Fallacies - Vicii de Argumentare

Vicii de argumentare
/
Fallacies (eng.)
Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

“Adevărata înţelepciune e mai degrabă renunţarea
la convingerile greşite decât acumularea de noi
cunoştinţe.”
TAO TE CHING
by Lao Tzu, 600 BC
TONY POPTĂMAȘ

Aici scrie “It would be really nice if, once this
course is completed, we could have a new
course only about fallacies.”
Ce facem azi
1. Citim un text argumentativ şi vedem cât de

persuasiv e la prima vedere.
2. Trecem prin lista celor mai întâlnite vicii de

argumentare, cu exemple şi căi de
contracarare.
3. Re-analizăm textul iniţial.

Legea dării în plată – o lege
morală şi democratică
Legea dării în plată este un semn că, în sfârşit, parlamentarii s-au

hotărât să le pese şi de cetăţenii care i-au votat. Evident că
parlamentul, pus să aleagă între adoptarea acestei legi şi
abandonarea unei părţi semnificative din populaţia României în
sărăcie şi neputinţă, a ales opţiunea firescă.
Din păcate, băncile au răspuns dur şi nedrept la apariţia acestei
legi, prin înăsprirea condiţiilor de creditare. Acest demers nu
trebuie, însă, să ne sperie: dacă cedăm azi presiunii exercitate
de sectorul bancar, vom lăsa cale liberă băncilor ca mâine să
blocheze o lege cu care nu sunt de acord prin cine ştie ce altă
ameninţare, spre exemplu că pun sechestru pe toate depozitele
populaţiei. Ori aşa ceva nu putem permite.

S-a argumentat de către diverşi pseudo-specialişti că legea dării

în plată ar încălca principiul neretroactivităţii legilor. Unul dintre
principalii susţinători ai acestui non-sens este Moise Guran. Dar
se ştie că emisiunile Domnului Guran sunt sponsorizate masiv de
diverse bănci.
Domnule Guran, vă somăm public să declaraţi câţi bani aţi primit
de la cartelurile bancare pentru a face lobby împotriva acestei
legi atât de necesare!
Din fericire, după aceste atacuri Moise Guran a trebuit să
părăsească Televiziunea Română, ceea ce arată că
managementul TVR nu este atât de incompetent pe cât se
spune.

Detractorilor legii dării în plată le reamintim faptul că forme ale

acestei legi se găsesc în ţări cu democraţii mai puternice, cum ar
fi SUA sau ţări vestice din UE. De aceea nu înţelegem de ce în
România băncile vestice sunt împotriva unei legi pe care tot ele
o acceptă fără să crâcnească în restul Uniunii Europene. În
Spania o lege asemănătoare a fost adoptată încă din 2011.
În orice caz, să ne amintim că până una alta România este o
democraţie. Această lege este evident morală deoarece este
aprobată de un Parlament ales democratic. Şi orice produs al
democraţiei este moral deoarece îndeplineşte vrerea majorităţii
cetăţenilor.

Sunt curios ce argumente ar aduce un preşedinte de bancă dacă

ar putea fi pus faţă în faţă cu Domnul Iorga, care ne-a vizitat ieri
ca să ne descrie situaţia sa dezastruoasă. Domnul Iorga a
cumpărat un apartament în 2006 cu un credit ipotecar în franci
elveţieni, pe când era angajat atât el, cât şi soţia sa. Iar acum
ambii sunt şomeri şi nu îşi mai pot permite nici măcar
medicamentele necesare, darmite să plătească rata la casă.
În final, celor care susţin că nu este corect ca statul să intervină
într-un contract comercial le răspundem că o economie lăsată
fără niciun fel de reglementare din partea statului este o
economie care generează dezastru social.

Ce părere aveţi? E bine argumentat?

Nu vă îngrijoraţi!
O să ne întoarcem la articol.

Fallacies. Ce-s alea
… sunt raţionamente greşite, dar care pot

părea corecte şi ne pot păcăli.

Să începem cu un sondaj:

Şi aici o să adormiţi pe scaun,
cum faceţi de obicei la serviciu?

Întrebarea capcană/
Loaded question
Mecanism: eşti forţat să răspunzi direct la o

întrebare care conţine o prezumţie, de obicei
neplăcută. Orice răspuns direct validează
prezumţia.

Şi aici o să adormiţi pe scaun,
cum faceţi de obicei la serviciu?

