Dirección General

de Seguros y
Fondos de Pensiones
Solvenţa 2
Norme de evaluare
Provizioane tehnice

Direcţia Generală
de Asigurări şi
Fonduri de Pensii

Bucureşti, 11 aprilie 2.008

DGSFP 1
 Evaluarea provizioanelor tehnice
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii Punctul de plecare necesar pentru a evalua şi
gestiona riscul companiilor de asigurări este
PT, norme existenţa unei estimări imparţiale şi ce
generale corespunde cu piaţa, a obligaţiilor derivate din
contractele lor de asigurare.

Printre alte motive, concurenţa între multitudinea

de companii de asigurare din diferite ţări de pe
piaţa unică au condus la realizarea unei
armonizări, transparenţe şi comparabilităţi între
companiile de asigurări.

DGSFP 2
 Evaluarea provizioanelor tehnice
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
• Actualele sistemele în vigoare încearcă să limiteze riscul
de abateri neaşteptate şi adverse făcând estimări
conservatoare care se materializează în marje implicite
de prudenţă.
• Aceste marje împiedică compararea între companii şi cu
atât mai mult între diferite legislaţii:
– Directivele nu menţionează câtă prudenţă trebuie
inclusă în estimări
– Se poate găsi în ipotezele actuale, în tipul de
reducere...
– Face dificilă luarea deciziei conducerii şi a
supervizorilor.

• Aceste modele nu favorizează competenţa în sectorul

financiar globalizat şi nici pe piaţa unică de asigurări

DGSFP 3
 Evaluarea provizioanelor tehnice
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
• Obiectivul este ca provizioanele tehnice să cuprindă
cea mai bună estimare a angajamentelor unei
companii de asigurare.
• Orice marjă ce trebui luată în calcul ce se va adăuga
la această estimare să reflecteze numai
caracteristicile riscului aferent respectivelor
angajamente de asigurare.

– Caracteristicile esenţiale ale celei mai bune

estimări :
• Trebuie să fie completă
• Trebuie să fie imparţială
• Trebuie să ţină cont de toate împrejurările

DGSFP 4
 Evaluarea provizioanelor tehnice

Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii -Provizioanele Tehnice se calculează în baza valorii
actuale de ieşire, adică în costul sperat de la fluxurile
viitoare provenite din contracte.
-‘current exit value’ : suma pe care un asigurator speră să o
plătească azi prin transferarea imediată a contractelor sale la altă
entitate.
Această opţiune intră în conflict cu altele, de exemplu
cea de a determina provizionul pe baza primei – care
se presupune că va genera PT mai mari în cazul
primelor “prudente”.

În astfel de cazuri, metoda valorii de ieşire se

presupune că determină recunoaşterea unui profit la
începerea contractului, în loc să-l împartă pe perioade
în funcţie de durata contractului.
DGSFP 5
 Evaluarea provizioanelor tehnice
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii Provizioanele Tehnice sunt suma dintre
- o ‘valoarei sperată’ sau ‘cea mai bună
PT, norme
generale şi
estimare (‘best estimate’), şi
comparaţie... - o marjă de risc.
PT = Cea mai bună estimare (BE) + Marja de risc (RM)

Exceptând riscurile ‘hedgeables’ (‘ce pot fi

acoperite’ sau ‘contracarate’ pe pieţele
financiare), valoarea estimată/cea mai bună
estimare şi marja de risc trebuie să fie
explicite.
Marjele de prudenţă implicite (de ex. printr-un tabel
de mortalitate sau o rată prudentă) nu mai sunt
autorizate.

DGSFP 6
 Hedgeable and non-hedgeable risks.
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros Hedgeable* Non-hedgeable**
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
• Flux de numerar sau • Idem pe 60 ani
Principii opţiunea de rată a dobânzii • Flux de numerar din pieţe
Financiare pe 10 ani USD, EUR, Yen emergente pe 15 ani
Generale (2) • Opţiune/ acţiune pe 10a. • Opţiune/ acţiune pe 30 a.

• Riscuri la titluri pe o piaţă • Majoritatea asigurărilor,

activă: de exemplu de
Ne-financiare
ex. riscuri catastrofice răspundere civilă, deces,
comercializate bunuri, etc.

