Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. Informaţii generale
• Descrierea cursului
Cursul de Asigurări şi reasigurări reprezintă o disciplină actuală în cadrul
disciplinelor din cadrul Facultăţii de Business. Activitatea persoanelor juridice
şi fizice este supusă în permanenţă diferitor categorii de riscuri.
În momentul producerii riscului, acesta va genera o daună care în mod
inevitabil va avea un efect financiar asupra societăţii comerciale. Daunele pot
fi daune aferente persoanelor, bunurilor şi terţelor persoane. Pentru a putea
elimina efectele nedorite ale apariţiei unor riscuri specialiştii în managementul
riscului au elaborat un set de produse de asigurare ca soluţie de finanţare a
riscului.
Pe parcursul acestui curs vor fi dezbătute produsele de asigurare de bază
necesare în activitatea zilnică de gestionare a riscurilor: asigurarea
autovehiculelor, asigurarea clădiri şi conţinut, asigurarea de accidente,
asigurarea de răspundere civilă.
În cadrul acestor produse de asigurare se vor analiza modalitatea de tarifare,
riscurile asigurate, excluderile, modalitatea de despăgubire.
• Studenţi cu dizabilităţi
În situaţia în care există studenţi cu dizabilităţi motorii sau intelectuale
tutorele/titularul disciplinei îşi va oferi disponibilitatea de a ajuta persoanele în
cauză prin soluţii suplimentare. În aceste cazuri se va acorda numărul personal
de telefon pentru a putea fi contactat dacă situaţia cere acest lucru. La dorinţa
exprimată a acestor persoane, ele vor fi încadrate în grupurile de realizare a
proiectelor, fără a fi necesară prezenţa acestora la facultate.
• Unitatea 1.
Elementele asigurării
• Scopul şi obiectivele
Pe parcursul acestei unităţi se vor deprinde noţiunile de bază şi termenii de
specialitate folosiţi în domeniul asigurărilor
• Schema logică a modului
Risc – Suma asigurată – Despăgubire – Prima de asigurare – Perioada de
asigurare – Caracterul asigurărilor
Suma asigurată
Aceasta exprimă nivelul maxim de răspundere al asigurătorului pentru riscurile
asumate. Suma asigurată este înscrisă în fiecare poliţă, şi este stabilită de
reprezentantul asiguratului în cadrul operaţiunii denumită evaluare de
asigurare. Este foarte important ca această valoare să fie cât mai aproape de
valoarea reală a bunului asigurat.
În cazul în care suma asigurată este mai mică decât valoarea reală
(subasigurare), în cazul apariţiei unor daune asiguratul nu va primi valoarea
reală, ci doar o parte. Astfel asigurarea nu în va oferi întreaga protecţie de care
acesta are nevoie. Când suma asigurată este mai mare decât valoarea reală
(supraasigurare), asiguratul nu mai are interesul de a păstra bunul în condiţii
optime deoarece în varianta în care se va întâmpla evenimentul asigurat el ar
urma să primească o valoare superioară. Deci încheierea asigurării la o valoare
superioară valorii reale nu este posibilă din punctul de vedere al asigurătorului.
Dacă prin absurd se încheie o asemenea asigurare şi are loc evenimentul
asigurat prin care se distruge în totalitate bunul asigurat, asiguratul va primi
valoarea înscrisă în poliţă. Societatea de asigurare observând că s-a efectuat o
supraasigurare, pentru care este răspunzătoare persoana care a efectuat
evaluarea, va recupera prin regres valoarea supraasigurată de la vinovat.
Spre ex. valoarea unui autoturism cu vechimea de 3 ani este de 10.000 euro,
dar datorită greşelii de calcul a reprezentantului asigurătorului acesta este
cuprins în asigurare la o sumă asigurată de 10.500 euro. Presupunem că după 3
luni autoturismul este avariat în proporţie de 100%. Prin întocmirea dosarului
de daună, ocazie cu care se verifică veridicitatea evaluării autoturismului, se
observă supraevaluarea acestuia. Asiguratul va primi 10.500 euro, iar
societatea de asigurare va recupera de la angajatul său diferenţa supraasigurată
– 500 euro. Mai există şi varianta în care se va explica asiguratului greşala de
evaluare, urmând ca acesta să primească primele de asigurare plătite în plus
pentru diferenţa din supraevaluare, alături de suma reală asigurată. Dacă acesta
nu acceptă varianta propusă de asigurător, se va reveni la situaţia penalizatoare
susmenţionată.
Suma asigurată poate fi globală pentru toate bunurile asiguratului (la poliţele
de asigurare a conţinutului) sau poate fi individualizată, întocmindu-se o anexă
în acest sens.
