INSPECTORATUL SCOLAR JUDEŢEAN DOLJ

CERC PEDAGOGIC
EDUCAŢIE TIMPURIE
EDUCAŢIE TIMPURIE
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT/CLASA SUNT SPAŢII
DEDICATE EXCLUSIV ÎNVĂŢĂRII?

INSPECTOR SCOLAR EDUCAŢIE TIMPURIE

Prof. CICIU MARIA ZOIA
“Puterea şcolii rezultă din mediul sociocognitiv
pe care-l instituie.”
I. Neculau
 CUPRINS

1. OBIECTIVE
2. ABORDĂRI GENERALE
3. DIMENSIUNI ALE MEDIULUI EDUCAŢIONAL
 UNITATEA DE INVĂŢĂMÂNT
 CLASA
4. REALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE
 MODALITĂŢI PRACTICE
 MEDIUL EXTERN
5. CONCLUZII
6. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
OBIECTIVE

1. Abordarea conceptual-proiectivă novatoare privind

învăţarea în unitatea de învăţământ/sala de clasă/mediul
extern.

2. Promovarea unui demers de adaptare a actului didactic

spre un context de învăţare creativ, dinamic şi interactiv.

3. Valorificarea experinţei didactice prin utilizarea eficientă

a mediului educaţional şcolar.
 ABORDĂRI GENERALE

PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
(abordare sistemică)

Procesul de învăţământ e conceput „ ca un sistem complex şi dinamic, un ansamblu

acţional deliberat, proiectat şi structurat, ale cărui componente şi interacţiuni dintre ele
funcţionează în mod integral, în raport cu anumite obiective instructiv-educative de
atins.”
atins. (Ioan Cerghit)

PREDAREA ÎNVĂŢAREA EVALUAREA

• În didactica tradiţională • Învăţarea presupune modificare • Evaluarea este activitatea prin
predarea însemnă transmiterea şi dobândire de cunoştinte, care se emit judecăţi de valoare
de informaţii. conduite, atitudini etc. ceea ce despre procesul si produsul
• În accepţiunea modernă contribuie la formarea unor învăţării elevului pe baza unor
predarea include nu numai insuşiri psihice complexe în criterii caltative prestabilite, in
transmiterea de cunoştinte ci şi vederea adaptării la situaţii noi vederea luării unor decizii in
intregul sistem de acţiuni şi de existenţă. funcţie de semnificaţia
operatii desfăşurate de cadrul • Învăţarea este un proces de acordată demersului evaluativ:
didactic pentru a proiecta şi cunoaştere, de reflectare a de reglare/ameliorare, de
desfasura lecţia. realităţii şi de transformare selecţie, de certificare etc.
personală permanentă.
ABORDĂRI GENERALE

MENIREA PROCESULUI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT ESTE SĂ ANGAJEZE
EDUCABILII ÎN TRĂIREA DE NOI ŞI
NOI EXPERIENŢE, ORGANIZATE
PEDAGOGIC, ÎNCÂT ACESTEA SĂ
REALIZEZE ÎNVĂŢAREA.
ABORDĂRI GENERALE