Abordarea pieţei; Necesită un calcul

MR implicit în explicit /un model
Preţurile observate pe
Sursa: UNESPA piaţă
*Risc pe care compania de asigurare îl poate reduce cumpărând un instrument de acoperire sau
tranfesrându-l unei contra-părţi raţionale, diversificate şi independente în condiţii normale de
afaceri (titluri, derivate, opţiuni...)

**Riscuri care nu pot fi acoperite sau transferate uşor datorită lichidităţii pieţei. DGSFP 7
 Hedgeable y non hedgeables risks
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii Există angajamente care în parte pot fi acoperite în
timp ce altele nu au o astfel de acoperire (prin
PT, norme
generale şi
acoperire se poate înţelege, printre altele,
comparaţie... posibilitatea de raportare a pasivului într-un activ cu
caracteristici similare).
Există angajamente în care partea ce poate fi
acoperită nu poate fi separată de partea ce nu poate
fi acoperită. În acest caz trebuie calculat BE + RM în
mod separat.
În cazul riscurilor ‘hedgeable’, referinţa pieţei poate
conduce la o marjă de risc obiectivă egală pentru
toţi asiguraţii, prin urmare nu trebuie explicitată
marja.

DGSFP 8
 Hedgeable y non hedgeables risks
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
• Hedgeable:
Hedgeable Fluxurile de numerar derivate din
contractele de asigurări care sunt susceptibile de
acoperire sau care pot fi contracarate cu
instrumente financiare ale căror preţuri să fie
cunoscute direct pe o piaţă lichidă, transparentă şi
profundă.
• Nu e necesar să se calculeze BE + MR în mod
separat
– Posibilitatea de a separa unele garanţii în cadrul unui
contract.
– Se permite un anumit risc de bază.
– Cerinţele pieţei financiare (volum, frecvenţă, ...)
– În caz de îndoieli Non hedgeable
– Principiul de ne-arbitrare

DGSFP 9
 Evaluarea PT:
valoarea sperată / cea mai bună
estimare
Direcţia
DirecciónGenerală
de
General
de Asigurăriyşi
Seguros Metodologia actuală:
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii •Valoarea sperată este media distribuţiei relevante a
pierderilor
• Nu trebuie utilizate minim două metodologii
diferite ca în cazul QIS3.
•Metodologia trebuie descrisă şi se menţiona dacă
se folosesc mai multe metodologii, care sunt ele şi
de ce se folosesc.
•Metodologia trebuie să fie adecvată naturii
pasivului şi să fie fiabilă.
•Orizontul temporal trebuie să fie suficient, de
preferat până la finele angajamentelor.
•Se pleacă de la o abordare poliţă-poliţă
(permiţându-se utilizarea grupărilor de contracte
prin intermediul model points o sau poliţe tip,
respectând bineînţeles unele cerinţe).
DGSFP 10
 Evaluarea PT:
alte cerinţe ale valorii sperate
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
• Valoarea sperată trebuie să cuprindă toate tipurile de fluxuri (prestaţii,
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
cheltuieli, ...), inclusiv majorările previzibile cum ar fi inflaţia, tendinţele
observabile.

• Cu toate acestea trebuie scutită de orice prudenţă implicită (prudenţa

va fi în RM şi SCR)

– Prin urmare, informaţie: realistă şi rezonabilă

• Optimă utilizare a informaţiei actualizate a pieţei
• Informaţie rezonabilă ce trebui să ţină cont de toate informaţiile
disponibile şi să reflecte caracteristicile pachetului de
asigurări.

• Valorificarea opţiunilor şi garanţiilor financiare ţinând cont de

ratele forward implicite, în curba ratelor fără risc.

• Ia în considerare comportamentul companiei de asigurări

(‘Management actions’)

DGSFP 11
 Evaluarea PT:
alte cerinţe ale valorii sperate

Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros Prime viitoare din contractele în vigoare :
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii Se adoptă redactarea propusă de CFO Forum în locul celei
anterioare a IASB. Consecinţe:
Pentru calcularea valorii sperate se includ:
Principii • acele prime viitoare când există limitări pentru a pune un nou tarif sau
Generale (4) există posibilitatea de reînnoire în favoarea posesorilor
•Includerea opţiunilor (de exemplu: aporturi extraordinare)
•Acele prime ale căror plată se poate pretinde în mod legal
•Cele din contractele în care suma asigurată se fixează în
momentul încheierii contractului.