La asigurările de persoane suma asigurată este defalcată pentru deces din
accidente şi pentru invaliditate permanentă accidente. În cazul invalidităţii
permanente din accident asiguratul primeşte un procent din suma asigurată
pentru invaliditate, procent corespunzător părţii vătămate a corpului uman.
Presupunem că s-a încheiat o asigurare de accidente cu suma asigurată pentru
invaliditate din accidente de 10.000 lei, iar asiguratul a suferit o ruptură a
braţului care va determina o invaliditate permanentă. Medicul agreat de
asigurat stabileşte un procent al invalidităţii de 20%, deci asiguratul va primi
sub formă de despăgubire 2.000 lei.
În cazul asigurărilor de răspundere civilă suma asigurată este dată de valoarea
cerută de potenţialul asigurat în cadrul cererii chestionar, şi acceptată de
asigurător. Pentru ca valoarea acestei sume să fie adecvată este necesară o
analiză a daunelor anterioare provocate terţilor, a activităţii desfăşurate etc.
Suma asigurată poate fi împărţită pe mai multe evenimente, în acest caz
folosindu-se termenul de suma asigurată per eveniment, sau poate fi privită ca
o valoare maximă, necondiţionată de numărul evenimentelor – sumă asigurată
agregat. Dacă sunt asigurate mai multe evenimente cu o anume sumă asigurată
per eveniment, iar în cazul apariţiei unei daune se depăşeşte această valoare,
diferenţa neacoperită de asigurător va fi suportată de asigurat din propriile
resurse.
Model concret de stabilire a sumelor asigurate pentru toate cele trei categorii
de asigurări (bunuri, persoane şi răspundere civilă) va fi analizat separat în
capitolele următoare.
Prima de asigurare
Prima de asigurare reprezintă suma de bani pe care asiguratul o plăteşte
asigurătorului în schimbul promisiunii acestuia de a acoperi daunele produse
de anumite riscuri. Aceasta poate fi stabilită în baza contractului de asigurare
sau prin efectul legii.
Prima de asigurare se determină prin înmulţirea sumei asigurate cu cota de
primă, astfel:
P = S . A. × C. p.
Dauna
Dauna reflectă prejudiciul produs asiguratului de producerea evenimentului
asigurat. Aceasta are o anumită valoare, prin care se cuantifică prejudiciul.
La asigurările de bunuri poate fi vorba despre dauna totală – când bunul
respectiv este distrus în întregime sau este furat, sau despre daună parţială –
dacă bunul asigurat este distrus într-o anume proporţie.
La anumite tipuri de asigurări (ex. auto) dacă procentul daunei depăşeşte 80%
asiguratul consideră că s-a înregistrat o daună totală, plătind asiguratului suma
asigurată menţionată în poliţa de asigurare. Aceasta datorită faptului că prin
celelalte cheltuieli ocazionate de aducerea bunului la starea de folosinţă
dinaintea producerii evenimentului asigurat (cheltuieli cu manopera, cheltuieli
de transport etc.) se poate depăşi valoarea de plătit ca sumă asigurată. Deci
asigurătorul este mai avantajat dacă va plăti suma asigurată.
În strânsă legătură cu noţiunea de daună se foloseşte şi termenul de avarie
comună. Avaria comună este specifică asigurărilor maritime şi apare în situaţia
când datorită unei avarii la nava transportatoare, pentru a se evita scufundarea
aceteia, se aruncă peste bord anumite mărfuri mai grele sau situate în zona
avariată. Valoarea acestor mărfuri este suportată de către toţi proprietarii de
mărfuri transportate cu acel vas, dar şi de către armatorii şi proprietarul
vasului.
Despăgubirea
Despăgubirea de asigurare reprezintă suma pe care asiguratul este îndreptăţit
să o primească de la asigurător, pentru daunele cauzate de apariţia riscurilor
asigurate. Niciodată despăgubirea nu poate depăşi nivelul sumei asigurate, dar
nici nivelul daunei deci:
Dp ≤ S .A. şi Dp ≤ D
unde Dp – despăgubirea
S.A. – suma asigurată
D - dauna
Nivelul despăgubirii depinde în primul rând de raportul dintre suma asigurată a
bunului şi valoarea sa reală. Avem astfel două principii care se aplică
diferenţiat de fiecare societate de asigurări: acoperirea proporţională şi
acoperirea prim risc.
În cazul acoperirii proporţionale dacă bunul a fost subasigurat orice daună
(totală şi/sau parţială) va fi despăgubită proporţional cu raportul dintre suma
asigurată şi valoarea reală a bunului, astfel:
S . A.
Dp = D ×
V .R.
unde Dp – despăgubirea
D – dauna
S.A. – suma asigurată
V.R. – valoarea reală
Spre ex: valoarea reală a unui depozit este de 220.000 euro, dar din
considerente financiare proprietarul acestuia l-a asigurat pentru o sumă de
150.000 euro. După a anumită perioadă s-a înregistrat o daună de 10.000 euro.