MEDIUL EDUCAȚIONAL ŞCOLAR

 Mediul educațional este un factor activ și decisiv în procesul
Mediul educaţional şcolar de dezvoltare și învățare al copilului mic.
înglobează totalitatea factorilor,
condiţiilor care determină  Specialiștii îl numesc al „treilea educator/profesor”, pe
realizarea procesului educaţional lângă cadrul didactic și resursele înăscute ale copilului.
şi influenţează
formarea/dezvoltarea personalităţii  Reprezintă un spațiu care oferă o multitudine de oportunități
copilului. pentru copii de a explora, experimenta, dezvolta idei și de a
testa teorii.
Ministerul Educației încurajează cadrele didactice din unitățile de educație timpurie (creșe și grădinițe) să
urmărescă construirea unui mediu educațional care:
să exprime grija pentru starea de bine a copilului, liniște, ordine, armonie;
să-i permită copilului să exploreze liber spațiul, să se manifeste: să poată alerga, să poată cânta, să poata râde
zgomotos (delimitarea unor zone gălăgioase de zonele de liniste/învățare);
să-i confere copilului o stare de siguranță, securitate fizică și emotională pentru a putea să exploreze,
experimenteze și să integreze experiențele trăite;
să evite supraincărcarea, însă, în același timp să-i incite curiozitatea copilului;
să-i permită copilului să se exprime și să primească raspunsuri și confirmări ale reușitelor sale din partea unui
adult, aspect important din punct de vedere afectiv pentru el;
să reflecte diversitatea culturală;
să exprime adaptare și particularitățile de varstă și individuale ale copiilor.
(Scrisoarea metodică – 2022/2023)
ABORDĂRI GENERALE

MEDIUL ŞCOLAR

VIZUALIZAT RAMIFICAT

ÎN MULTIPLE ASPECTE

Sorin Cristea operează cu noţiunea de mediul pedagogic, ce „reprezintă

ansamblul factorilor natural şi sociali, materiali şi spirituali, angajaţi în
activitatea de formare-dezvoltare a personalităţii umane conform unor
obiective stabilite în mod explicit şi/sau implicit la nivelul comunităţii
educative naţionale, teritoriale, locale”.

M. Ştefan dezvoltă noţiunea de mediul educativ ce repre- zintă ambianţa în

care copilul trăieşte direct experienţa de viaţă socială prin situaţiile
educative pe care le parcurg.

E. Păun (1999) prezintă mediul şcolar drept ambianţă intelec-

tuală şi morală care domneşte într-un grup, ansamblu
percepţiilor colective şi stările emoţionale existente în cadrul
organizaţiei.
ABORDĂRI GENERALE
Î
anu nvăţar
mit e
e s t a mo d
ru c
tur elează
v a l o i ps i p
r i ) ş hi c e e r s o na
i pe (c li
r mi u n o ş t t a t e a ,
te c i p
rea nţe, ap erfecţ
rea t i
alto itudin onează
r no i , a t
i. i tud
i ni MEDIUL DE ÎNVĂŢARE

c i e nt
i
a l ef iei Condiţii interne Condiţii externe
ţ i o n g o g a ţ i ul
ca a p te
e du l e pe d e î n s r e e s
r o c e s bă r i a pa r u c a â t ş i Procese cognitive Spaţiul fizic
p e e tr c
n ui e într re c pen ţării
r e a u i nt r t r e ba a c t i c î n v ă
za d în id l e.
e ali e una ane, lui d ltatu văţar
R es t
p o r a d r u re zu e î n Afective Climatul psihosocial
t
n tem v al c t atâ esul d
o
c l ex i t a n ro c
ref mpor p
i
Motivaţionale Relaţii interpersonale
DIMENSIUNI ALE MEDIULUI EDUCAŢIONAL

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie sunt:
CREŞA
 Creşa este un serviciu de interes local, public sau privat care are misiunea de a oferi, pe
timpul zilei, servicii integrate de îngrijire, supraveghere şi educaţie timpurie copiilor de
vârstă antepreşcolară.
GRĂDINIŢA
 Grădiniţa este o instituţie de învăţământ, publică sau privată, care are misiunea de a
oferi servicii educaţionale copiilor cu vârste între 3 şi 6 ani.

