DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE (DOS)

DOS este un domeniu experienţial al cărui conţinut se referă :

 la om, la modul lui de viaţă, la relaţiile cu alţi oameni, la relaţiile cu mediul social ;
 la modalităţile prin care acţiunile umane influenţează evenimentele ;
 la capacităţile omului de a controla evenimentele şi de a ordona mediul, prin intermediul
tehnologiei.
La nivel preşcolar, Domeniul om şi societate se concretizează prin două subdomenii care
se realizează prin două categorii de activitate (discipline) : Educaţie pentru societate şi Activităţi
practice.
A. EDUCATIE PENTRU SOCIETATE
Domeniul om şi societate îi oferă copilulul posibilitatea trăirii unor experienţe de
învăţare prin care :
 se asimilează şi se exersează abilităti sociale şi abilităti emoţionale ;
 se formează conduite moral-civice prin intermediul unor acţiuni :
 exemplul de conduită a adulţilor cu care vin în contact ;
 observarea şi discutarea de către copii a unor probleme morale, civice ;
 exersarea problemelor în jocuri libere sau dirijate ;
 studierea şi dezbaterea unor opere literare specifice vârstei.
Educaţia pentru societate reprezintă o coordonată importantă a dezvoltării personalităţii
copilului. In cadrul activităţilor de Educaţie pentru societate, instituţia preşcolară (grădiniţa)
este şi trebuie să râmână cadrul/contextul favorabil pentru a face copilul să devină beneficiarul
unei palete largi de achiziţii din multitudinea dimensiunilor vieţii sociale.
Prin activităţile de educatie pentru societate, copilul:
 învaţă să respecte anumite reguli, să interacţioneze şi să colaboreze în cadrul
grupului ;
 îşi educă trăsăturile positive de voinţă şi caracter ;
 îşi formează atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi.
 învaţă să diferenţieze comportamentele pozitive şi negative, prin raportare la
reguli cunoscute ;
 îşi va adapta propriul comportament la diferite situaţii concrete
1
  îşi asimilează în mod concret noţiuniile de prietenie, toleranţă, sinceritate, curaj,
încredere, şi va învăţă cum să le manifeste ;
 învaţă să fie un bun cetăţean, asimilând cunoştinţe despre ţară şi despre zona în
care locuieşte : numele tării/oraşului în care locuiesc, însemnele ţării (steag,
stemă, imn), limbă, evenimente şi sărbători naţionale, religioase, obiceiuri şi
tradiţii etc.
 îşi va însuşi/ asimila reguli referitoare la :
 un stil de viaţă sănătos şi la igiena personală,
 la ciculaţia rutieră,
 la protecţia propriei vieţi şi a celor din jur ;
 la protecţia mediului înconjurător.

Componente/Dimensiuni ale Educaţiei pentru societate.

Nr. Componente/Dimensiuni ale Aspecte vizate

crt. educaţiei pentru societate
Norme de comportare în societate
Drepturile copilului
1. Educaţie moral-civică Valori morale : înţelepciune, prietenie, hărnicie,
modestie, adevăr etc.
Acceptarea diversităţii
Recunoaşterea şi exprimarea emoţiilor
2. Educaţie emoţională Inţelegerea emoţiilor
Autoreglarea emoţiilor
Iniţierea şi menţinerea unei relaţii
3 Educaţie socială Integrarea în grup
Localitate natală, domiciliu, elemente locale ale
comunităţii
4. Elemente de istorie, geografie şi Tară, popor, imn, drapel, stemă
religie Tradiţii, obiceiuri, evenimente cultural şi religioase
Biserica, simboluri creştine, formarea virtuţilor
creştine,culticarea comportamentului moral religios

2
 “Noile Educaţii”
Educarea unei atitudini pozitive faţă de mediu
5. Educaţia ecologică Ocrotirea mediului
Colectare selectivă a deşeurilor menajere reciclabile
Regulile de igienă personală
6. Educaţie pentru sănătate Stil de viaţă sănătos
Situaţii de urgenţă
7. Educaţie rutieră Reguli de circulaţie

Mijloace/Forme de realizare a Educaţiei pentru societate.