Întrebarea capcană - exemple
- Îţi mai baţi nevasta?
- De ce eşti atât de demotivat?
- Cum aţi reuşit să vă păcăliţi clienţii atât de mult timp?
- De unde vine agresivitatea din vocea ta?
- “Radu, cum te simţi după o prezentare atât de

slabă?” (Cristian China Birta, exemplificând live)
Întrebarea capcană
- E adevărat că v-au crescut sensibil vânzările după acele

reclame mincinoase?
- Înafară de neplata taxelor, care este principalul avantaj

competitiv al companiei Dumneavoastră?

Întrebarea capcană
Aţi întâlnit?
Ce facem?

Intenţie?
Ajută sa fi auzit de ele.
Cum reacţionăm?
Unde le întâlnim?

Unde le găsim?
La serviciu

Unde le găsim?
Media Dezbateri politice

Unde le găsim?
Dispute
domestice

Unde le găsim?
În contracte În negocieri şi
dezbateri

Fallacies, una câte una:

Panta alunecoasă/
Slippery slope

Panta alunecoasa
Mecanism:
Consecinţa 1, Consecinţa 2,
Eveniment A extrem de
probabilă,
(nedorit) improbabilă,
neplăcută
dezastruoasă
Concluzie: evenimentul A nu
trebuie să se întâmple

Panta alunecoasă
Slippery Slope Ads DirecTV

Panta alunecoasă
“Aţi început discuţia contractului cu obiecţii

încă de la primul articol? Eu zic să îl lăsăm aşa
şi să trecem la punctele importante. Dacă o
să stăm câte o oră la fiecare articol din
contract, o să ne apuce noaptea aici şi sigur
nu apucăm să semnăm în termenul stabilit!”

Panta alunecoasă
Aţi întâlnit?
Ce facem?

Falsa dilemă
- Îmi pare rău că au demolat Hala Matache!

- Ei, aş! Ori o demolau şi construiau bulevardul ăsta larg, ori o
păstrau împreună cu toţi ţiganii, drogaţii şi prostituatele din
cartierul ăla decrepit!

Falsă dilemă
Mecanism:
Singurele optiuni prezentate sunt A şi B,
(când de fapt mai exista şi alte opţiuni!)
Opţiunea B nu e bună.
Concluzie: Opţiunea A e genială.

Falsă dilemă
http://adevarul.ro/news/societate/dna-Soseaa-id
ee-proasta-atat-dna-bucuresti-1_57d140ab5ab65
50cb87cda96/index.html

Falsa dilemă

Falsă dilemă
“Ori copiem integral sistemul educaţional din

Finlanda, sistem care a dat rezultate excepţionale,
ori menţinem un sistem învechit şi ineficient.”

Falsa dilemă
Aţi întâlnit?
Ce facem?

Red Herring
Ea: Poate că Iohannis ar trebui să normalizeze un pic relaţia cu

Moscova.
El: Nu cred. Dup’aia ruşii o să ne ia de fraieri.
Ea: Totuşi, chiar şi Germania are o relaţie bună cu Rusia.
El: Nu-mi zice, te rog, de Germania, pentru că ăia au o femeie

cancelar şi toată lumea ştie că femeile sunt zero la politică.
Ea (furioasă): Cum poţi să spui aşa ceva? Uite...

Diversiune (Red Herring)
Mecanism:
Discuţia se
AAAAAAA
duce pe
subiectul A,
pe care eu nu B ... aşa că arunc în
prea mai am discuţie un nou
argumente... B subiect, B, extrem
B de controversat.

“Nu înţeleg de ce ai fost în piaţă la protest,

OUG 13 adăuga doar nişte precizări necesare
Codului Penal, nu? Oricum, toate
demonstraţiile astea sunt mâna lui Soros.”

Aţi întâlnit?
Ce facem?

Argument împotriva persoanei /
Ad Hominem
“Cum poţi să-ţi dai cu părerea despre votul din

diaspora dacă n-ai stat 8 ore-n ploaie la coadă?”

Ad Hominem
Mecanism:
În loc să se refere la ce a spus interlocutorul,

argumentul Ad Hominem se referă la
persoana interlocutorului, pe modelul:
“Eşti aşa-şi-pe-dincolo,
sau ai făcut aşa-şi-pe-dincolo,
deci nu ai dreptate/
nu ai dreptul la o părere.”
Ad Hominem

Ad Hominem
“Ministrul care a propus noul Cod Fiscal

lua mită obiecte de artă într-un cavou!!
Deci e evident că acest Cod Fiscal este
foarte prost!”