Despăgubirea acordată de societatea de asigurare este:
S . A. 150.000
Dp = D × = 10.000 × = 6.818 euro
V .R. 220.000
Se poate menţiona, astfel că asiguratul a fost asigurat în proporţie de 68%.
În cazul acoperirii prim risc asigurătorul va plăti întreaga valoare a daunei
până la concurenţa sumei asigurate. Dacă asigurarea a fost încheiată pentru o
valoare mai mică decât valoarea reală şi se înregistrează o daună totală,
asiguratul va suporta diferenţa neasigurată.
Revenind la exemplul de mai sus, proprietarul depozitului va primi 150.000
euro, iar diferenţa de 70.000 euro o va suporta singur.
Asigurătorii din majoritatea ţărilor dezvoltate cu experienţă în domeniul
asigurărilor practică sistemul de acoperire proporţională. În România, sistemul
de acoperire proporţională se practică în special pentru persoanele juridice, dar
unele societăţi îl practică şi pentru asigurarea clădirilor persoanelor fizice.
În al doilea rând nivelul despăgubirii depinde şi de valoarea franşizei. Franşiza
reprezintă partea din fiecare daună care este suportată de asigurat. Aceasta
poate fi privită şi ca o măsură de păstrare a interesului asiguratului de a-şi
păstra bunul în condiţii optime, dar şi ca o măsură de evitare a plăţii de
despăgubiri mici care vor împiedica acordarea de bonusuri la reînnoirea
contractelor.
Franşiza poate fi exprimată în sumă absolută (ex: 100 euro din valoarea
daunei), în procente (2% din valoarea daunei) sau în zile (primele 2 zile de
convalescenţă nu sunt plătite, sau primele 10 zile în care se înregistrează
pierderi de profit ca urmare a avariilor accidentale etc.).
În funcţie de specificul asigurătorului şi al poliţei încheiate se foloseşte în
practică noţiunea de franşiză deductibilă şi franşiză nedeductibilă. Franşiza
deductibilă se suportă de asigurat indiferent de nivelul pagubei, iar franşiza
nedeductibilă (sau atinsă) se suportă de asigurat doar dacă nivelul daunei este
mai mic decât valoarea franşizei.
Presupunem următoarea situaţie franşiza este de 200 euro, iar valoarea daunei
este de este în primul caz de 150 euro şi în al doilea caz de 320 euro.
Pentru o franşiza deductibilă avem:
- în primul caz asiguratul suportă dauna de 150 euro în întregime,
deoarece valoarea daunei este mai mică decât franşiza
- în al doilea caz asiguratul suportă franşiza de 200 euro, iar
despagubirea oerită de asigurător este de 120 euro
Pentru o franşiză nedeductibilă (atinsă) avem:
- în primul caz asiguratul suportă dauna de 150 euro în întregime,
deoarece valoarea daunei este mai mică decât franşiza
- în al doilea caz asiguratul nu suportă nici o franşiză, iar
despăgubirea oferită de asigurător este egală cu valoarea daunei – 320 euro,
deoarece dauna este mai mare decât franşiza
Deasemenea în practica asigurărilor există şi alte tipuri de franşize, care sunt
diferite combinaţii între diferitele tipuri susmenţionate.
Tipurile de acoperire proporţională şi prim risc se referă doar la asigurările de
bunuri, deoarece la asigurările de persoane şi răspundere civilă sumele
asigurate sunt alese de asigurat în funcţie de nevoile sale.
Un aspect foarte important legat de despăgubiri se referă la reîntregirea sumei
asigurate în cazul unor daune parţiale. Astfel, prin plata despăgubirilor după
fiecare daună parţială nielul sumei asigurate se reduce cu cuantumul daunei
(despăgubirii acordate dacă asigurarea este încheiată fără franşiză),
obţinânduse suma asigurată redusă (S.A.R.).
S.A.R. = S.A. – D.
Unde S.A.R. – suma asigurată redusă
S.A. – suma asigurată
D – dauna
În continuare bunul este subasigurat, iar oricare altă daună se va despăgubi
proporţional cu raportul dintre suma asigurată redusă şi suma asigurată iniţială
astfel:
S . A.R.
Dp' = D ×
S . A.
unde Dp’ – despăgubirea la o daună ulterioară
D – dauna
S.A.R. – suma asigurată redusă
S.A. – suma asigurată
Pentru a se evita această situaţie asigurătorii propun asiguratului reîntregirea
sumei asigurate, prin plata unei prime suplimentare.