Excluderea afacerii viitoare?

Nu se includ acele prime sperate din reînnoirile viitoare care nu sunt

prevăzute în contractele în vigoare (prelungiri)

Obligatoriu se va ţine seama de Discontinuităţi, cum ar fi comportamentul

posesorului (recuperări, reduceri, ...)

DGSFP 12
 Afacerile viitoare…
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii Tema referitoare la afacerile
viitoare… 31.12.X
31.12.X−1
data de calcul

Aceste riscuri nu se
includ în PT

Prov. pentru Prov. pt

accidente prime ne cons.

Contract ce se Prelungirea
finalizează pe 30/4/X contractului precendet
sau un nou contract

30.04.X
DGSFP 13
 Evaluarea PT:
alte cerinţe ale valorii sperate

Direcţia
DirecciónGenerală
de
General
de Asigurăriyşi
Seguros • Ipoteze: realiste
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
– Se împart ipotezele în mod separat pe grupuri omogene de riscuri
(“segmentare”) (“portofoliu specific”)
– Proiecţiile de fluxuri vor trebui să reflecte dezvoltările prevăzute, de
tip demografic, legal, medical, tehnologic, social sau economic.

• Cheltuieli
• Inflaţie
– Să coincidă cu piaţa
– Adecvate naturii fluxului sau costului
• Ipotezele specifice entităţii în determinarea costului de
gestionare a accidentelor sau costurile administrative
• Clarificare privind cheltuielile primelor viitoare
• Impozite
– Efectele impozitelor asupra fluxurilor prevăzute.
– Nu se iau în considerare ajustările datorate impozitelor diferite în
provizioanele tehnice la trecerea de la bilanţ contabil la solvenţă.
– Se vor admite simplificări pentru a ţine cont de acele impozite
diferite şi de capacitatea de a absoarbe pierderi în cadrul SCR
DGSFP 14
 Evaluarea PT:
valoarea sperată / cea mai bună
estimare
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros

Reasigurare:
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii

•Provizioanele tehnice se calculează fără a

PT, norme
generale şi deconta posibilele încasări ca urmare a
comparaţie ... reasigurării.

•Se calculează un activ ca urmare a reasigurării

şi se ţine cont de riscul de contra-parte al
fiecărui reasigurator. (idem SPV)

•Se face o ajustare urmare a Pierderii din neplata

estimată:
•Procentaj de recuperare a reasigurării
•Probabilitatea de neplată a reasiguratorului,
se admite 50% în lipsa alte informaţii.

DGSFP 15
 Evaluarea PT:
EXEMPLU DE REASIGURARE
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii

Probabilitatea Activ prin

Suma de Pierdere Probabilitate de
evenimen reasigurare (LGD)*
plată estimată neplată (PD)*
tului brut

Eveniment 1 100,0
0€ 99% 99,00 € 0% - € 0,00%
50,25
%
10.00
Eveniment 2
0,00 100,00
€ 1% 100,00 € 50% 50,00 € %
BE
recoverabl
e* 199,00 € 50,00 €

Expected Loss (EL) (€) Pierdere estimată

Loss-Given-Default (%) Procentaj estimat al neplăţii
Probability of default (PD) Probabilitatea de ne-solvenţă
PD = 50,25% = (99%*100€*0% + 1%10.000€*1000%) / 199
DGSFP 16
 Evaluarea PT:
valoarea sperată
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Rezumând, se suprimă zonele de prudenţă:
Fonduri de Pensii
- în “life” nu se utilizează în decontare o rată prudentă (cum
PT, norme
ar fi 60% din rata de obligaţiuni ale Statului)
generale şi - nu se utilizează tabele de mortalitate “prudente”
comparaţie...
- nu se utilizează “limite de jos” cum ar fi de ex. valoarea de
recuperare **(întrucât ipoteza de 100% recuperare nu este
“realistă” )
Cu toate acestea, acele zone de prudenţă nu se vor transfera pur
şi simplu la noua marjă de risc, deoarece în realitate nu
aportau un nivel armonizat de prudenţă.
− Astfel, la asigurările non-life absenţa decontării nu
furnizează neapărat marje legate de riscul pe care trebuie
să-l acopere.
− În asigurările “life”, norma unei valori de recuperare ca
limită de jos a PT conduce şi la diferite nivele de prudenţă
(în funcţie de comportamentul clienţilor, ...)

