers Tu mergeai Tu mersesei Tu să mergi Tu ai merge Mergi!
l merge el va merge El merse El a mers El mergea El mersese El să meargă El ar merge
oi noi vom merge Noi Noi am mers Noi mergeam Noi merseserăm Noi să Noi am merge
mergem voi veți merge merserăm Voi ați mers Voi mergeați Voi merseserăți mergem Voi ați merge Mergeți!
oi mergeți ei vor merge Voi merserăți Ei au mers Ei mergeau Ei merseseră Voi să mergeți Ei ar merge
i merg Ei merseră Ei să meargă
 Precizează modul verbelor:

 alergând= să
afle=
 de spălat=
ascultă! =
 o să ajungă= a
spune =
 ar vrea=
desenat=
 Conjugă verbul „a citi” la modul indicativ, timp
perfect simplu.
 Diftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală
şi o semivocală care fac parte din aceeaşi silabă.
 ia- iarnă, iarbă, crăiasă, iarăşi

 ou- bou, erou, tablou, ecou, cadou

 ea- seară, teatru, mea, stea, lalea

 ie – iepure

 Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o

vocală şi două semivocale care fac parte din aceeaşi
silabă.
 chinezoaică, rusoaică, leoaică
 Hiatul este reprezentat de două vocale alăturate care
fac parte din silabe diferite.
 Po-et, bi-o-lo-gi-e, po-li-ţi-e, a-vi-a-ţi-e, co-no-ta-ţi-e,
zo-o-lo-gi-e, a-le-e, hi-at

 Subliniază, din seria de mai jos, doar cuvintele ce

conțin diftongi:
 miroase, via, foi, ziua, aur, ecou, iarăși, pasărea.
 Sistemul fonetic al limbii române este constituit din 33 de
sunete. După modul şi locul de articulare, sunetele se
clasifică în:vocale, semivocale şi consoane.

 Limba română are: 7 vocale, 4 semivocale şi 22 de

consoane.
 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect:

 Cuvântul ghionoaie conține: a. 9 litere și 7 sunete;

 b. 9 litere și 8 sunete.
 În cuvântul chihlimbar există: a. 10 litere și 9
sunete;
b. 10 litere și 8 sunete