Realizarea activităţii Educaţie pentru societate, educatoarea poate folosi o paletă largă de
mijloace de realizare, pe care le prezentăm în continuare :
povestirea, memorizarea, lectura educatoarei, lectura după imagini, convorbirea, jocul didactic,
jocuri distractive, dezbaterea/studiul de caz, vizionări de filme didactice, concursuri pe diferite
teme, dramatizările etc.
PROIECT DIDACTIC
(activitate monodisciplinară)
DATA :
UNITATEA DE INVATAMANT :
NIVEL DE VÂRSTĂ/ GRUPA: grupa mijlocie
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
TEMA PROIECTULUI : „Din lumea celor care nu cuvântă”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „De vorbă cu animalele pădurii”
DOMENIUL EXPERIENȚIAL: D.O.S
CATEGORIA DE ACTIVITATE : Educaţie pentru societate
TEMA ACTIVITĂȚII: „Coliba iepuraşului”
MIJLOC DE REALIZARE: Povestirea educatoarei
TIPUL DE ACTIVITATE : mixt
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII :
COMPORTAMENTE VIZATE :

3
SCOPUL ACTIVITĂŢII: dezvoltarea abilitaţilor de identificare şi exprimare a emoţiilor,
formarea şi dezvoltarea sentimentelor de prietenie şi ajutor faţă de cei neajutorati
OBIECTIVE OPERATIONALE:
STRATEGII DIDACTICE:
 Metode şi procedee: povestirea, explicaţia, conversaţia, problematizarea, metoda
cubului, metoda “Diamantul”,
 Mijloace de învăţământ:
 Forme de organizare a activităţii: frontal, individual.
DURATA :
BIBLIOGRAFIE : *** Curriculum pentru educație timpurie, 2019.
ANEXE :
SCENARIUL ACTIVITĂŢII/DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evenimentul Conţinutul ştiinţific Startegii didactice Evaluare
didactic/
Etapele Metode Mijl. Forme
activităţii de înv. de de
organiz
înv.
.
Moment - aranjarea sălii de grupă, aerisirea,
organizatoric aranjarea meselor, stabilirea liniştii,
crearea unei tmosphere adecvate pentru
activitate.
Captarea -
atenţiei
Anunţarea - se va anunţa tema zilei şi obiectivele
temei şi a ob. activităţii
Reactualiz. ……………………………………..
cunoştinţelor
Dirijarea ............................................................. Observarea
învăţării comport.
Obţinerea ………………………………………… Întăriri
performanţei pozitive
Asigurarea Este o etapă necesară, pentru ca
4
 retenţiei preşcolarii să-şi fixeze tema activităţii şi
alte câteva informaţii despre aceasta.
Evaluarea Se poate contopi cu încheierea
activităţii activităţii.
Încheierea ……………………………………… Aprecieri
activităţii / individuale
Aprecieri şi colective
finale

Referitor la structura unui proiect de activitate (partea introductivă şi partea descriptivă),

evidenţiem / relevăm faptul că încă nu există un model unic, absolut pentru desfăşurarea lecţiei
(activităţii). Structura diferitelor modele de desfăşurarea a activităţilor depinde de obiective,
conţinuturi, activităti, locuri de desfăşurare a lecţiei (activităţii) (Cucoş, C., 2006, Pedagogie,
Editura Polirom, Iaşi, p.331.)

B. ACTIVITĂŢI PRACTICE SI ELEMENTE DE ACTIVITATE CASNICA.

Prezentarea subdomeniului.
Domeniul om şi societate are o extindere şi către contexte curriculare care privesc
tehnologia, în sensul abordării capacităţilor umane de a controla evenimentele şi de a ordona
mediul. De aceea, se apreciază că preşcolarii pot fi puşi în contact cu acest domeniu prin
manipularea unor materiale şi executarea unor lucrări care ţin de domeniul activităţilor
practice, prin:
 constatarea proprietăţilor materialelor,
 selecţia unor materiale în funcţie de caracteristicile lor,
 constatarea că materialele pot avea şi calităţi estetice, cum ar fi textura, culoarea sau
forma etc.
 consatatrea că aceste materiale pot fi utilizate atât în scop estetic (crearea de obiecte care
să ne înfrumuseţeze spaţiul în care trăim), cât şi în scop practic (crearea de obiecte de
care să ne folosim în anumite situaţii : jucării (morişca, barca…), machete, lucrări
felicitări, rame pentru fotografii, solniţa, paharul etc.

5
 Activităţile practice oferă preşcolarilor posibilitatea de cunoaştere a omului din
perspectiva acţiunii sale asupra mediului social. Cunoaşterea meseriilor, a instrumentele de
lucru, a materialele de lucru vor fi însoţite de activităţi de lucrări practice cu materiale şi
instrumente specifice, care vor contribui la formarea unor deprinderi practice utile, la
dezvoltarea creativităţii copiilor, la formarea unor convingeri pozitive despre rolul muncii în
viaţa omului etc.
Categorii de activităţi practice.
In învăţamântul preşcolar se organizează şi se desfăşoară două categorii de activităaţi
practice :
a. activităţi practice cu caracter general cu rol în formarea deprinderilor practice pe
baza unor tehnici/procedee de lucru :mototolire, rupere, tăiere, înşiruire înnodare,
bobinare, ţesut, cusut etc.
b. elemente de activităţi casnice cu rol în formarea deprinderilor gospodăreşti :realizarea
unor sarcini casnce simple, îngrijirea plantelor şi animalelor de companie, menţinerea
ordinii şi curăţeniei la locul de joacă etc.

