REGULAMENTUL

de atestare a cadrelor didactice

 Gradul didactic doi
este conferit/ confirmat ca urmare a
examinării:

materialelor aferente procesului de

atestare;
prezentării a 2 activități didactice (ore
publice);
 prezentării unei activități
extracurriculare;
 rezultatelor evaluării activităților realizate
în baza Hărții creditare;
rezultatelor susținerii publice a probei
Studiu de caz în cadrul Consiliului pedagogic
în prezența unui evaluator extern, cooptat
din cadrul unei instituții de învățământ de
același nivel sau unei instituții de învățământ
superior de același nivel.
 • Gradul didactic unu este conferit/
confirmat ca urmare a examinării:
 materialelor aferente procesului de
atestare;
 prezentării a 2 activități didactice (ore
publice);
 prezentării unei activități
extracurriculare și a unei comunicări la
Consiliul pedagogic/ Comisia metodică,
sesiune de formare la nivel instituțional;
 rezultatelor evaluării activităților
realizate în baza Hărții creditare;
 rezultatelor susținerii publice a probei
Interviul de evaluare a competențelor
profesionale și Probei practice –
prezentarea produsului/ proiectului din
practica educațională în fața Comisiei
republicane de atestare;
 I. Studiu de caz:
Concept. Conținut. Evaluare
IV. PROCEDURA DE CONFERIRE A GRADELOR
DIDACTICE

• 65.(e) Gradul didactic doi este conferit ca

urmare a rezultatelor susținerii publice a probei
Studiu de caz în fața Comisiei raionale/
municipale de atestare.
• 71.(e) Gradul didactic doi este confirmat ca
urmare a rezultatelor susținerii probei Studiu de
caz în cadrul Consiliului pedagogic în prezența
Comisiei din cadrul instituției și a unui delegat al
OLSDI.
 Studiu de caz

Reprezintă o metodă de confruntare directă

a participanților cu o situație reală, autentică,
luată drept exemplu, reprezentativă pentru
un set de situații și evenimente problematice.
 Procedura de susținere a probei
Studiu de caz
1. Proba - Studiu de caz se va desfășura oral (în format online sau clasic).
2. Comisiile vor elabora din timp câte un studiu de caz pentru fiecare
candidat supus evaluării.
3. În ședința de susținere a probei, președintele Comisiei repartizează
candidatului un studiu de caz.
4. Se acordă 10 minute cadrelor didactice pentru pregătire în vederea
rezolvării studiului de caz.
5. Candidatul susține public răspunsul argumentat, ținând cont de
algoritmul de prezentare și criteriile de apreciere în baza cărora va fi
evaluat.
6.Timpul alocat pentru susținerea studiului de caz nu va depăși 7 minute
pentru fiecare candidat.
7. Comisia poate oferi, întrebări de precizare sau de valorificare a
experienței cadrului didactic.
8.Timpul alocat pentru întrebări și răspunsuri nu va depăși 5 minute.
 Conținutul / structura:

• 1.Tipologia problemei: Se face referire la aria în care

apare problema respectivă.
• 2.Actori implicați: Se pot detalia persoanele implicate,
atât în mod direct, cât şi indirect, punând accentul pe
protagonist.
• 3.Contextul apariției: Când şi care au fost motivele
pentru care a apărut problema respectivă.
• 4.Descrierea situaţiei: Ce s-a întâmplat? Ce se
întâmplă? Care sunt motivele pentru care o considerăm
o problemă (în devenire)?
 Model de studiu de caz
Aveți o clasă de 15 elevi, 2 dintre ei absentează deseori nemotivat şi nu se
pregătesc regulat la disciplina pe care o predați. Nu au nici lucrul realizat
pentru acasă, nici nu vă ascultă la lecții. Ignoră orice observație. În realitate
sunt elevi capabili, posedă potenţialul necesar pentru a realiza o lucrare, iar
nota spun că nu-i interesează.
Cum motivați elevii să se pregătească conștient de ore?