DGSFP 17
 Evaluarea PT:
marja de risc
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
Principii “general admise” în ce priveşte MR:
PT, norme - Riscuri similare  MR similare; MR depinde
generale şi
comparaţie...
numai de riscul pasivelor sale, dar nu de alte
pasive sau de active *
- Cu cât există mai multe incertitudini privind
cea mai bună estimare, cu atât MR ar trebui să
fie mai mare;
-Riscurile rare şi cu o mare severitate trebuie să
aibă marje > decât riscurile mai dese şi mai
puţin severe, etc**

DGSFP 18
 Marja de risc:
cuantificare
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
Două abordări:
PT, norme -Abordarea “îndeplinire”**: MR trebuie să
generale şi
comparaţie... fie suficientă pentru a permite
asiguratorului să-şi îndeplinească
angajamentele*
-Abordarea “transfer””: MR trebuie să
corespundă cu ceea ce ar solicita
cumpărătorul portofoliului *

DGSFP 19
 Marja de risc:
cuantificare
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
Cazurile în care sumele ar putea să difere în
PT, norme
mod semnificativ nu par foarte dese, deoarece
generale şi societatea de asigurare a portofoliului trebuie
comparaţie... să-şi respecte obligaţiile...
Cu toate acestea: de ex. o societate mutuală (ex. de
profesionişti asiguraţi în RC) pentru a le garanta
asociaţilor bune relaţii cu clienţii lor, societatea
mutuală îi indemnizează “un pic mai bine” la nivelul
celelaltor societăţi de asigurare , caz în care
valoarea de lichidare> valoarea de transfer*

dar poate conduce la metode diferite de calcul.

DGSFP 20
 Marja de risc:
abordări posibile
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
Metoda percentilului corespunde abordării
PT, norme “îndeplinire”, dar e dificil de implementat în
generale şi asigurările “life”.
comparaţie...
O metodă a costului de capital corespunde
mai bine abordării “transfer”. Marja este
costul (actualizat) al capitalului care se
pune obligatoriu faţă de PT.
Alte abordări posibile : MR = multiplu al abaterii
standard, ...

DGSFP 21
 Marja de risc:
Metoda percentilelor
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii Măsuri specifice de variabilitate a unui
provizion tehnic
PT, norme
generale şi
comparaţie...

DGSFP 22
 Marja de risc: propuneri
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii Provizion tehnic (non-hedgeable risks) =
Valoare sperată + Marja de risc
marja de
risc (1)
Marja
NU nu funcţionează ca o protecţie împotriva abaterilor
Marja NU pretinde să mărească solvenţa societăţii de
asigurare
Oferă informaţii utile utilizatorilor pentru a lua decizii
(compensarea pe care o cere piaţa prin asumarea
riscului inerent provizioanelor tehnice)

DGSFP 23
 Marja de risc:
abordări posibile
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
IASB şi IAIS nu specifică metoda de
PT, norme calculare a marjei (specifică numai condiţiile pe
generale şi care trebuie să le îndeplinească marjele)
comparaţie...
CE, la rândul său, a optat în favoarea
costului capitalului (cu o rezervă în ce priveşte
asigurarea non-life de lungă durată).

O metodă a costului de capital ridică mai

multe chestiuni:

DGSFP 24
 Metoda costului de capital:
problematici
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros

-costul capitalului: Capital ‘economic’ sau

Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii

PT, norme
cerut?
generale şi -S-a optat pentru SCR calculat cu formula
comparaţie...
standard.
- costul capitalului: este costul obligaţiei de a
investi aporturile FP în active fără risc (până la
suma SCR).

Astfel, dacă rata fără risc = 4%, şi randamentul

activelor ‘libere’ = 7%,
costul capitalului = 7% − 4% = 3%.