Importanţa activităţilor practic-gospodăreşti în dezvoltarea globală a copilului.

Activităţile practic-gospodăreşti le oferă copiilor „situaţii-joc” de învăţare prin care
aceştia trec de la joc la primele elemente de muncă. Ei “muncesc”, creează ceva util, frumos şi
plăcut, pregătindu-se pentru munca de mai târziu.
Toate cunoştinţele însuşite prin celelalte activităţi realizate în grădiniţă îşi găsesc cadrul
favorabil de exprimare în cadrul acestor activităţi practice care îşi evidenţiază rolul important în
dezvoltarea globală a copilului.
Prin activităţile practice se asigură dezvoltarea psihomotrică, cognitivă, socio-emoţională
şi estetică a copilului.
Dezvoltare fizică. Copilul va învăţa să-şi coordoneze mişcările, îşi va perfecţiona
motricitatea fină, capacitatea senzorio-motorie , îşi va forma deprinderi practice de a opera cu
diverse materiale şi instrumente, precum şi deprinderi practice de autoservire, îngrijire şi igienă
personală.
Latura socio-emoţională vizează dezvoltarea unor comportamente prosociale (respectul
faţă de muncă şi faţă de cei care muncesc), abilităţi de interacţiune cu adulţii şi cu copiii de

6
vârstă apropiată cu care cooperează în realizarea unor lucrări şi cu care se joacă împreună cu
jucăriile confecţionate de ei, câştigându-şi încrederea reciprocă.
Pe lângă acestea, copilul, prin faptul că poate să creeze lucruri frumoase şi utile (educaţia
estetică) îşi câşţigă respectul de sine, încrederea în sine, exersând şi componenta emoţională
(bucuria de a crea ceva util şi frumos, satisfacţia muncii împlinite, bucuria reuşitei).
Dezvoltarea cognitivă îi va orienta pe preşcolari în descoperirea unor relaţii dintre
obiecte, fenomene, procese şi i se vor dezvolta capacităţi şi atitudini implicate în învăţare:
curiozitatea, interesul pentru muncă, iniţiativa, independenţa în acţiune, perseverenţa în
realizarea lucrărilor, creativitatea, imaginaţia, spriritul de ordine şi disciplină .

Conţinuturi specifice activităţilor practice.

Incercăm să prezentăm aceste conţinuturi sub formă tabelară, fără o prezentare detaliată a
deprinderilor practice formate şi exersate în cadrul acestor activităţi. In acelaşi timp este mai uşor
să marcăm şi nuvelul de vârstă la care se pretează fiecare deprindere ce se formează în cadrul
activităţilor practice şi gospodăreşti.

ACTIVITATI PRACTICE CU CARACTER GENERAL

Grupa
Deprinderea practică Teme sugerate (posibile)
mijlocie

mare
mică

Mototolire x x - Bulgări de zăpadă, Mingi colorate, Floricele de

porumb, Ormamente pentru carnaval, Norişori pufoşi
Rupere x x x Fulgi de zăpadă, Fluturi coloraţi, Frunze colorate,
în bucăţi mici, pe linie şi Panglici pentru păpuşi,Ghirlande de flori, Nori de
după contur zăpadă, Baloane colorate
Lipire - x x Căsuţă, Omul de zăpadă, Fructe, Legume, Animale,
Trenul, Globuri pentru brad ; Teme diferite etc.
Înşirare x x x Mărgele, Brăţară, Sirag de mărgele, Salbă
Indoire (hârtie, materiale x x x Cartea, Batista, Şerveţelul; Plicul, Paharul, Coiful,
textile) Morişca, Barca, Peştele ; Solniţă, Avionul, Ornamente

7
 pentru sărbătorile de iarnă, Peştişori pentru acvariu,
Fluturele, Căsuţa piticilor, Flori etc.
Bobinare x x x Mosorul, Papiota, Beţişorul colorat ; Ghemul,
Bobina, Mosorul ; Mosoare colorate, Ghemul de aţă
Răsucire x x - Toarcem fire, Şnur pentru covor, Cordonul păpuşii;
Cordonul, Şnurul
Înnodare - x x Legăm şireturi, Fundiţa păpuşii; Lănţişor colorat,
Pompon pentru căciuliţă, Ciucuraşi pentru covor
Îmbinare prin lipire x - -
Tăiere x x
Şnuruire - x x Tabloul, Guleraşul, Pălăria păpuşii; Semnul de carte,
Rama de tablou
Festonare - - x Gentuţa, Şerveţelul, Semnul de carte
Impletire - - x Cordonul, Codiţele păpuşii, Cordeluţa
Tesut, Cusut - - x Covoraşul, Ghergheful, Şerveţelul păpuşii, Prosop
(Să ţesem/coasem naţional
frumos !)
Asamblări, îmbinări x x Şoricelul, Căluţul fermecat, Buburuza, Căsuţe, ;
Mobilierul păpuşii, Animale din castane si ghinde,
Păpuşi din linguri de lemn, Felicitări, Tablouri etc.