Mediul de învăţare este definit ca fiind fie o variabilă, fie o combinaţie de

variabile ale mediului natural, construit sau aranjat, în interiorul căruia se
desfăşoară învăţarea.
Spaţiul fizic de învăţare prevede două componente majore cu roluri şi
caracteristici diferite:
 Arhitectura construcţiei care stabileşte calităţile de bază ale clădirii şi accesul la
spaţiile interne şi externe;
 Ambianţa aranjată care construieşte esenţialul mediului de învăţare, aranjamentul
realizat de către profesori în interiorul spaţiilor oferite de arhitectură.
DIMENSIUNI ALE MEDIULUI EDUCAŢIONAL

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT
DIMENSIUNEA ERGONOMICĂ C. Freinet subliniază importanţa
A SPAȚIULUI FIZIC amenajării instituţiilor de învăţământ,
confortul, aerisirea, precum şi spaţiul de joacă
şi sport, iar unul dintre punctele esenţiale ale
reformei preconizate de el se referă la mediul
şcolar în care se desfăşoară învăţarea şi
constituirea unui mediu pedagogic educaţional,
conform ritmului de dezvoltare intelectuală a
copiilor
PAVOAZAREA

ILUMINAREA
CROMATICA

VOLUMUL

Un „mediu de învățare” înseamnă VIZIBILITATEA

un spațiu în care are loc învățarea,
SUPRAFATA
însă, dacă este conceput bine,
poate însemna și un spațiu prin MOBILIERUL

intermediul căruia are loc

VENTILAREA

învățarea. FORMA
 DIMENSIUNI ALE MEDIULUI EDUCAŢIONAL

CLASA

MEDIU DE ÎNVĂŢARE PRIETENOS

REFLECTĂ DIVERSITATEA SUSȚINE INVĂȚAREA FIECĂRUIA

ŞI A TUTUROR

 să fie bine gândit şi amenajat;

 să fie o sursă din care copilul se inspiră şi învață;
 să fie un loc plăcut, frumos, în care se simte bine, în siguranță;
 să fie un loc care le vorbeşte lor şi celor care îl vizitează despre ce se
intâmplă într-un serviciu standard de educație timpurie.
Caracteristici  să corespundă cât mai multor tipuri de inteligență ca fiecare copil le
ale spatiului poate parcurge în timpul zilei, în diferite momente ale activității;
clasei  să armonizeze abundenţa/bogăţia cu simplitatea, frumosul cu utilul,
tradiționalul cu modernul ;
 să fie caracterizat ca fiind curat, util, interactiv, estetic, flexibil, adecvat
la sarcinile gândite în raport cu curriculumul specific, confortabilil;
 să fie un spațiu care vorbeşte despre VALORI ale societății/comunității.
(Scrisoarea metodică – 2021/2022)
DIMENSIUNI ALE MEDIULUI EDUCAŢIONAL

CLASA
Crearea unui spaţiu care să dezvolte inteligenţele multiple NU înseamnă o
schimbare a organizării obisnuite a grupei în centrele de interes
recomandate curriculumului specific, ci, dimpotrivă, acest lucru înseamna
EF L ECTAT! a ne folosi de tipurile de inteligentă și a găsi modalitatea prin care fiecare
DE R să fie reflectat în sarcinile pe care copiii le pot îndeplini la unul dintre
cntrele de interes., în functie de tema parcursă la un moment dat.

O îmbinare perfectă între toate obiectele existente în grupǎ/grădiniţă,

plantele, culorile, mirosurile, ca părți componente ale aceluiaşi ansamblu
înseamnă respect pentru copil şi pentru profesie.

Abundența de materiale/supraîncărcarea şi calitatea dotărilor de care

dispune grupa/grădinița nu generează neapărat un spatiu eficient pentru
învățare și nu reprezintă o garanţie a faptului că acesta răspunde nevoilor
copiilor.

Oraganizați centre de interes care se potrivesc nevoilor educaționale ale

copiilor.

CELE MAI EFICIENTE METODE PENTRU A STIMULA DEZVOLTAREA COPILULUI SUNT

INTERACȚIUNEA DIRECTĂ A ACESTUIA CU MEDIUL ȘI ELEMENTELE,
EXERCIȚIUL ȘI JOCUL
DIMENSIUNI ALE MEDIULUI EDUCAŢIONAL

CLASA

Amenajarea adecvată a clasei poate avea următoarele consecinţe:

susţinerea copiilor în a-şi canaliza atenţia şi energia exclusiv asupra activităţilor şi

sarcinilor de lucru;
asigurarea confortului în sala de clasă;
motivarea copiilor să vină cu plăcere la grădiniţă;
crearea unei atmosfere favorabile învăţării;
menajarea copiilor de orice fel de lipsuri, astfel încât aceştia să nu simtă nevoia altor
dotări.