Ad Hominem
“Te rog frumos! Nu o să primesc eu

sugestii de la un junior!”

Ad Hominem
https://www.theguardian.com/politics/2016/oct/07/lse-brexit-non-uk-experts-foreign-academics

Ad Hominem
Aţi întâlnit?
Ce facem?

Corelaţia nu înseamnă cauzalitate/
Post Hoc Ergo Propter Hoc
- Le-a trebuit americanilor preşedinte negru

şi... uite, i-a lovit criza!

Mecanism:
A şi B se întâmplă în acelaşi timp, sau A

precede B, deci A cauzează B.

Alte posibilitaţi:
- B cauzează A
- alt eveniment, C, cauzează şi pe A şi pe B

(dormitul încălţat pe preşul de la baie cauzează
mahmureală)
- A şi B se cauzează reciproc
- e doar o coincidenţă



http://tylervigen.com/spurious-correlations

“Lucrările de reparaţie neprogramate din holul central

al centrului comercial, lucrări care au durat şase luni
începând cu 10 octombrie anul trecut, ne-au afectat
grav activitatea.
Magazinul nostru de îngheţată a suferit o
scădere drastică a profitului şi de aceea
am cerut proprietarilor mall-ului o
compensaţie egală cu scăderea profitului
faţă de cele şase luni anterioare.”


Sunt din ce în ce mai multe şcoli de business în

România. De asemenea, statisticile arată că s-au
înmulţit consumatorii de marijuana.
E clar, deci, că
şcolile de
business îi
încurajează pe
oameni să
fumeze iarbă.

Aţi întâlnit?
Ce facem?

Pentru că toţi fac la fel! / Ad Populum
De ce-l vorbeşti
de rău pe Cristi
din Banat? Cântă
foarte bine! “Ca
o apă cristalină”
are peste
700.000 de
view-uri!

Ad Populum
“Toată lumea întârzie la birou. De ce aş

veni eu la timp?”

Mecanism:
Argumentul Ad Populum susţine că
“Daca mulţi cred astfel, înseamnă că e corect.”
sau
“Dacă mulţi fac astfel, înseamnă că e bine.”

https://www.youtube.com/watch?v=BgRoiTWkBHU
elevator
https://www.youtube.com/watch?v=NyDDyT1lDhA
Solomon Ash conformity


“Cum puteţi să puneţi la îndoială decizia

Parchetului? Parchetul este considerat una
din cele mai de încredere instituţii din
România!”

Aţi întâlnit?
Ce facem?

Generalizare pripită

Mecanism:
“Stiu de nişte membri ai grupului X că sunt într-un

fel, deci toţi membrii grupului X sunt în acel fel.”
Ingredient de bază în misoginism, rasism, ură

etnică, homofobie.
Refrene cunoscute:

http://happyhour.protv.ro/stiri/monica-tatoiu-
parlamentarii-sunt-niste-papagali.html
“Mereu se găseşte câte un ţigan mai răsărit să-şi dea cu proasta părere că nu
toţi ţiganii sunt hoţi şi criminali. Ei bine, în statistică, domnilor ţigani,
procentele apropiate de 100% se rotunjesc. Ţiganii cinstiţi se numesc în limbaj
statistic "marjă de eroare", şi fie vorba între noi, e o marjă a dracului de mică.”
runzu.com

WEIRD nations

“Toţi clienţii cu care am vorbit sunt de acord să

schimbăm termenele de plată, aşa că propun să o
facem imediat.”
1. Cât de mare este eşantionul?

2. Cât de reprezentativ e eşantionul?


Aţi întâlnit?
Ce facem?

Apel la falsa autoritate / Ad Verecundiam
Einstein însuşi a fost un susţinator fervent al politicii

de stânga. Vezi, de aia votez eu cu PSD!

Mecanism:
X este o autoritate în domeniul A. X are şi o

părere în domeniul B, în care nu e expert.
Concluzie: Părerea despre B trebuie să fie

corectă, că doar X e expert!

Ad Verecundiam

1. Nu judeca o carte după copertă. 1. Haina îl face pe om.
2. Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi. 2. Graba strică treaba.
3. Calul de dar nu se caută la dinţi. 3. Să te temi de greci şi când îţi

aduc daruri.