ELEMENTE DE ACTIVITĂŢI CASNICE

Deprinderi Grupa
gospodăreşti (elemente Teme sugerate (posibile)
mijlocie

de activităţi casnice)
mare
mică

Menţinerea curăţeniei şi x x x
igienei obiectelor
personale
Menţinerea curăţeniei şi x x x Să facem ordine în sala de grupă, Să ne strângem
ordinii la locul de muncă aşternutul, Să reparăm jucării

8
Ingrijirea plantelor
animalelor de casă
Realizarea unor treburi
casnice simple:
- operaţii de curăţenie
(şters praf, spălatul şi
ştersul vaselor);
- aranjarea/servirea mesei
şi x x Să îngrijim plantele, Aranjăm florile în vază, Stergem
frunzele de praf, îngrijim peştişorii din acvariu, Udăm
florile,
x x Micile gospodine, Aluat pentru prăjituri, Să curăţăm şi
să strângem masa, Să aranjăm masa, (festivă), Facem
tarte, Facem compot, Punem murături, …

Indicaţii de ordin metodologic al activităţilor practice.

Deşi s-ar părea că Activităţile practice cu preşcolarii s-ar putea desfăşura fără o serioasă
pregătire prealabilă, adevărul constatat de-a lungul timpului în practica educaţională ne indică
faptul că această activitate necesită o abordare la fel de serioasă ca şi celelalte categorii de
activităţi.
 Prin această categorie de activitate se formează deprinderi practice/psihomotrice. de
mânuire, manipulare a materialelor şi instrumentelor de lucru , deprinderi care vor sta la baza
altor deprinderi, şi anume, deprinderi de aplicare în activităţi utilitare. Rolul educatoarei este
unul central, deoarece ea trebuie să cunoască „paşii” în formarea deprinderilor practice, nivelul
de vârstă la care se pot forma aceste deprinderi, asigurând o planificare gradată a temelor,
pornind de la deprinderi şi aplicatii simple spre deprinderi şi aplicatii complexe.
 Deprinderile se vor forma sub supravegherea şi îndrumarea educatoarei care realizează:
- prezentarea şi intuirea modelului ce trebuie realizat printr-o anumită tehnică de lucru
care va sta la baza formării unei anumite deprinderi (perceperea dirijată a părţilor
componente şi a legăturilor dintre ele); modelul trebuie să respecte câteva cerinţe :
 să fie conceput la dimensiuni mai mari (de două-trei ori) decât
lucrările executate de câtre copii ;
 să fie confecţionat din acelaşi material pe care îl vor folosi şi copiii ;
 să fie estetic;

9
  să se utilizeze aceleaşi procedee de lucru pe cre le vor urma şi copiii.

- intuirea materialului individual şi a instrumentelor cu care copiii urmează să lucreze;

- explicarea şi demonstrarea procedeelor de lucru; se impune verbalizarea tuturor
fazelor de lucru (în grupa mare, copiii pot realiza verbalizarea acţiunilor);
- demonstrarea se face integral ( în cazul activităţilor de predare/formare de noi
deprinderi) parţial (activităţi de consolidare a deprinderilor practice) sau poate lipsi
(activităti de verificare) ;
 Copiii efectuează exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii.
 Executarea temei/lucrării de către copii, etapă în care educatoarea va urmări :
 începerea lucrului de către toţi copiii la momentul stabilit ;
 executarea lucrării în mod independent ;
 păstrarea poziţiei corecte în timpul lucrului;
 executarea corectă a fiecărei mişcări;
 respectarea succesiunii operaţiilor;
 păstrarea ordinii la locul de muncă;
 respectarea normelor de securitate în timpul utilizării instrumentelor de lucru.
 Aprecierea lucrărilor. Se impune expunerea tuturor lucrărilor într-un loc vizibil
(expoziţie, panou, măsuţa, etajeră) pentru ca preşcolarii să poată vizualiza toate lucrările,
să le analizeze şi să le compare pentru a fi, în final, evaluate. Este încurajată şi
autoevaluarea propriilor lucrări, ceea ce impune formularea şi enunţarea unor
criterii/repere de evaluare.
Activităţile practice trebuie să se desfăşoare cu un material didactic de calitate,
accesibil pentru toţi copiii şi de o mare diversitate :
 materiale din natură :castane, ghinde, coji de nucă, conuri, pene, frunze de diferite
dimensiuni, sâmburi, seminţe etc.
 materiale din comerţ :carton, hârtie (alba şi colorată), lipici, mărgele, fire textile, aţă,
şnur, panglici colorate, materiale textile, clame, chibrituri, nasturi, şerveţele, sârmă
subţire maleabilă, foarfece;
 materiale refolosibile :dopuri, cutii, ambalaje, resturi de piele etc.