Reîntregirea sumei asigurate se determină în funcţie de valoarea daunei, cota
iniţială de primă şi de numărul de luni rămase până la expirarea asigurării,
astfel:
n
P ' = D × Cp ×
12
unde: P’ – prima suplimentară de asigurare
D - valoarea daunei
Cp – cota de primă
n – număr de luni rămase din asigurare
Exemplu:
Un autoturism are încheiată o asigurare facultativă de avarii şi furt pentru o
sumă asigurată de 12.500 euro. Cota de primă cu care s-a încheiat asigurarea
este de 6.5%. După 3 luni de la încheierea asigurării asiguratul înregistrează o
daună de 600 euro, iar după alte 2 luni are loc o nouă daună de 500 euro. Să se
determine despăgubirile acordate şi primele suplimentare pentru reîntregirea
sumei asigurate, în variantele:
a) în care asiguratul plăteşte prima suplimentară pentru reîntregirea
sumei asigurate după prima daună şi
b) asiguratul refuză plata primei suplimentare pentru reîntregirea
sumei asigurate după prima daună
Situaţia a):
Despăgubirea este egală cu valoarea daunei D1 = 600 euro
Asiguratul plăteşte o primă suplimentară de:
n 9
P ' = D × Cp × = 600 × 6.5% × = 29.25 euro prin care suma asigurată iniţială
12 12
de 12.500 euro rămâne nemodificată.
Despăgubirea pentru cea de-a doua daună este egală cu valoarea daunei
D 2 = 500 euro, deoarece s-a achitat prima suplimentară de 29.25 euro.
Asiguratul plăteşte o nouă primă suplimentară (P’’) de
n 7
P ' ' = D × Cp × = 500 × 6.5% × = 18.95 euro prin care suma asigurată iniţială
12 12
de 12.500 euro rămâne nemodificată.
Situaţia b):
Prima despăgubire este egală cu valoarea daunei D1 = 600 euro. Clientul refuză
plata primei suplimentare, deci asigurarea va continua la o sumă asigurată
redusă (S.A.R.):
S.A.R. = S.A. – D.= 12.500 – 600 = 11.900 euro
Dauna a doua de 500 euro va fi despăgubită proporţional astfel:
S . A.R. 11.900
Dp' = D × = 500 × = 476 euro
S . A. 12.500
Perioada de asigurare
Perioada de asigurare reprezintă timpul pentru care asigurarea este valabilă. La
majoritatea asigurările facultative perioada de asigurare este de 1 an din
momentul încheierii contractului de asigurare (spre ex: de la 12.04.2002 –
11.04.2003).
Există situaţii în care asigurările se pot încheia şi pentru perioade subanuale
(1,2,3 luni). La asigurările pentru răspundere civilă pentru daune provocate
terţilor în afara României (asigurare carte verde) perioadele de asigurare sunt
fixate de către Biroul Asigurătorilor Auto din România (B.A.A.R.) pentru 15,
20 zile, 1 lună sau multiplii, până la 12 luni. Asigurările de sănătate pentru
călătorii în afara României se încheie de societăţile de asigurare pentru
numărul exact de zile ale călătoriei.
În cazul asigurărilor obligatorii perioada de asigurare începe automat la 1
ianuarie a fiecărui an, şi expiră la 31 decembrie. Există excepţia de la această
regulă doar în situaţia în care bunul care face obiectul asigurării obligatorii
este achiziţionat în timpul anului. Asigurarea începe din ziua următoare
încheierii contratului de vănzare cumpărare şi expiră la 31 decembrie, noul
asigurat plătind doar partea de prime aferentă până la sfârşitul anului. Similar
pentru vânzător asigurarea expiră la momentul vânzării bunului, iar dacă prima
a fost plătită până la 31 decembrie, va primi înapoi de la asigurător partea de
prime pentru lunile neconsumate de asigurare.
Deasemenea asigurările de viaţă au o perioadă de asigurare determinată la
încheierea contractului de asigurare (5, 10, 25 ani). Oricum această perioadă
poate să fie mai scurtă decât cea stabilită iniţial fie datorită decesului
asiguratului, fie datorită rezilierii contractului.
În anumite situaţii perioada de asigurare este nedeterminată - spre exemplu la
asigurarea Cargo se specifică doar data la care marfa transportată este
expediată, neexistând nici o precizare cu privire la termenul de sosire.
Utilizarea de întrebări.
- Care sunt principiile de despăgubire la asigurarea de bunuri?
- Explicaţi dezavantajele subasigurării
- Explicaţi modalitatea de determinare a sumelor asigurate
• Sumar
În unitatea de faţă s-au cunoscut elementele de asigurare care vor fi folosite la
produsele de asigurare. Deosebit de important este modul de stabilire a sumei
asigurate, deoarece de modul în care aceasta diferă de valoarea reală se va face
şi despăgubirea în momentul apariţiei unei daune.
• Bibliografie modul
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea 2.
Asigurarea de tip casco aferentă autovehiculelor.