•Sarcini:
1.Care pot fi consecințele situației date?
2.Ce se poate face pentru soluţionarea problemei?
3.Care sunt acţiunile recomandate pentru soluţionarea
problemei?
 Algoritmul de prezentare a studiului de caz:

1. Definirea problemei constatate în studiul de caz.

2.Prezentarea posibilelor documente de politici educaționale, în
contextul soluționării problemei constatate în studiul de caz propus
(cod, lege, ghid, metodologie, instrucțiuni, repere metodologice etc.).
3.Explicarea modului de aplicare a prevederilor actelor reglatorii în
contextul soluționării problemei constatate.
4.Identificarea posibilelor riscuri în caz că această problemă nu este
soluţionată.
5. Prezentarea intervenției personale pentru soluționarea problemei.
6. Enumerarea recomandărilor pentru evitarea apariției unor astfel de
probleme.
7.Exprimarea într-un mod coerent, convingător și argumentat a
soluțiilor propuse.
 Rezolvare:
1. Definirea problemei: Situația se prezintă drept factor destabilizator al
atmosferei de studiu, pentru că are efecte nocive asupra celorlalți elevi și nu
poate fi tolerată. Concomitent, diminuează autoritatea disciplinei și a cadrului
didactic.
2, 3. Problema se va aborda multidimensional:
• La ședința de clasă, la ședința cu părinții
- se va face trimitere la Codul Educației care prevede expres statutul elevului,
responsabilitatea părinților;
- se va examina Regulament -Cadru de organizare şi funcţionare a
instituţiilor de învăţământ (calitatea de elev se exercită prin frecventarea şi
participarea obligatorie a orelor de curs, a activităţilor extracurriculare și
extrașcolare, existente în programul Instituţiei);
- se va examina Statutul intern al instituției, în care de asemenea sunt stipulate
drepturile și obligațiunile elevior (Articolul 58. Obligaţiile elevilor (5)
Încălcarea de către elevi a regulamentului de ordine interioară al instituţiei de
învăţământ atrage sancţionarea lor, până la exmatriculare);
• Se va explica fiecărui actant gradul lui de responsabilizare: de fapt se va
comenta cadrul normativ pentru a soluționa problema complex. Or, unilateral nu
va reuși nimeni.
 4. În cadrul acelorași activități se va urmări dacă fiecare actant este conștient
de consecințele nerezolvării: elevul, poate fi sancționat sau rămâne fără act de
studii; părinții, care riscă a purta responsabilitatea în conformitate cu actele
reglatorii, colegii, care ar avea un precedent ce le-ar permite să creadă că se
poate și așa.
5. Cu statut de acțiuni concrete remarcăm:
1.Sesizarea administrației, părinților;
2.Medierea, anchetarea;
3.Microconsiliu cu participarea elevilor și părinților implicați în caz (implicarea și
comunicarea cu părinții elevilor ce aparțin grupului vulnerabil, orientarea școlară
și profesională a elevilor);
4.Stabilirea regulilor clasei împreună cu elevii. Regulile trebuie comunicate clar,
încă de la începutul anului școlar, ceea ce va duce la o responsabilizare a
elevilor. Astfel îi putem încuraja să adopte atitudini demne de apreciat și putem
preveni comportamentele deviante.
Dar cea mai importantă activitate este totuși de natură profesională:
profesorul va identifica modalități de a încadra elevii în acțiuni inițial conexe
disciplinei, dar care să valorifice potențialul și competențele deja deținute de
elev/elevi, apoi îi va conecta în procesul propriu-zis de acumulare a cunoștințelor.
 5. Pentru a soluţiona problema, profesorii au la îndemâna câteva
strategii:
- Motivarea elevilor prin organizarea și implicarea acestora în proiecte
educative;
- Implicarea activă a celor 2 elevi în activitățile instructiv-educative împreună
cu profesorul (cautarea sarcinior interesante la disciplina predată, unde cadrul
didactic are rolul de observator);
- Antrenarea copiilor în activităţi care să permită afirmarea sa (expoziții,
concursuri etc.);
- Organizarea activitățior prin care se pot remarca elevii implicaţi (amenajarea
clasei conform unei tematici...) etc.
6. Organizarea unor activități de predare - învățare atractive pentru crearea stării
de bine în colectivul de elevi (diversificarea tehnicilor didactice, stilului de
lucru la clasă pentru a interesa elevii de proces, modelarea situațiilor similare
în care elevii respectivi să fie în rolul de a lua decizii …etc.) .
7. Exprimarea într-un mod coerent, convingător și argumentat a soluțiilor

propuse.
 Model de studiu de caz
Aveţi o clasă de 17 elevi, 2 dintre ei încearcă să fie lideri în grup, ambii
având calităţile pe care nu le are celălalt elev, copiii deseori conflictează
între ei, sunt agresivi, îi fac pe ceilalţi membri ai grupului să asiste la duel,
fără să poată lucra productiv, colegii sunt confuzi, nu ştiu cui să se alăture,
astfel divizarea clasei duce la diverse situaţii de conflict cu colegii şi cu
profesorul.