10
  jucării-unelte : mătură-făraş, mătură, făraş, îmbrăcăminte apăpuşii, vesela păpuşii,
lopăţică, greblă, stropitoare, găletuşe, ciocan, cleşte etc.
 alimente diverse : paste făinoase de diferite forme, legume, fructe, biscuiţi griş, mălai,
boabe de fasole, etc.

PROIECT DIDACTIC
(activitate monodisciplinară)

DATA :
UNITATEA DE INVATAMANT :
NIVEL DE VÂRSTĂ/ GRUPA:
TEMA ANUALĂ DE STUDIU:
TEMA PROIECTULUI :
TEMA SĂPTĂMÂNII:
DOMENIUL EXPERIENȚIAL: D.O.S
CATEGORIA DE ACTIVITATE : Activităţi practice sau
Activităţi gospodăreşti
TEMA ACTIVITĂȚII: „Batistuţa”
„Compot de mere”
MIJLOC DE REALIZARE: îndoire, rupere şi lipire; mototolire şi lipire; şnuruire etc.
sau preparare compot, conservare murături etc.
TIPUL DE ACTIVITATE : formare / consolidare de priceperi şi deprinderi
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII :
COMPORTAMENTE VIZATE :
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Formarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare
motrică.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
STRATEGII DIDACTICE:
 Metode şi procedee: povestirea, explicaţia, conversaţia, problematizarea, metoda
cubului, metoda “Diamantul”,
 Mijloace de învăţământ:

11
  Forme de organizare a activităţii: frontal, individual.
DURATA :
BIBLIOGRAFIE : *** Curriculum pentru educație timpurie, 2019.
SCENARIUL ACTIVITĂŢII/DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evenimentul Conţinutul ştiinţific Startegii didactice Evalua-
didactic/ re
Etapele Metode Mijl. De Forme
activităţii de înv. înv. de
organiz.
Moment Asigurarea condiţiilor optime pentru
organizatoric desfăşurarea activităţii:
- aerisirea sălii de grupă;
- aranjarea măsuţelor şi a scăunelelor,
- stabilirea liniştii;
- aranjarea materialului didactic pe
măsuţe
- crearea unei atmosfere adecvate pentru
activitate.
Captarea - se realizează prin diverse procedee:
atenţiei poezioare, ghicitori, imagini, invitat-
surpriză, un joc,
- se intuiesc materialele cu care se va
lucra;
Anunţarea - se comunică tema activităţii şi
temei şi a ob. obiectivele acesteia, pe înţelesul
copiilor;
 intuirea materialului individual
şi a instrumentelor (dacă nu s-a făcut în
Prezentarea etapa Captarea atentiei) cu care copiii
conţinutului urmează să lucreze;
 prezentarea modelului educatoarei şi
şi intuirea acestuia (a intui un model
inseamna a prezenta copiilor modelul,
12
 ei îl observă/il perep, după care
Dirijarea educatoarea explică, in detaliu,
învăţării modelul: părti componente,
materialul folosit, la ce se foloseşte
etc.)
 explicarea şi demonstrarea
procedeelor de lucru (educatoarea
explică şi demonstrează “pe viu”/hic
et nunc (aici şi acum) aceste procedee
de lucru).
Obţinerea  exerciţii de încălzire a muşchilor mici
performanţei ai mâinii.
 executarea temei/lucrării de către
copii, care sunt supravegheaţi şi
dirijaţi de educatoare cu informatii şi
explicatii suplimentare
Evaluarea  lucrările sunt evaluate oral, copiii
performanţei sunt încurajaţi să-şi evalueze propriile
lucrări, dar şi pe cele pe care le
consideră mai reuşite. Se poate
organiza o expoziţie cu lucrările etc.
Încheierea  se fac aprecieri asupra modului de
activităţii lucru, al gradului de implicare a
copiilor în activitate, se impart
recompense simbolice (bulinuţe
colorate, jetoane etc.