CELE MAI EFICIENTE METODE PENTRU A STIMULA DEZVOLTAREA

COPILULUI SUNT INTERACȚIUNEA DIRECTĂ A ACESTUIA
CU MEDIUL ȘI ELEMENTELE,
EXERCIȚIUL ȘI JOCUL
DIMENSIUNI ALE MEDIULUI EDUCAŢIONAL

CLASA

TERAPIE PRIN CULORI (vizează întâi de toate procesele psihice):

roşul este un stimulator general, mai ales intelectual (prin facilitarea unor asociaţii neaşteptate de
idei), dar şi un incitant psihomotor;
portocaliul inspiră veselie şi optimism, are efecte dezinhibante, sporeşte sociabilitatea, activează
senzualitatea;
galbenul are mai toate efectele psihologice ale portocaliului numai că mai atenuate, în plus
mobilizează atenţia şi capacitatea de concentrare, predispune la o comunicare profundă, are efecte
calmante;
albastrul, când se profilează în depărtare, are efecte pozitive, declanşează sentimente şi trăiri elevate,
eliberează de grijile cotidiene şi volatilizează sentimentele de duşmănie, dar dacă se află în apropiere şi
pe suprafeţe mari, albastrul are efecte psihice negative, produc depresii şi egocentrism;
violetul predispune la interiorizare, trăiri caracterizate prin rafinament şi gingăşie, profunzime şi
extaz, stimulează fantezia creatoare şi trăirile spirituale elevate, simultaneitatea unor predispoziţii
opuse în mod neobişnuit, precum optimism şi melancolie, atracţie şi detaşare, după cum în anumite
condiţii poate predispune la trăiri paranormale;
verdele trezeşte buna dispoziţie nutrită de linişte şi relaxare, predispune la contemplare şi meditaţie,
dă senzaţia de prospeţime.
REALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE
MODALITĂŢI PRACTICE
 Spaţiul fizic este o componentă semnificativă în realizarea unui proces educaţional eficient,
esențial pentru starea de sanătate și de bine a copiilor.
 Alături de activitățile de învățare/lecții, ca pricipala formă de organizare a procesului de
învățământ, în educarea copiilor se folosesc alte forme de activități, organizate în unitățile
învățământ în colaborare /parteneriat cu alte instituții, agenți economici cu care
creșele/grădinițele pot încheia contracte, al căror rol este de a contribui la dezvoltarea
multilaterală armonioasă a copiilor.
ATELIERE PRACTICE

HOLUL UNITĂȚII-INSULA DE LECTURĂ

 MODALITĂŢI PRACTICE
Activitățile culturale, artistice reacreative care se organizează în sala de clasă
contribuie la îmbogățirea bagajului de cunostințe al copiilor, la stimularea înclinațiilor
și aptitudinilor individuale, venind în completarea și ameliorarea achizițiilor realizate în
cadrul activităților din clasă.

TEATRU PENTRU COPII

Activități
artistice,
NOR
M A RC AREA U RICE,
NTE IS
TO recreative SERB
EVE NIM E
LE ĂRI
SOCIA
ANIVERSĂRI
COPII
REALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE
PRIORITĂȚI ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE
AN ȘCOLAR 2023-2024
 Implementarea măsurilor care privesc educația timpurie din legislația specifică
(LÎP nr.198/2023, HG.566/2022);
 Activități de monitorizare și consiliere, în scopul îmbunătățirii calității educației, la nivelul
inspectoratului școlar județean și la nivel național;
 Măsuri care trebuie întreprinse la nivelul unității de învățământ în scopul asigurării unei educații de
calitate, vizând următoarele domenii:

 organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ, cu accent pe respectarea