•Sarcini:
1.Care pot fi consecințele situației date?
2.Ce se poate face pentru soluţionarea
problemei?
3.Care sunt acţiunile recomandate pentru
soluţionarea
problemei?
 Algoritmul de prezentare a studiului de caz:

1. Definirea problemei constatate în studiul de caz.

2.Prezentarea posibilelor documente de politici educaționale, în
contextul soluționării problemei constatate în studiul de caz propus
(cod, lege, ghid, metodologie, instrucțiuni, repere metodologice etc.).
3.Explicarea modului de aplicare a prevederilor actelor reglatorii în
contextul soluționării problemei constatate.
4.Identificarea posibilelor riscuri în caz că această problemă nu este
soluţionată.
5. Prezentarea intervenției personale pentru soluționarea problemei.
6. Enumerarea recomandărilor pentru evitarea apariției unor astfel de
probleme.
7.Exprimarea într-un mod coerent, convingător și argumentat a
soluțiilor propuse.
 Rezolvare:
1. Definirea problemei: Activitatea de studiu este permanent tensionată din cauza
atmosferei competitive dintre cei 2 elevi (elevii sunt obişnuiţi să lucreze individual, le
lipseşte deprinderea de a lucra în echipă, încrederea în ceilalţi, dacă nu obţin triumful
asupra celorlalţi îşi pierd stima de sine), atmosfera de intoleranță (lipseşte sprijinul între
colegi, apar resentimente faţă de capacităţile și realizările celorlalţi, neîncrederea, lipsa
prieteniei, singurătatea și izolarea), comunicare slabă (elevii nu ştiu să asculte și să
comunice, nu înţeleg sau înţeleg greşit intenţiile, sentimentele, nevoile și acţiunile
celorlalţi), exprimarea nepotrivită a emoţiilor prin manifestarea unui comportament
teribilist, ostil față de colegii săi (elevii nu ştiu să-și exprime supărarea sau
nemulţumirea într-un mod neagresiv, îşi suprimă emoţiile).
2. Problema se va aborda multidimensional:
- discuţii cu elevul/elevii (separat de clasă);
- la ședința de clasă;
- la ședința cu părinții.
 3. Se va examina Instrucţiunile privind evaluarea şi dezvoltarea comportamentului
elevilor (Ordin Nr. 1090 din 28 decembrie 2016).
Se va examina Statutul intern al instituției, în care de asemenea sunt stipulate
drepturile și obligațiunile elevilor (Articolul 58. Obligaţiile elevilor).

4. Riscuri posibilele în caz că această problemă nu este soluționată:

Dacă probema nu va fi souţionată atunci structura competitivă va amplifica în general
anxietatea elevilor, competiţia va aduce cu sine o interacţiune slabă între colegi, încercări
de a-i împiedica pe ceilalţi să obţină performanţe înalte, lipsa comunicării, a încrederii
reciproce. Astfel se va răsfrânge negativ şi în sfera relaţiilor interpersonale creîndu-se
rivalităţi, conflicte, sentimente de invidie şi egoism.
5. Pentru a souţiona problema, profesorii au la îndemâna câteva strategii:
1. Negocierea conflictului de către profesor (discuţii pentru aflarea surselor ce au dus
la astfel de comportament);
2. Discuţii individuale cu copiii şi colectivul clasei;
3. Contactarea familiei, discuţii cu părinţii şi consilierea lor;
4. Medierea (implicarea elevilor pe post de mediator);
5. Antrenarea celor 2 elevi în proiecte comune (Învăţarea rin colaborare);
6. Prezentarea unor modele de rivalitate din cultură, literatură, viaţa cotidiană (Istoria
artelor...) efectuarea, de către elevi, a unor studii tematice pe teme legate de...
6. Recomandări pentru evitarea apariției unor astfel de probleme:
- Organizarea unor activități de predare - învățare unde elevii îşi vor transforma
adversarul în partener iar competiţia se va transforma în cooperare.
- Diversificarea strategiior didactice, stilului de lucru la clasă...