Ad Verecundiam
“TV won't be able to hold onto any market it

captures after the first six months. People will
soon get tired of staring at a plywood box every
night."
Darryl F. Zanuck (Head of Twentieth Century Fox

Studios), ca. 1946

Ad Verecundiam
“Nature intended women to be our slaves. They

are our property. They belong to us, just as a tree
that bears fruit belongs to a gardener. What a mad
idea to demand equality for women! Women are
nothing but machines for producing children."
Napoleon Bonaparte

Ad Verecundiam
"If excessive smoking actually plays a role in the

production of lung cancer, it seems to be a minor
one."
Dr. W. C. Heuper (National Cancer Institute),

quoted in The New York Times, 1954
(from “Ask the Right Question”)
Dry Cooker Mirabela Dauer

“Opinia legală este dată de un profesor

la Drept, aşa că nu o pot pune la
îndoială.”

Aţi întâlnit?
Ce facem?

Raţionament Circular
“CV-ul Dumneavoastră este impresionant. Dar

toate realizările de aici pot fi confirmate de
cineva?”
“Dl. Popescu mă poate recomanda.”
“Şi în Dl. Popescu pot avea încredere?”
“Sigur, garantez eu pentru el.”

Mecanism:
Aduc pe A ca motiv pentru B şi apoi pe B ca

motiv pentru A. Mai greu de decelat când
trecem şi prin C.

“Don't love me for fun, girl

Let me be the one, girl
Love me for a reason
Let the reason be love!”
Boyzone
“Încurajarea competiţiei interne este benefică

pentru orice companie, deoarece a-i motiva
pe angajaţi să îşi depăşească colegii nu poate
duce decât la rezultate bune.”

Circular Reasoning

Aţi întâlnit?
Ce facem?

Alte vicii de argumentare, pe scurt:

Apel la emoţie
“Trebuie să semnaţi contractul ăsta,

şeful a zis că dacă nu fac nici azi vreo
vânzare mă dă afară.”

Ad Baculum
(Apel la forţă sau apel la frică)
CEO: Toţi cei

care se opun
argumentelor
mele să ridice
mâna spunând
“Demisionez.”

The Fallacy Fallacy
“Ministrul care a propus noul Cod Fiscal lua mită

obiecte de artă într-un cavou, deci e evident că acest
Cod Fiscal e o glumă!”
“Aha! Tocmai am învăţat despre viciile de argumentare
şi tu tocmai ai comis un ad hominem! Asta înseamnă că
te înşeli: noul Cod Fiscal e foarte bun.”
Omul de paie/ The Straw Man Fallacy
“Marijuana ar trebui
legalizată.”
”Nu sunt de acord!

O societate care nu
are niciun control
asupra drogurilor se
îndreaptă spre
dezastru.”
Q&A

Legea dării în plată este un semn că, în sfârşit, parlamentarii s-au

hotărât să le pese şi de cetăţenii care i-au votat. Evident că
parlamentul, pus să aleagă între adoptarea acestei legi şi
abandonarea unei părţi semnificative din populaţia României în
sărăcie şi neputinţă, a ales opţiunea firescă.
Din păcate, băncile au răspuns dur şi nedrept la apariţia acestei
legi, prin înăsprirea condiţiilor de creditare. Acest demers nu
trebuie, însă, să ne sperie: dacă cedăm azi presiunii exercitate
de sectorul bancar, vom lăsa cale liberă băncilor ca mâine să
blocheze o lege cu care nu sunt de acord prin cine ştie ce altă
ameninţare, spre exemplu că pun sechestru pe toate depozitele
populaţiei. Ori aşa ceva nu putem permite.

S-a argumentat de către diverşi pseudo-specialişti că legea dării

în plată ar încălca principiul neretroactivităţii legilor. Unul dintre
principalii susţinători ai acestui non-sens este Moise Guran. Dar
se ştie că emisiunile Domnului Guran sunt sponsorizate masiv de
diverse bănci.
Domnule Guran, vă somăm public să declaraţi câţi bani aţi primit
de la cartelurile bancare pentru a face lobby împotriva acestei
legi atât de necesare!
Din fericire, după aceste atacuri Moise Guran a trebuit să
părăsească Televiziunea Română, ceea ce arată că
managementul TVR nu este atât de incompetent pe cât se
spune.

Detractorilor legii dării în plată le reamintim faptul că forme ale

acestei legi se găsesc în ţări cu democraţii mai puternice, cum ar
fi SUA sau ţări vestice din UE. De aceea nu înţelegem de ce în
România băncile vestice sunt împotriva unei legi pe care tot ele
o acceptă fără să crâcnească în restul Uniunii Europene. În
Spania o lege asemănătoare a fost adoptată încă din 2011.
În orice caz, să ne amintim că până una alta România este o
democraţie. Această lege este evident morală deoarece este
aprobată de un Parlament ales democratic. Şi orice produs al
democraţiei este moral deoarece îndeplineşte vrerea majorităţii
cetăţenilor.