reglementărilor în vigoare (ROFUIP, curriculumul național aprobat, RFÎDTC revizuite);
 tratarea diferențiată și individualizarea predării - învățării – evaluării, astfel încât să se asigure
progresul școlar al tuturor copiilor;
 parcurgerea integrală a programei școlare, în vederea atingerii standardelor naționale;
 evaluarea continuă a copiilor și aplicarea evaluării cu scopul orientării și optimizării
procesului de învățare;
 reducerea absenteismului (vezi: Legea 248/2015 privind stimularea participării în
învățământul preșcolar a copiilor din grupuri defavorizate și celelalte programe de sprijin);
 promovarea de programe și proiecte educaționale naționale și internaționale care să vizeze
nevoile reale ale educației timpurii;
 promovarea unui parteneriat educațional real și viabil, cu implicarea tuturor actorilor
educaționali.

 Elaborarea și implementarea de programe/proiecte/activități de abilitare curriculară, cu accent

pe: proiectare curriculară, observarea și evaluarea copilului în scop ameliorativ și stimulativ,
amenajarea mediului educațional, activități STEAM etc.
(Consfătuiri 2023/2024)
REALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE
REFLECȚII 2023 – 2024

 Mult este și bun (pentru copil, pentru profesor, pentru părinte)?

 Unitatea de învățământ/clasa sunt spații dedicate exclusiv învățării ?

 Inteligența artificială și digitalizarea versus patrimoniul viu ?

 Poți construi reziliența în lipsa principiilor fundamentale ale conviețuirii

umane (cei șapte ani de-acasă, valorile fundamental-umane etc.) ?
(Consfătuiri 2023/2024)
 PERSPECTIVE

CLASA SECOLULUI XXI - CLASA VIITORULUI

 Pedagogia secolului XXI oferă posibilitatea de a explora şcoala prin diferite tipuri de dispozitive mobile, iar
atorită factorilor sociali, economici şi culturali, societatea modernă a devenit din ce în ce mai atentă şi mai
prudentă în ceea ce priveşte tendinţele proceselor de învăţământ ale sistemului educaţional.
 Mileniul III – era informatizării şi a noilor tehnologii,deschide noi oportunităţi bazate pe inventivitate şi
creativitate tehnologică.Utilizarea resurselor digitale în mediul de învăţare a permis cadrelor didactice să
desfăşoare activităţi mai bine orientate şi să ofere feedback imediat. Astfel, schimbarea aspectului sălii de
clasă şi asigurarea accesuluilaTIC poate influenţa eficient modul de abordare individuală a nevoilor de
învăţare ale copiilor.

Rezolvarea
problemelor Activități
folosind la
roboți distanță
MEDIUL EXTERN
 Activitățile desfășurate în afara clasei și în afara instițuiei de învățământ sprijină
îmbogătirea orizontului cultural al copiilor, atrag copiii în activități sociale, cu
caracter educativ, completează și dezvoltă acele aspecte ale educației, pe care
activitatea din clasă nu le poate consolida suficient.

Activitățile
desfășurate
în afara
clasei
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Cerghit, I., Vlasceanu, L. (coord.), Curs de pedagogie, Bucuresti, Editura

Universitatii, 1988.
2. Cristea, S., Dictionar de termeni pedagogici, Bucuresti, Editura Didactica si
Pedagogica, 1998.
3. Cristea, S., Pedagogie (2), Bucuresti, Editura Hardiscom, 1997.
4. Cucos, C-tin., Pedagogie, Iasi, Editura Polirom, 1996.
5. Franțuzan, L., Nastas, S., Hîncu, I., Mediul educațional şcolar în contextul
implementării curriculumului, Chişinău, 2020
6. Jinga, I., Istrate, E., Manual de pedagogie, Bucuresti, Editura All, 1998.
7. Nicola, I., Pedagogie, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1994.
8. *** Probleme de pedagogie contemporana, Biblioteca Centrala Pedagogica,
Bucuresti, 1987.