7. Exprimarea într-un mod coerent, convingător și argumentat a soluțiilor propuse.

Grila de evaluare a studiului de caz
Criterii de evaluare / descriptori Punctaj acordat

1. Definește problema constatată în studiul de caz L 0 2 3 4

- se acordă 4 puncte pentru un răspuns corect, complet și obţinut fără
întrebări din partea Comisiei.
- se acordă 3 puncte pentru un răspuns complet, dar obţinut cu întrebări de
precizare din partea Comisiei.
- se acordă 2 puncte pentru un răspuns parțial complet și obţinut cu mai
multe întrebări din partea Comisiei.
- se acordă 0 puncte pentru un răspuns incoerent și greșit.
- L - lipsă răspuns.

2. Demonstrează cunoașterea documentelor de politici educaționale în L 0 2 3 4

contextul soluționării problemei constatate în studiul de caz propus
- se acordă 4 puncte pentru un răspuns corect, cu trimitere la documentul/
documentele propriu-zise și obţinut fără întrebări din partea Comisiei.
- se acordă 3 puncte pentru un răspuns complet, dar obţinut cu întrebări de
precizare din partea Comisiei.
- se acordă 2 puncte pentru un răspuns parțial complet și obţinut cu mai
multe întrebări din partea Comisiei.
- se acordă 0 puncte pentru necunoașterea documentelor de politici
educaționale în care se contextualizează problema constatată în studiului
de caz.
- L - lipsă răspuns.
 Grila de evaluare a studiului de caz
Criterii de evaluare / descriptori Punctaj acordat
3. Prezintă modul de aplicare a prevederilor actelor reglatorii în contextul L 0 2 3 4
soluționării problemei constatate în studiul de caz propus
- se acordă 4 puncte pentru un răspuns argumentat privind aplicarea prevederile
actelor reglatorii în contextul soluționării problemei constatate în studiul de caz
propus, obținut fără întrebări din partea Comisiei.
- se acordă 3 puncte pentru un răspuns argumentat, dar obținut cu întrebări de
precizare din partea Comisiei.
- se acordă 2 puncte pentru un răspuns parțial argumentat și obţinut cu mai multe
întrebări din partea Comisiei.
- se acordă 0 puncte pentru lipsa argumentelor vizavi de aplicarea prevederilor
actelor reglatorii în contextul soluționării problemei constatate în studiul de caz
propus.
- L - lipsă răspuns.

4. Identifică posibilele riscuri în caz că această problemă nu este soluționată L 0 2 3 4

-se acordă 4 puncte pentru un răspuns original, relevant, corect din punct de vedere
metodic, în contextul rezolvării studiului de caz, obţinut fără întrebări din partea
Comisiei.
-se acordă 3 puncte pentru un răspuns relevant, corect din punct de vedere metodic, dar
obţinut cu întrebări de precizare din partea Comisiei.
-se acordă 2 puncte pentru un răspuns reproductiv, fără a identifica clar posibilele
riscuri și obţinut cu mai multe întrebări din partea Comisiei.
-se acordă 0 puncte pentru un răspuns greșit din punct de vedere metodic și științific.
-L - lipsă răspuns.
28 puncte
Grila de evaluare a studiului de caz
5. Prezintă intervenția personală pentru soluționarea problemei L 0 2 3 4
-se acordă 4 puncte pentru un răspuns argumentat, relevant vizavi de soluționarea problemei,
obţinut fără întrebări din partea Comisiei.
-se acordă 3 puncte pentru un răspuns mai puțin argumentat, dar relevant din punct de vedere
metodic, vizavi de soluționarea problemei, obţinut cu întrebări de precizare din partea Comisiei.
-se acordă 2 puncte pentru un răspuns mai puțin argumentat vizavi de soluționarea problemei și
obţinut cu mai multe întrebări din partea Comisiei.
-se acordă 0 puncte pentru lipsa argumentelor vizavi de soluționarea problemei.
-L - lipsă răspuns.