Ex.: în QIS4, costul capitalului = 6%*

DGSFP 25
 Calcularea marjei de risc
Noutăţi QIS4

Direcţia
DirecciónGenerală
General
– Pentru a calcula MR se ţine cont de capitalul reglementat
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii (SCR’) cu următoarele consideraţii :
• SCR se calculează cu formula standard (Opţiunea adiţională MI)
la data de evaluare a Provizioanelor Tehnice.
• Se calculează netul de reasigurare în mod exclusiv.
• Entitatea de referinţă se consideră că este o entitate diferită de
original şi goală.
• SCR viitoare se calculează net, luând în considerare efectul
reductor al participării la profit.
• Se ţine cont de riscurile
– operaţional,
– de subscriere în contractele în vigoare
– şi creditul în reasigurarea cedată.

• Riscuri excluse pentru a evita dubla calculare şi circularitatea:

– piaţa
– şi de contra-parte în contractele de derivate financiare.
• marja de risc se va calcula pe segmente (lob) fără ca în agregare
să se includă beneficii de diversificare.

DGSFP 26
 Calcularea marjei de risc
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
• Scop: să se asigure că valoarea PT este egală cu
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
cuantumul pe care un potenţial asigurator l-ar cere
pentru a intra azi în posesia pasivelor de asigurare
evaluate.
• = CoC, valoarea actuală a costului pe care trebuie să-
l suporte societatea de asigurare la constituirea
sumei din fonduri proprii echivalente cu SCR necesar
pentru a asuma astfel de obligaţii de asigurare.
RM = ∑ CoCfactor * SCR’t * vt

• Rata costului de capital rămâne la 6%

• Rata decontului este curba fără risc.

DGSFP 27
DGSFP 27
 Metoda costului de capital:
exemplu
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
Exemplu: dacă SCR care îi corespunde
PT, norme unui portofoliu este:
generale şi
comparaţie...
an 0 1 2 3,4, …

SCR = 100 100 50 0

Atunci costul care îi corespunde acestui

portofoliu este:

DGSFP 28
 Metoda costului de capital: exemplu (cont.)

Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
Ex.: dacă SCR care îi corespunde unui
PT, norme anumit portofoliu este:
generale şi
comparaţie...
Sfârşitul 0 1 2 3,4, …
anului
SCR = 100 100 50 0

Cost la 6% 6 6 3 0

Decontat la 5,77 5,55 2,67 Total 13,98

(de ex.) 4%

13,98 = marja ce se va adăuga la valoarea

sperată DGSFP 29
 Metoda Costului de Capital (CoC)
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
1. Se proiectează fluxurile viitoare sperate (best estimate),
marja de şi se calculează provizioanele tehnice azi şi în oricare
risc (2) moment viitor al timpului ( t0, t1, t2, t3,…)
2. Se calculează SCR în momentul actual (SCR’0) şi SCR
în fiecare moment viitor (SCR’t) (excluzând riscul de
piaţă şi de contra-parte în derivatele financiare)
3. Se calculează costul de retribuire a SCR’ (capitalul) în
fiecare moment = SCR’t * rata costului de capital

4. Se decontează la momentul prezent costurile de capital

= Marja de risc ce trebuie adăugată la ‘best estimate’

DGSFP 30
 Metoda Costului de Capital (CoC)
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
1
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii După ce s-au obţinut SCR pentru CoC prin LoB

marja de
risc (3)
0 1 2 3 4 ...

2
Determinăm costul menţinerii acestor SCR

1 2 3 4 5 ...

3
Decontăm costurile la risc zero pentru a obţine MR
n

Fuente: UNESPA MR   6% s/rf  SCR’  v i

i
i 0

DGSFP 31
 Metoda CdC: puncte problematice
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
Metoda CoC este greu de încadrat în nişte reguli
generale:
marja de
risc (4)
− SCR depinde nu doar de riscurile de asigurare,
Aspecte
ci şi de reasigurare şi de activ: de acestea va
practice a
calculului depinde şi MR (marja de risc);
MVM
− SCR nu se defineşte prin linia de afaceri, ceea
ce face spinos calculul unei MR care să fie
caracteristic unei linii de afaceri, fără să depindă
de celelalte.

DGSFP 32
 Marja de risc. Costul de Capital (Coc).
Probleme şi simplificări
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii

a) obligaţia de a efectua calculele cu SCR

nediversificate

b) Coc = Costul de Capital reglementar

suportat de un terţ receptor al portofoliului
de active şi pasive (abordarea « transfer»).