13
 CATEVA EXPLICITĂRI PENTRU PARTEA INTRODUCTIVĂ :

PROIECT DIDACTIC
(activitate monodisciplinară)
DATA :când faceți proiectul de activitate
UNITATEA DE INVATAMANT: gradiniţa la care sunteţi repartizaţi
NIVEL DE VÂRSTĂ/ GRUPA: grupa mijlocie (după cum sunteti repartizați)
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”(dacă puteţi /ştiţi/intuiți)
TEMA PROIECTULUI : ”(nu e cazul)
TEMA SĂPTĂMÂNII (nu e cazul)
DOMENIUL EXPERIENȚIAL: D.O.S
CATEGORIA DE ACTIVITATE : (prezentăm ambele categorii)
 Activităţi practice sau
 Activităţi gospodăreşti
TEMA ACTIVITĂȚII:
 „Batistuţa”
 „Compot de mere”
MIJLOC DE REALIZARE:
 îndoire, rupere şi lipire; mototolire şi lipire; şnuruire etc.
 preparare compot, conservare murături etc.
TIPUL DE ACTIVITATE : formare / consolidare de priceperi şi deprinderi practice
*DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII :(Aici veti consulta Programa pentru Educatie
timpurie)
COMPORTAMENTE VIZATE (Vezi Programa pentru Educatie timpurie şi alege)
Vă ofer un model !!!!
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII :
A. Motricitatea grosieră şi motricitatea fină în contexte de viaţă familiare.
C. Activare și manifestare a potențialului creativ.
COMPORTAMENTE VIZATE :
1.1. Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei
1.3. Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activităţi variate.

14
3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații
și povestiri creative
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Formarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare
motrică.
OBIECTIVE OPERATIONALE: (cel puţin trei} La sfârşitul acivităţii, copiii vor fi capabili :
să…… ;
să…... ;
să……;
să….. .
STRATEGII DIDACTICE:
 Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, demonstarţia, exerciţiul, problematizarea,
Metode şi procedee , adică, prin ce căi reuşeşte educatoarea să le transmită copiilor
informaţii, să-i ajute sa-şi formeze anumite priceperi şi deprinderi practice.
 explicatia: explica modul de lucru, etapele, tehnicile de lucru, caliatea materialelor etc;
 conversaţia : un permanent dialog intre educatoare si copii pentru a vedea ceea ce ştiu
copiii şi ce anume mai trebuie să le explice etc ;
 demonstratia : educatoarea le arta/demonstrează copiilor modul de lucru ;
 exereciţiul :copiii execută miscarile propuse de educatoare pentru a ajunge la produsul
final (exersează mişcările pană când se automatizează, devenind deprinderi ;
 problematizarea : educatoarea ii pune in fata unei situatii-problema care trebuie
rezolvată (cum credeţi că s-ar putea ….?

 Mijloace de învăţământ: (ce materiale folosesc educatoarea şi copiii la activitate).

 Forme de organizare a activităţii: frontal, individual.(în timpul activităţii, educatoarea
poate lucra fie cu toată grupa (frontal) fie pe grupuri mici, fie in perechi, fie individual.
DURATA : De obicei, o activitate durează aproximativ 15 min la grupa mică, 20-25 min.la
grupa mijlocie şi până la 30-35 de min. la grupa mare, însă în Curriculum pentru educatie
timpurie, 2019 se specifică următorul lucru : „În funcţie de nivelul grupei, de particularităţile
individuale ale copiilor din grupă și de specificul situațiilor educative, cadrul didactic va decide
care este timpul efectiv necesar pentru desfăşurarea fiecărei activităţi. „(CET, 2019, p.11)
BIBLIOGRAFIE : *** Curriculum pentru educație timpurie, 2019.

15
ANEXE : Se trec toarte resursele folosite la activitate : albume, texte, modelul educatoarei, etc.

Va trimit PROGRAMA PENTRU EDUCATIE TIMPURIE, de unde vă puteti extrage:

 Dimensiuni ale dezvoltării (respectiv Unitătile de competenta sau Competente generale)
si
 Comportamente vizate (respectiv Elemente de competenta sau Competente
specifice).care apar la partea introductivă a proiectului didactic.

EXPLICATII: La gradinita nu putem vorbi inca de COMPETENTE care inseamna ansambluri

structurate de cunostinte si deprinderi dobandite prin activitatea de invatare. Competentele
permit copiilor/elevilor sa identifice si sa rezolve probleme caracteristice unui anumit domeniu
in contexte diferite.
E clar ca la prescolari nu poate fi vorba de competente, ci mai degraba de Unitati de
competenta (stabilite pentru toata perioada ciclulului prescolar) si de Elemente de
competenta (care se concretizeaza prin anumite comportamente ce se asteapta sa fie manifestate
de catre copil in timpul participarii la activitatile de invatare; de aceea in programa apare
formularea de forma "La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de
comportamente, între care:" si urmeaza enuntarea comportamentelor vizate in timpul
activitatii, care sunt formulate ca fiind Comportamente vizate.
A se remarca faptul că se foloseşte verbul la timpul prezent, de unde deducem că aceste
comportamente se urmăresc în decursul activitatii desfasurate de copiii, spre deosebire de
Competentele specifice care se formulează cu ajutorul substantivului.) Ex. : « identifică şi
valorifică … » în ed. timpurie vs. « Identificarea si valorificarea … » in ciclul primar.