• Scopul şi obiectivele
Asigurarea autovehiculelor aparţinând persoanelor fizice şi/sau juridice este o
asigurarea deosebit de importantă, deoarece autovehiculele sunt cele mai
expuse riscurilor de avarii. Se va urmări modalitatea de cuprindere în asigurare
a acestora, riscurile asigurate şi excluderile.
Riscuri Asigurate
Asigurătorii acordă despăgubiri în limita sumei asigurate pentru:
- pagubele provocate autovehiculului de ciocniri, loviri, răsturnări, zgârieri,
căderi (inclusiv cu prilejul transbordării), căderea unor corpuri pe autovehicul;
- furtul autovehiculului sau al unor părţi componente ori piese ale acestuia,
precum şi pentru pagubele provocate acestuia ca urmare a furtului sau tentativei
de furt;
- pagubele produse autovehiculului de incendiu, explozie, afumare, pătare,
carbonizare sau diverse distrugeri, ca urmare a incendiului;
- pagubele produse autovehiculului de inundaţii, furtună, uragan, cutremur,
prăbuşire sau alunecare de teren, ploaie torenţială, grindină, trăsnet, greutatea
stratului de zăpadă sau gheaţă, avalanşă de zăpadă, acţiunea mecanică a apelor
curgătoare sau a obiectelor purtate de ape;
- pagubele produse dotărilor suplimentare montate la autovehicul, declarate de
Asigurat în cererea-chestionar, a căror valoare este inclusă în suma asigurată a
autovehiculului, numai dacă aceste pagube au rezultat ca urmare a producerii
riscurilor prevăzute mai sus, însuşi autovehiculului;
- pagubele produse autovehiculului ca urmare a măsurilor luate pentru salvarea
lui;
- cheltuielile efectuate în vederea transportului autovehiculului avariat la atelierul
de reparaţii care poate efectua reparaţia, cel mai apropiat de locul accidentului,
sau la locul de adăpostire al autovehiculului, dacă acesta nu poate fi deplasat prin
forţă proprie;
Utilizarea de întrebări.
- precizaţi modalitatea de stabilirea a sumei asigurate la autovehicole
- care sunt avantajele asigurării fără franşiză
- enumeraţi situaţii de excludere, când nu operează asigurare
• Sumar
Asigurarea tip casco a autovehicolelor reprezintă o metodă prin care aceştia îşi
protejează această categorie de active. Este important ca asiguratul să accepte
suma asigurată evaluată de asigurător, şi trebuie acordată deosebită atenţie
riscurilor asigurate şi excluderilor din asigurare. Partea din daune poate fi
acoperită parţial şi de către asigurat prin introducerea unei franşize, ceea ce va
genera plata unei prime de asigurare mai mici.
• Bibliografie modul
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea III.
Asigurarea Carte Verde - RCA
• Sumar
Întreaga gamă de autovehicule sunt obligate conform legislaţiei din România
să deţină asigurare obligatorie RCA, dar şi Carte Verde în situaţia când
părăsesc temporar România.
• Scopul şi obiectivele
În cadrul acestei unităţi se vor deprinde noţiunile aferente acestor 2 produse de
asigurare, modalitatea de funcţionare a acestora şi cum se interferează acest
produs cu asigurarea de tip casco.
Utilizarea de întrebări.
- Menţionaţi asemănările între Cartea Verde şi RCA
- Explicaţi tarifarea la asigurarea RCA
- Care sunt particularităţile despăgubirii la asigurarea Carte Verde?
• Sumar
Asigurarea RCA destinată autovehiculelor prezintă modalităţi distincte de
tarifare în funcţie de tipul autocehiculului, de numărul de persoane ce pot fi
transportate cu autocarele proprii. Cartea Verde prezintă importanţă ridicată
mai ales în situaţia în care autovehiculele aparţinând persoanelor fizice şi
juridice se deplasează în afara ţarii. Soluţionarea daunelor din afara României
trebuie efectuată în mod corespunzător pentru a evita apariţia unor neplăceri
sau chiar refuzul asiguratului de a plăti echivalentul daunelor înregistrate.
• Bibliografie modul
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea IV.
Modalitatea de despăgubire folosită în cadrul asigurărilor auto
• Scopul şi obiectivele
În cadrul acestei unităţi se vor dobândi cunoştinţele de soluţionare a dosarelor
de daună în cazul asigurărilor auto. Deosebit de importantă este cunoaşterea
paşilor de urmărit, astfel încât asigurătorul să despăgubească la timp apariţia
unei daune.
Utilizarea de întrebări.
- precizaţi modul de despăgubire în caz de furt
- care sunt situaţiile când se efectuează reparaţia autovehiculului în afara
ţării?
- Cum poate fi soluţionată o avarie în regie proprie?
