Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Poate fi formată:
dintr-o specie de arbori (stejar, fag)
din mai multe specii (stejar, arţar, tei, ulm)
asociate cu arborete (corn, alun, păducel, soc)
Fag
Stejar Arţar Tei
Corn Păducel
Alun
Soc
Muşchi şi licheni
Poa scabrella
Poa bulbosa Poa pratensis
Pădurile de foioase cu frunze căzătoare se pot dezvolta numai în regiunile în care media temperaturii celor patru luni de vară
depăşeşte + 10º C.
Curenţii de aer sunt de intensitate mică, aerul este bogat în oxigen
Solul este format din humus rezultat din descompunerea litierei
Plantele din pădurile de foioase sunt distribuite pe patru eteje:
etajul muşchilor şi a lichenilor;
etajul ierburilor (specii de Poa);
etajul subarbuştilor (măceşul, cornul, alunul, porumbarul);
etajul arborilor din pădurile tinere este mult mai compact şi mai variat decât cel din pădurile aflate în stadiu de climax.
Măceş Corn
Etajul arborilor
Alun Porumbar
Pisica sălbatică Jderul Dihor Cerb
Fauna este reprezentată de: pisica sălbatică, jderul, dihorul, cerbul, căprioara, ciocănitoarea verde, privighetoarea, guşterul,
şarpele de pădure, brotăcelul.
Şarpe de alun
Brotăcelul
Guşterul
PĂDUREA DE FAG
Paltin de munte
Scoruş
Gorun Carpen
Pe scoarţa arborilor cresc: ciuperci, licheni, muşchi
Iar pe sol se întâlnesc: ferigi, fragi, ciuperci
Ferigi Fragi
Ciuperci
Fauna este formată în special din insecte fitofage;
Moluştele, amfibienii şi şopârlele sun reprezentate de un număr mic de specii;
Dintre păsări se întâlnesc: ciocănitoarea, piţigoiul, vulturul, alunarul;
Mamiferele sun reprezentate de : jderi, mistreţi, cerbi, urşi bruni
Vulturul
Alunarul
Ciocănitoarea Piţigoiul
Cerbul
Jderul Mistreţul
Ursul brun