Formarea de priceperi şi deprinderi.

!!! Atenţie !!! Formăm întâi priceperi, după care, prin repetări suscesive, priceperile devin
automatisme (deprinderi).
Exemplu : când copiii învaţă să scrie literele, întâi scriu părtile componente, se pricep să scrie
litera.(pricepere) ; prin exercitii repetate, copilul trece de la faza în care verbalizează fiecare
element component al literei, ajungând în faza în care scrie automat litera (a ajuns la deprindere).

16
 PROGRAMA PENTRU EDUCAȚIA TIMPURIE

A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂȚII ŞI IGIENEI PERSONALE

Nr. Competenţe generale/ Competenţe specifice / Elemente de competență/

crt Unități de competențe/ Comportamente vizate :
. Domenii ale dezvoltarii (La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de
comportamente, între care)
1. Motricitatea grosieră şi 1.1. Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități
motricitatea fină în diversificate, specifice vârstei
contexte de viaţă 1.2. Participă la activităţi fizice variate, adecvate nivelului lui
familiare de dezvoltare
1.3. Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activităţi
variate
2. Conduită senzorio- 2.1. Utilizează simţurile (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul
motorie, pentru etc.) în interacţiunea cu mediul apropiat.
orientarea mișcării 2.2. Se orientează în spațiu pe baza simțurilor.
2.3. Își coordonează mișcările în funcție de ritm, cadență,
pauză, semnale sonore, melodii.
3. Sănătate (nutriție, 3.1. Exersează, cu sprijin, respectarea unor principii de bază
îngrijire, igienă specifice unei alimentaţii sănătoase
personală) și practici 3.2. Manifestă deprinderi de păstrare a igienei personale
privind securitatea 3.3. Demonstrează abilităţi de autoprotecţie faţă de obiecte şi
personală situaţii periculoase
3.4. Utilizează reguli de securitate fizică personală

17
 B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOȚIONALĂ

Nr. Competenţe generale/ Competenţe specifice / Elemente de competență/

crt. Unități de competențe/ Comportamente vizate
Domenii ale dezvoltării (La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie
de comportamente, între care)
1 Interacțiuni cu adulții și 1.1. Manifestă încredere în adulţii cunoscuţi, prin exersarea
cu copiii de vârste interacţiunii cu aceştia
apropiate 1.2. Demonstrează abilități de solicitare și de primire a
ajutorului în situaţii problematice specifice
1.3. Inițiază/participă la interacţiuni pozitive cu copii de vârstă
apropiată
2 Comportamente 2.1. Exprimă recunoașterea și respectarea asemănărilor şi a
prosociale, de acceptare deosebirilor dintre oameni
și de respectare a 2.2. Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora
diversității în planul relațiilor sociale, în contexte familiare
2.3. Exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități
specifice vârstei, în contexte variate
2.4. Exersează, cu sprijin, abilități de negociere şi de
participare la luarea deciziilor
2.5. Demonstrează acceptare și înțelegere faţă de celelalte
persoane din mediul apropiat
3 Conceptul de sine 3.1. Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite
situaţii educaţionale
3.2. Își promovează imaginea de sine, prin manifestarea sa ca
persoană unică, cu caracteristici specifice
4 Autocontrol și 4.1. Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese
expresivitate emoțională muzicale, texte literare, obiecte de artă etc.
4.2. Demonstrează abilităţi de autocontrol emoţional

18
 C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE

Nr. Competenţe generale/ Competenţe specifice / Elemente de competență/

crt. Unități de competențe/ Comportamente vizate
Domenii ale dezvoltării (La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de
comportamente, între care)
1 Curiozitate, interes și 1.1. Manifestă curiozitate pentru activități, persoane și obiecte
inițiativă în învățare noi
1.2. Încearcă/inițiază acțiuni noi și începe să își asume riscuri
2
Finalizarea sarcinilor și 2.1. Finalizează proiecte simple (ex.: un puzzle din 3-5 piese)
a acțiunilor (persistență 2.2. Solicită și acceptă ajutor pentru a depăși o dificultate
în activități)
3 Activare și manifestare 3.1. Manifestă creativitate în activități diverse
a potențialului creativ 3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice,
muzicale și practice, în conversații și povestiri creative
3.3. Demonstrează simț muzical ritmic, armonic prin cântec,
joc cu text și cânt, dans etc.