SCRcedent eventual include o sarcină pentru

riscurile activelor, dar se presupune că
receptorul va înlocui activele cu risc cu
active fără risc.

Prin urmare:

DGSFP 33
 Costul de Capital (Coc). Probleme şi
simplificări
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
i) SCR utilizate în calculul marjei de
risc nu sunt cele reale, ci numai cele
care derivă din riscurile de subscriere
şi operaţional.
ii) Reasigurarea cedată existentă se
presupune că continuă până la
finalizarea sa => toate SCR trebuie să
includă riscul de contrapartidă a
societăţilor reasiguratoare.

DGSFP 34
 Costul de Capital (Coc). Probleme
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii a) Diversificare.
Exemple. Să presupunem că SCR viitoare ale
societăţii de asigurare sunt următoarele:

An (31-12) 0 1 2 3,4,…
SCR = 200 200 50 0

Aceste SCR produc o marjă de risc de 25,3, prin

sumarea la valoarea sperată sau cea mai bună estimare

Cost la 6% 12 12 3 0
Actualizat la 4% 11,6 11,1 2,7 Σ = 25,3

DGSFP 35
 Costul de Capital: Diversificarea între ramuri

Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
Să presupunem că societatea de asigurare
operează în două ramuri, şi că corelarea este
de 25%. În plus presupunem că SCR pentru
riscul de subscriere sunt următoarele *:
(*) prin simplificare se omit alte module ale SCR

An 0 1 2 3,4, …
SCR ramura A 150 150 0 0
SCR ramura B 100 100 50 0
SCR total 200 200 50 0

( NB. 200 = √1002 + 1502 + 2*0,25*100*150 )

DGSFP 36
 Costul de Capital: Diversificarea între ramuri

Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
Se poate calcula marja de risc aferentă SCR
din fiecare ramură (care va fi a priori marjei
de risc a unui asigurator mono-risc)

SCR ramura A 100 100 50 0

Cost actualizat 5,8 5,5 2,7 tot. 14,0
SCR ramura B 150 150 0 0
Cost actualizat 8,7 8,3 0 tot. 17,0

Total al celor două ramuri: 14,0 + 17,0 =

31,0
DGSFP 37
 Costul de Capital: Diversificarea între ramuri

Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii

Din contră, calcularea marjei de risc

plecând de la SCR global facă să se
ţină seama de diversificare:
Marja de risc dedusă din SCR global =
25,3
=> obligaţia de a lucra cu SCR
ne- diversificat

DGSFP 38
 Costul de Capital (Coc). Probleme
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii b) Riscuri aferente activelor.
Să presupunem că avem două societăţi de
asigurare cu pasive identice, dar una are active
cu risc în timp ce cealaltă nu:

An (31/12) 0 1 2 3,4,5,...
SCR entitatea1 100 100 50 0
SCR suscrip.entitatea2 100 100 50 0
SCR piaţă.entitatea2 200 n.r. n.r. n.r.
SCR entitatea2 245 100 50 0

N.B. Corelaţie risc subscriere / risc piaţă = 0,25

2452 = 2002 + 1002 + 2*0,25*200*100

DGSFP 39
 Costul de Capital (Coc). Riscuri de active
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
Vom calcula următoarele marje de risc :

An 0 1 2 3,4, 5,...
SCR entitatea1 100 100 50 0
Cost actualizat 5,8 5,5 2,7 tot. 14,0
SCR entitatea2 245 100 50 0
Cost actualizat 14,1 5,5 2,7 tot. 22,3

Contrar principiilor propuse de IAIS / IASB,

marja de risc în funcţie de Costul de Capital nu
depinde exclusiv de pasive.

DGSFP 40
 Costul de Capital (Coc). Probleme
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
c) REASIGURARE
SCRsubscriere. Calculat plecând de la valorile nete de
reasigurare.
Dacă 80% din riscuri se reasigură,
=> SCR de subscriere scade a priori 80%.
SCR a două societăţi de asigurare cu pasive egale,
dar una din ele cedând în reasigurare 80%, vor avea
prin urmare SCR diferite în proporţie de 5 la 1.
(prin simplificare, nu se ţine cont de alte module ale
SCT, de ex. se presupune că resiguratorii sunt AAA
şi contribuţia lor la riscul de contra-parte este
insignifiant.)