• Sumar
Procedura de soluţionare a daunelor înregistrate la poliţele de asigurare de tip
Casco şi RCA Carte Verde este deosebit de importantă. Trebuie obţinută
adeverinţă de la poliţie, iar ulterior se deschide dosarul de daună. Asigurătorii
despăgubesc daunele parţiale şi cele totale, însă în anumite situaţii din
despăgubirea finală se pot reţine anumite sume. Dosarul de daună poate fi
soluţionat şi în regie proprie prin respectarea diferitelor proceduri cerute de
asiguratori.
• Bibliografie modul
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea V.
Asigurarea clădirilor persoanelor juridice şi fizice
• Scopul şi obiectivele
Clădirile cu destinaţie de locuinţă sau pentru activităţi aferente persoanelor
juridice reprezintă modalitatea prin care entităţile coemrciale îşi desfăşoară
activitatea de bază, sau persoanele fizice locuiesc. Prin asigurare aceste clădiri
cu bunurile aferente pot fi protejate împotriva unei game variate de riscuri, în
această unitate vor fi dezbătute modalităţile prin care sunt acceptate în
asigurare anumite riscuri.
• Bibliografie modul
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea VI.
Modalitatea de stabilire a sumelor asigurate în cazul asigurării clădirilor şi a
asigurării conţinutului acestora
• Scopul şi obiectivele
În cadrul acestei unităţi se va urmări înţelegerea de către studenţ a modului de
determinare a sumei asigurate la asigurarea hotelurilor. Este important ca
valoarea reală să fie egală cu suma asigurată astfel încât să nu existe diferenţe
la despăgubiri.
• Sumar
Asigurarea clădirilor poate fi realizată la valoarea reală determinată ca valoare
de nou din care se va scădea uzura. În anumite situaţii se poate opta şi pentru
valoarea de piaţă. Asigurările de clădiri se pot încheia şi cu franşiză.
Conţinutul clădirilor aferente persoanleor juridice se poate face la nivel de stoc
maxim asigurat sau stoc ajustabil periodic.
• Bibliografie modul
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea VII.
Soluţionarea daunelor la asigurarea de bunuri aferente clădirilor
• Scopul şi obiectivele
În cadrul acestei unităţi se va cunoaşte modalitatea de despăgubire în situaţia
apariţiei riscurilor asigurate. Se va pune accentul pe măsurile de urmat de
asigurat şi pe situaţiile practice astfel încăt asiguratul să beneficieze de
despăgubire.
Utilizarea de întrebări.
- Precizaţi care sunt opţiunile de realizare a despăgubirii la asigurarea
bunurilor
- Cum poate fi realizată despăgubirea în regie proprie?
- Precizaţi modalităţile de evitare a despăgubirii proporţionale
• Sumar
Despăgubirea la asigurările de bunuri ţine cont de nivelul sumei asigurate a
hotelurilor. În momentul înregistrării unei daune se înştiinţează asigurătorii,
organele de poliţie, pompierii iar dosarul de daună se va lichida doar după
primirea eventualelor rapoarte. După plata unei despăgubiri suma asigurată se
va reduce cu cuantumul acesteia, iar pentru a se evita principiul despăgubirii
proporţionale în eventualitatea unei noi daune, asiguratul va putea plăti o
primă suplimentară pentru reîntregirea sumei asigurate.
• Bibliografie modul
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea VIII.
Asigurarea bunurilor casabile din cadrul locuinţelor persoanelor fizice
• Scopul şi obiectivele
Pe lângă asigurarea bunurilor-conţinut, există o categorie de bunuri care sunt
analizate separat – bunurile casabile. Aceste bunuri fac obiectul unor asigurări
speciale, cu riscuri asigurate suplimentare faţă de poliţele de asigurarea
tradiţionale.
Utilizarea de întrebări.
- Care categorie de bunuri sunt incluse la bunuri casabile?
- Menţionaţi dierenţele dintre asigurarea bunurilor casabile şi bunurile
generale
• Sumar
Bunurile casabile fac obiectul unor asigurări speciale. Aceste bunuri sunt
asigurate împotriva unor riscuri specifice, prin urmare şi cotele de primă sunt
diferite faţă de asigurarea generală a bunurilor. Şi în cadrul procesului de
despăgubire trebuie ţinut cont de particularitatea acestor bunuri.
• Bibliografie
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea IX.
Asigurarea de accidente a angajaţilor
• Scopul şi obiectivele
Pe parcursul acestei unităţi se vor înţelege caracteristicile asigurărilor de
accidente destinate propriilor angajaţi. Se va pune accentul pe modul de
formare a sumei asigurate şi pe riscurile generale asigurate.
Utilizarea de întrebări.
- precizaţi care este compoziţia sumei asigurate la asigurările de
accidente
- menţionaţi clauzele care pot fi ataşate la asigurarea de accidente
- care sunt situaţiile când asigurarea de accidente nu este valabilă?