Sunt curios ce argumente ar aduce un preşedinte de bancă dacă

ar putea fi pus faţă în faţă cu Domnul Iorga, care ne-a vizitat ieri
ca să ne descrie situaţia sa dezastruoasă. Domnul Iorga a
cumpărat un apartament în 2006 cu un credit ipotecar în franci
elveţieni, pe când era angajat atât el, cât şi soţia sa. Iar acum
ambii sunt şomeri şi nu îşi mai pot permite nici măcar
medicamentele necesare, darmite să plătească rata la casă.
În final, celor care susţin că nu este corect ca statul să intervină
într-un contract comercial le răspundem că o economie lăsată
fără niciun fel de reglementare din partea statului este o
economie care generează dezastru social.

yourlogicalfallacyis.com

10 Principii de Fair Play în argumentare
1. Argumentează pentru adevăr, nu ca să câştigi!

2. Argumentează împotriva ideii, nu a omului!
3. Nu distorsona ce spune celălalt!
4. Stai la subiect!
5. Nu te enerva!
6. Ascultă!
7. Admite unde nu ai dreptate!
8. Tratează-ţi oponentul ca şi cum e foarte bun!
9. Foloseşte logica!
10. Ilustrează!

Vă mulţumesc frumos!

Eşti directorul unui department dintr-o firmă mare de IT.
Sunteţi, tot managementul, într-o şedinţă în care unul din
colegii tăi, director în alt department, îşi susţine
propunerea de implementare a unui program de lucru de
acasă pentru developeri. Ce vicii de argumentare putem
identifica?
Dragi colegi,
Sper că vă reamintiţi propunerea mea de a implementa
programul „Lucrez de acasă”. Concret, este vorba despre a
permite developerilor să lucreze remote 50% din timp.
Astăzi, înainte să votăm, permiteţi-mi să susţin cu
argumente introducerea acestui program.
Forbes a publicat şi anul acesta Top 100 de Companii care
Oferă Slujbe la Distanţă. Dintre primele 25 pot aminti pe:
Amazon, Xerox, Dell, IBM, dar şi Departamentul Agrculturii
(Ministerul american de resort). Să vă mai dau un exemplu:
nepotul meu are un startup tehnologic şi tocmai a angajat
primul său salariat. Care va lucra de acasă. Dacă cele mai
mari companii din lume şi mici startupuri româneşti au astfel
de programe, dacă firme private şi ministere de stat permit
lucrul de acasă, este timpul să ne aliniem şi noi.

În plus, a permite angajaţilor să lucreze remote e sinonim cu
succesul în afaceri. Citez aici din Quartz Business Magazine:
„Încă din anii optzeci IBM a început să instaleze terminale la
distanţă în casele unor angajaţi. Şi, până în 2009, când
munca la distanţă era pentru mulţi ceva foarte nou, 40% din
cei 386.000 de angajaţi IBM din lume lucrau şi de acasă.
Compania a redus astfel suprafaţa de birouri cu 700.000 de
metri pătraţi şi a economisit anual 100 de milioane de dolari
doar în SUA.” Am încheiat citatul. Dar aceste economii sunt
nimic faţă de creşterea valorii acţiunilor companiei, o
adevărată măsură a succesului. Din 1982 şi până acum
preţul acţiunii IBM s-a multiplicat de 10 ori, de la 16 dolari la
160 de dolari. Dacă aspirăm şi noi la un succes similar, va
trebui să ne aliniem şi metodele.
Am vorbit până acum de companii. Să vorbim şi despre
angajaţi! Marian Ionescu (majoritatea cred că îl cunoaşteţi,
este unul din cei mai vechi angajaţi) lucrează la noi din 2008.
În tot acest timp a achiziţionat toate aptitudinile cerute de
jobul său, a înţeles şi îmbrăţişat cultura companiei şi îşi face
foarte bine treaba. Ar fi greu şi foarte scump să îl înlocuim.
Soţia lui Marian, Ioana, a născut tripleţi acum două luni. Ea e
în concediu de maternitate, dar şi-a dat seama repede că nu
poate să gestioneze singură trei bebeluşi. Aşa că Marian ne-
a cerut o lună de concediu fără plată şi cred că va dori să
prelungească această perioadă.