6. Enumeră recomandări pentru evitarea apariției unor astfel de probleme L 0 2 3 4

-se acordă 4 puncte pentru un răspuns argumentat, relevant vizavi de soluționarea problemei,
obţinut fără întrebări din partea Comisiei.
-se acordă 3 puncte pentru un răspuns mai puțin argumentat, dar relevant din punct de vedere
metodic, vizavi de soluționarea problemei, obţinut cu întrebări de precizare din partea Comisiei.
-se acordă 2 puncte pentru un răspuns mai puțin argumentat vizavi de soluționarea problemei și
obţinut cu mai multe întrebări din partea Comisiei.
-se acordă 0 puncte pentru lipsa argumentelor vizavi de soluționarea problemei.
-L - lipsă răspuns.

7. Exprimă coerent, convingător și argumentat soluțiile propuse L 0 2 3 4

-se acordă 4 puncte pentru coerență în succesiunea ideilor, corectitudine în exprimare, caracter
logic, convingător, argumentat.
-se acordă 3 puncte pentru coerență în succesiunea ideilor, corectitudine în exprimare, caracter
logic, dar cu mai puține argumente sau mai puțin convingător.
-se acordă 2 puncte pentru încercări de a se exprima coerent în succesiunea ideilor, corectitudine
parțială în exprimare.
-se acordă 0 puncte pentru lipsă de coerență în succesiunea ideilor, incorectitudine în exprimare.

28 puncte
 Schema de convertire a punctajului în
calificative:
Interviul de evaluare a competențelor profesionale se consideră
promovat de cadrele didactice care au acumulat 60% și mai mult din
numărul total de puncte și au obținut calificativele bine, foarte bine,
excelent.

28 p. – 27 p. – excelent
26 p. – 22p. – foarte bine
21 p. – 17p. – bine
 Model de studiu de caz

Aveți un coleg de muncă, foarte bun, profesor deținător de grad didactic,

dar care are un comportament autoritar față de elevi, le ignoră părerile,
uneori îi înjosește. Aceștia vi se adresează permanent dumneavoastră și vă
roagă să discutați pentru a evita situația tensionată din cadrul orelor.
Ce atitudine luați?
 Model de studiu de caz

Aveți un elev care permanent nu este de acord cu nota ce i-o dați.

Dezorganizează colegii, aruncă replici, aduce învinuiri la adresa
profesorilor și a școlii. Eșecul școlar al elevului este interpretat de părinți
drept o incompetență a cadrului didactic. Starea de bine este perturbată
și pentru alți copii, creându-se stare de neîncredere între profesor și elevi.
Cum soluționați situația?
 Algoritmul de prezentare a
studiului de caz:
Definirea problemei constatate în studiul de caz.
2.Prezentarea posibilelor documente de politici educaționale, în contextul
soluționării problemei constatate în studiul de caz propus (cod, lege, ghid,
metodologie, instrucțiuni, repere metodologice etc.).
3.Explicarea modului de aplicare a prevederilor actelor reglatorii în contextul
soluționării problemei constatate.
4.Identificarea posibilelor riscuri în caz că această problemă nu este
soluţionată.
5. Prezentarea intervenției personale pentru soluționarea problemei.
6. Enumerarea recomandărilor pentru evitarea apariției unor astfel de
probleme.
7.Exprimarea într-un mod coerent, convingător și argumentat a soluțiilor
propuse.
 Model de studiu de caz

Unii părinţi în dorinţa de a crea copiilor condiţii de viaţă mai bune decât
cele pe care le-au avut ei în copilărie, le satisfac acestora toate dorinţele şi îi
scutesc de orice obligaţie de muncă în cadrul familiei sau a școlii. O
inițiativă a dumneavoastră de a face ordine în clasă/curte este ripostată
violent de familiile a doi copii.
Cum rezolvați situația?
 …și un gând frumos…

Studiul de caz este un

Studiu de caz oferă
exercițiu pe care l-ați rezolvat
posibilitatea cadrului didactic
de multe ori. Acum doar îl
de a se afirma ca profesionist
generalizați.

Studiul de caz valorifică

potențialul managerial, de
specialitate și uman al fiecărui
cadru didactic.