• Sumar
Societăţile comerciale încheie asigurări de accidente atât pentru anagajaţii
proprii. Suma asigurată este defalcată în sumă asigurată pentru deces din
accident şi sumă asigurată pentru invaliditate ca urmare a accidentelor. În
funcţie de preferinţele proprietarilor de hoteluri la produsul de bază se pot
ataşa şi clauze suplimentare.
• Bibliografie
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea X.
Despăgubirile la asigurările de accidente
• Scopul şi obiectivele
În momentul apariţiei unui accident persoana vătămată sau reprezentanţii
persoanei decedate vor aviza societatea de asigurare, iar împreună cu
inspectorul de daune urmează să întocmească un dosar de daună. Pe parcursul
acestei unităţi se va urmări modalitatea de realizare a despăgubirii la
asigurările de accidente.
Utilizarea de întrebări.
- precizaţi actele necesare soluţionării cererilor de indemnizaţie
- menţionaţi persoanele îndreptăţite să încaseze indemnizaţia de la asigurător
• Sumar
În cazul asigurărilor de accidente indemnizaţia urmează a se plăti doar după ce
se stabileşte gradul de invaliditate final de către organele specializate.
Cuantumul indemnizaţiei este strict proporţional cu ponderea organelor
afectate de accident în total sumă asigurată pentru invaliditate din accident. În
caz de deces indemnizaţia cuvenită beneficiarilor poliţei de asigurare este
reprezentată de suma asigurată pentru deces din accident.
• Bibliografie
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea XI.
Asigurarea de răspundere civilă
• Scopul şi obiectivele
În cadrul acestei unităţi studenţii vor înţelege modalitatea cum societăţile
comerciale pot să îşi asigure riscurile ce decurg din specificul activităţii lor.
Utilizarea de întrebări.
- menţionaţi riscurile asigurate prin asigurarea de răspundere civilă generală
- care sunt excluderile aplicabile acestui produs?
- ce se înţelege prin culpa societăţilor comerciale?
• Sumar
Asigurarea de răspundere civilă generală a societăţilor comerciale este un
produs tipizat de răspundere civilă care se adaptează în funcţie de domeniul de
activitate a firmei în cauză. Riscurile asigurate sunt cele ce decurg din
desfăşurarea activităţii curente, dar şi cheltuile de judecată la care este obligat
asiguratul.
• Bibliografie
1. Ciurel Violeta - Asigurări şi reasigurări. Ed. All Beck Bucureşti 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurări şi reasigurări, Ed. Bren Bucureşti 1999
3. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
4. Gavriletea Marius – Societăţi captive de Asigurări, Ed. Dacia 2004
5. Heins R., Williams A. – Risk Management and Insurance, Mc. Graw Hill,
New York 1985
6. Pritchett T., Schmit J. – Risk Management and Insurance, West Publishing
US, 1996
7.Rejda G. – Principles of Risk Management and Insurance, Pearson
Education NY 2002
Unitatea XII.
Asigurarea de răspundere civilă a unităţilor hoteliere
• Scopul şi obiectivele
În cadrul acestei unităţi masteranzii vor înţelege modalitatea cum unităţile
hoteliere pot să îşi asigure riscurile ce decurg din specificul activităţii lor.
Asigurarea se va încheia în funcţie de categoria hotelului şi de facilităţile pe
care acesta le deţine.
Utilizarea de întrebări.
- precizaţi situaţiile când asigurarea de răspunderea civilă a hotelurilor
îşi încetează valabilitatea
- enumeraţi riscurile asigurate în cazul acestui produs
- care sunt excluderile la asigurarea de răspundere civilă a hotelurilor?
• Sumar
Asigurarea de răspundere civilă a hotelurilor este un produs aflat la dispoziţia
acestor societăţi prin care riscurile aferente activităţii hoteliere sunt transferate
către o societate de asigurare. Sunt acoperite prejudiciile cauzate de angajaţii
hotelului terţilor turişti, însă cu îndeplinirea anumitor cerinţe.
• Scopul şi obiectivele
Asigurările de răspundere civilă destinate societăţilor comerciale necesită o
abordare specifică în ceea ce priveşte mecanismul de despăgubire. Pentru a se
despăgubi plângerile clienţilor trebuie îndeplinite anumite condiţii care vor fi
însuşite pe parcursul acestei unităţi.
Utilizarea de întrebări.
- descrieţi modalitatea de soluţionare a daunelor la răspunderea civilă a
hotelurilor?
- Care sunt asemănările la despăgubirea aferentă răspunderii civile faţă
de asigurările de bunuri?
- Menţionaţi cum evoluează sumă asigurată în raport cu despăgubirile
plătite?