DGSFP 41
 Costul de Capital (Coc). Reasigurare
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
În acest caz, angajamentele derivate din
contractele de asigurare sunt identice pentru
ambele societăţi de asigurare; totuşi, marja de
risc ce se va adăuga la valoarea sperată/cea
mai bună estimare a pasivelor variază în
proporţie de 5 la 1.
Acest rezultat nu este conform nici cu
principiile IAIS / IASB, nici cu regula de ne-
compensare a elementelor de activ şi pasiv.

DGSFP 42
 Metoda Costului de Capital (CoC)
Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
SCR în momentul 0 se consideră
Fonduri de Pensii

SCR nu include toate conceptele de risc.

Marja de SCR în momentele 0 şi următoarele includ numai conceptele
risc (4) de risc:
Aspecte - risc tehnic pentru accidente (life, non-life,
practice de sănătate),
calcul al - risc operaţional
MR - risc de eşec al reasigurării (şi reduceri)
Calcularea se efectuează pe grupe omogene de risc. Cum
trebuie împărţit SCR global între HGRs sau LOBs?
MR totală a entităţii = ¿sumă simplă a MR ale HGRs sau
LoBS, sau agregare cu corelaţii?
Suma simplă: MVMtotal = ∑ MVMparţiale
Agregare : MVMtotal <= ∑ MVMparţiale
Se presupune că entitatea de referinţă este o entitate diferită
DGSFP 43
de
 Efecte ale diversificării
Direcţia
DirecciónGenerală
General Mărimea totală nu este suma mărimilor parţiale
de Asigurăriyşi
de Seguros
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii Diversificarea se poate “simţi” pe patru nivele
•Între riscurile omogene din aceeaşi ramură
(compensarea de riscuri, mai degrabă decât diversificare)
•Între riscurile eterogene din aceeaşi ramură
•Între ramuri diferite
•Între firme din acelaşi grup
La ce nivel trebuie să se cuantifice provizioanele tehnice?

1. Marjele de risc trebuie să reflecte diversificarea în cadrul

Poziţia
contractelor supuse, în termeni largi, la riscuri similare,
provizorie a gestionate împreună într-un singur portofoliu (doc 7 B- pfº 2(a),
IASB 6(a) y 7)
(depinde
2. Marjele de risc NU trebuie să reflecte diversificarea cu alte
de portofolii de asigurări sau cu alte active sau pasive (doc 7 B-
DP 2007) pfº 2(b), 6(b) y 9(d))
¿Trebuie reflectate efectele de compensare în ce priveşte ansamblul portofoliilor
de asigurare suficient de bine diversificate, pe care le-ar putea avea al asigurator
susceptibil de a primi portofoliul de asigurări? (doc 7 B- pfº 6(c))
DGSFP 44
 Principiul de Proporţionalitate:
Simplificări

Direcţia
DirecciónGenerală
General
de Asigurăriyşi
de Seguros – (acelaşi criteriu ca la SCR)
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii
Complexitate
Principiul de
Natură
Proporţionalitate

Scală

Σ BE simplificat <
50M€ life
Absolut
Σ BE simplificat <
10M€ non life
Praguri
cantitative
cu HRG < 10%
Relative
Σ BE simplificat <
(simultane) 30% BE brut

DGSFP 45
 Aproximări:
Date insuficiente, simplificări
Începe:
Direcţia
DirecciónGenerală
General Evaluarea aprox. a celei mai bune
de Asigurăriyşi
de Seguros estimări
Fondos de Pensiones
Fonduri de Pensii

1. Există informaţie Da Se utilizează aproximarea ce

disponibilă proprie constă în aplicarea formulei
credibilă? standard în forma simplificată

Nu

2. Există o valoare de Da Se utilizează categoria de

referinţă disponibilă? aproximări bazată pe date de
referinţă
Nu

3. Există estimări de Da
Se utilizează aproximări de la
la caz la caz caz la caz
disponibile?

Nu

Se utilizează categorii de aproximări : Se utilizează aproximarea

Date contabile de decont dacă e necesar
Scaling

Rezultat:
Cea mai bună
estimare brută DGSFP 46