19
 D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMISELOR
CITIRII ȘI SCRIERII

Nr. Competenţe generale/ Competenţe specifice / Elemente de competență/

crt. Unități de competențe/ Comportamente vizate
Domenii ale (La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de
dezvoltării comportamente, între care)
1 (Receptarea) Mesaje 1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în
orale în contexte de vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)
comunicare cunoscute 1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a
valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare
expresivă)
2 (Exprimarea) Mesaje 2.1. Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei,
orale în diverse situaţii nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă)
de comunicare 2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte
de comunicare
2.3. Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului
3 (Manifestarea unor) 3.1. Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru
Premise ale citirii și cunoașterea și aprecierea cărții
scrierii, în contexte de 3.2. Discriminează/diferențiează fonetic cuvinte, silabe, sunete
comunicare cunoscute și asociază sunete cu litere
3.3. Identifică prezența mesajului scris, apreciază și valorifică
mesajul scris în activitățile curente
3.4. Asimilează unele elemente ale scrisului și folosește diferite
modalități de comunicare grafică și orală pentru transmiterea
unui mesaj

20
E.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII

Nr. Competenţe generale/ Competenţe specifice / Elemente de competență/

crt. Unități de competențe/ Comportamente vizate :
Domenii ale dezvoltării (La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de
comportamente, între care)
1 Relații, operații și 1.1. Identifică elementele caracterisice ale unor
deducții logice în mediul fenomene/relaţii din mediul apropiat
apropiat 1.2. Compară experienţe, acţiuni, evenimente, fenomene/relaţii
din mediul apropiat
1.3. Construiește noi experienţe, pornind de la experienţe
trecute
1.4. Identifică posibile răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii -
problemă şi provocări din viaţa proprie şi a grupului de colegi
1.5. Realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare
a mediului, folosind instrumente şi metode specifice
2 Cunoștințe și deprinderi 2.1 Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu
elementare matematice numeraţia
pentru rezolvarea de 2.2. Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime,
probleme și cunoașterea formă, greutate, înălţime, lungime, volum
mediului apropiat 2.3. Identifică şi numește formele obiectelor din mediul
înconjurător
2.4. Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare,
măsurare a obiectelor 2.5. Rezolvă situații-problemă, pornind
de la sortarea şi reprezentarea unor date
3 Caracteristici structurale 3.1. Evidenţiează caracteristicile unor obiecte localizate în
și funcționale ale lumii spaţiul înconjurător
3.2. Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii vii, ale
înconjurătoare
Pământului şi Spaţiului
3.3. Descrie unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului şi
Spaţiului
3.4. Demonstrează cunoașterea poziției omului în univers, ca
parte a lumii vii şi ca fiinţă socială

21
 PARTEA PRACTIC-APLICATIVĂ
3. DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE

3.1. EDUCATIE PENTRU SOCIETATE

Dragi studenţi,

Datorită faptului că mijloacele de realizare a activităţi de Educaţie pentru societate se regăsesc în

mijloacele de realizare a Educării limbajului, nu mai prezentăm niciun material spre observare şi
analiză. De aceea vom trece la subdomeniul Activităţi practice şi elemente de activitate casnică

3.2. ACTIVITĂŢÎ PRACTICE

Vă punem la dispoziţie patru filmuleţe cu activităţi practice :

1. Crizantema-Activitate practică. Durata : 3 :48

https://www.youtube.com/watch?v=ma25-bwN-Rc

2. Steagul României Durata : 4:29

https://www.youtube.com/watch?v=J8QPsR3lrw4

3. Steagul României. Activitate practică Durata : 3:37

https://www.youtube.com/watch?v=J8QPsR3lrw4

4. Ghetuţa lui Moş Nicolae. Durata : 6 :16

https://www.youtube.com/watch?v=kz9JEpOlJ4Q

Sarcini de lucru :

1. Vizionaţi de două ori cele 4 filmuleţe pe baza cărora veţi rezolva următoarele sarcini :
2. Completaţi Fişa de observare/observaţie a activităţii pentru două activităţi.

3. Schiţati un Proiect de activitate, după modelul din materialul de mai sus.

TERMEN : 12.12.2020.
Materialul pe care îl veti realiza va face parte din Portofoliul de practică pedagogică
observativă, despre care aţi primit unele informaţii în materialul intitulat « Extras din Ghid de
practică …,autori, EGI &EGL. » şi care va fi adaptat după circumstanţele actuale (practica on-
line).

Coordonator de practică, lector univ. dr. Erdeli Ionuţ

22