• Sumar
Despăgubirea în cazul asigurărilr de răspundere civilă are loc în primul rând ca
urmare a unui prejudiciu produs de asigurat terţei persoane. Cuantumul
despăgubirii este determinat fie de comun acord cu părţile împlicate, fie prin
proces – ulterior societatea de asigurări va despăgubi daunele respective
inclusiv cheltuielile de judecată.
• Bibliografie
1. Ciurel Violeta - Asigurări şi reasigurări. Ed. All Beck Bucureşti 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurări şi reasigurări, Ed. Bren Bucureşti 1999
3. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
4. Gavriletea Marius – Societăţi captive de Asigurări, Ed. Dacia 2004
5. Pritchett T., Schmit J. – Risk Management and Insurance, West Publishing
US, 1996
Unitatea XIV.
Asigurarea de raspundere civilă a managerilor
• Scopul şi obiectivele
În cadrul acestei unităţi se va observa importanţa încheierii unei asemenea
asigurări de către manageri. Pe lângă răspunderea faţă de activitatea sa , se va
urmări modul în care acesta este asigurat pentru invaliditate şi deces din
accident, şi chiar pierdere de profit de către hotel ca urmare a spitalizării sale.
Utilizarea de întrebări.
- care sunt riscurile asigurate în asigurarea de răspundere civilă a
managerilor ?
- Menţionaţi condiţiile cumulative ce trebuie îndeplinite pentru a se
acorda despăgubiri
• Sumar
Asigurarea de răspundere civilă a managerilor de hotel vine în întâmpinarea
nevoilor acestora de a elimina o serie de riscuri. Acest produs este foarte
întălnit în ţările cu industrie hotelieră dezvoltată, şi se observă importanţa lui
în momentul unei greşeli de management când managerul este răspunzător
pentru acţiunile sale.
III. Anexe
• Bibliografia completă a cursului
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Sisteme informationale in asigurari, Ed. Bren
Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Management financiar in asigurari, Ed. Semne
Bucuresti 1999
4. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
5. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
6. Didier Arnaud – The Language of Insurance, Ed. ARS Longa 1997
7. Gavriletea Marius – Managementul centralizat al riscului. Tribuna Econ.
19/2000
8. Gavriletea Marius – Probleme actuale ale managerilor din ASIA. Finante
Banci Asigurari nr. 10/1999
9. Gavriletea Marius – Identificarea riscului. Tribuna Economica nr. 21/2000
10. Gavriletea Marius – Piata alternativa a asigurarilor. Finante Banci
Asigurari nr.10/99
11. Gavriletea Marius – Societatile captive de asigurari. Finante Banci
Asigurari nr.7,8/00
12.Heins R., Williams A. – Risk Management and Insurance, Mc. Graw Hill,
New York 1985
13. Hoffmann Mark - Terrorism Reinsurance bills vary widely – Business
Insurance, 05.11.2001
14. Oxford Student’s Dictionary, ed. II
15. Oxford Dictionary of Finance
16.Pritchett T., Schmit J. – Risk Management and Insurance, West Publishing
US, 1996
17.Rejda G. – Principles of Risk Management and Insurance, Pearson
Education NY 2002
18. Williams A., Heins R. – Risk Management and Insurance, Mc. Graw Hill,
N.Y.1985
www.csa-isc.ro
www.1asig.ro
1. Date personale:
Nume: GAVRILETEA
Prenume: MARIUS DAN
2. Studii:
a) Studii de doctorat
1998 – 2002 Diplomă de Doctor în domeniul Finanţe, ca urmare a susţinerii
tezei de doctorat la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca în data de
27.09.2002 şi în baza Ordinului MEC nr. 3896 din 24.04.2003
b) Studii de masterat
1998-1999 Specializarea: Strategii Financiare în Afaceri
c) Studii universitare
1994-1998 Specializarea: Finanţe Asigurări
3. Poziţii didactice:
4. Realizări profesional-ştiinţifice:
a) ACTIVITATEA DIDACTICĂ
- Pe parcursul activităţii mele didactice am predat cursuri şi am susţinut
activitate de seminar desfăşurate în cadrul Facultăţii de Business şi
Facultăţii de Ştiinţe Economice la următoarele discipline:
o Asigurări şi Reasigurări;
o Controlul şi Finanţarea Riscului;
o Evaluarea Intreprinderilor;
o Analiză Financiară şi Economică;
Pe lângă cursurile de bază în domeniul Asigurărilor şi Reasigurărilor;
Evaluarea intreprinderii şi Analiză Financiară şi Economică de la anii III şi IV,
am pregătit şi predat în ultimii doi ani cursul Controlul şi Finanţarea Riscului,
care este o noutate în mediul economic românesc şi la care masteranzii au
manifestat interes deosebit.
b) ACTIVITATEA DE CERCETARE
c) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