Dacă am introduce programul „Lucrez de Acasă”, atât noi cât
şi Marian şi familia sa am fi câştigaţi. Ce vreau să spun cu
asta? Că toţi angajaţii noştri vor putea să împace programul
de la serviciu cu provocările vieţii, lucru pe care nu îl puteau
face până acum.

Am cercetat de unde vine programul fix de lucru. Nu e de
când lumea, să ştiţi! Originea sa este în revoluţia industrială
de acum 200 de ani, pe vremea când muncitorii lucrau la
războaie de ţesut mecanice, acţionate de motoare cu abur.
Şi nu puteai face asta de acasă, aşa că, dacă un muncitor
întârzia când suna sirena, întreaga echipă era ţinută pe loc şi
războiul de ţesut nu producea nimic. Dar noi acum avem
internet! Şi suntem în industria IT, nu în cea textilă! Plus că
nu mai suntem la 1800! Dacă azi menţinem prezenţa
obligatorie de la 9 la 5, mâine poate vom reintroduce
schimbul de 12 ore, ca în siderurgie în secolul 19, iar poate
la anul vom permite din nou munca la copii.

Doamnelor şi domnilor, suntem la o răscruce. Şi va trebui să
alegem. Ori suntem curajoşi şi vizionari şi introducem acest
sistem nou încă de azi, ori nu facem nimic şi privim
neputincioşi cum sistemul curent dă eşec după eşec atât la
productivitate, cât şi la grija şi respectul faţă de angajat.
Au fost spuse şi nişte contraargumente mai devreme.
Colegul nostru a spus că lucrul de acasă ar putea scădea
productivitatea din cauza diverşilor factori, de la lipsa
feedback-ului imediat până la eventuala cădere a serviciului
personal de internet. Totuşi, aş vrea să subliniez că
Dumnealui locuieşte în blocul de vizavi de sediu, aşa că nu
doar că nu poate înţelege problemele deplasărilor lungi la
serviciu, dar dacă are o urgenţă acasă o poate rezolva
imediat. Aşa că vă rog să nu luaţi în seamă obiecţiile sale.
Dragi colegi, sper ca toate aceste motive să vă fi convins că
programul „Lucrez de Acasă” este benefic atât pentru
companie, cât şi pentru angajaţi. Şi sper că acum veţi vota
cu toţii favorabil. Vă mulţumesc!
Cum ţi se par argumentele colegului tău? Dacă ai putea

răspunde, ce ai spune? Şi cum ai vota?

Fallacies - Vicii de Argumentare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fallacies - Vicii de Argumentare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vicii de argumentare

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

1. Citim un text argumentativ şi vedem cât de

2. Trecem prin lista celor mai întâlnite vicii de

3. Re-analizăm textul iniţial.

Legea dării în plată este un semn că, în sfârşit, parlamentarii s-au

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

S-a argumentat de către diverşi pseudo-specialişti că legea dării

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Detractorilor legii dării în plată le reamintim faptul că forme ale

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Sunt curios ce argumente ar aduce un preşedinte de bancă dacă

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

… sunt raţionamente greşite, dar care pot

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Mecanism: eşti forţat să răspunzi direct la o

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

- Îţi mai baţi nevasta?

- De ce eşti atât de demotivat?

- Cum aţi reuşit să vă păcăliţi clienţii atât de mult timp?

- De unde vine agresivitatea din vocea ta?

- “Radu, cum te simţi după o prezentare atât de

- E adevărat că v-au crescut sensibil vânzările după acele

- Înafară de neplata taxelor, care este principalul avantaj

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Ajută sa fi auzit de ele.

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Media Dezbateri politice

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Slippery Slope Ads DirecTV

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

“Aţi început discuţia contractului cu obiecţii

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

- Îmi pare rău că au demolat Hala Matache!

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Concluzie: Opţiunea A e genială.

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

“Ori copiem integral sistemul educaţional din

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Ea: Poate că Iohannis ar trebui să normalizeze un pic relaţia cu

El: Nu cred. Dup’aia ruşii o să ne ia de fraieri.

Ea: Totuşi, chiar şi Germania are o relaţie bună cu Rusia.

El: Nu-mi zice, te rog, de Germania, pentru că ăia au o femeie

Ea (furioasă): Cum poţi să spui aşa ceva? Uite...

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org

Maastricht School of Management Romania www.msmro.org