COMUNICARE ÎN CADRUL SEMINARULUI

RAIONAL LA FIZICĂ:
,,METODE DE EFICIENTIZARE A
PROCESULUI DE CUNOAŞTERE
LA LECŢIILE DE FIZICĂ”

A realizat: Carauș Lilia

profesor de fizică, grad didactic doi

29.03.2023
 Fizica, ca ştiinţă fundamentală a naturii, are la bază un
sistem riguros de metode de cunoaştere – observarea,
măsurarea, experimentul, analogia, modelarea,
idealizarea etc. – care, extrapolate eficient, influenţează
direct sau indirect procesul de devenire a personalităţii
elevului. Aplicate în practica educaţională, aceste metode
au demonstrat valenţe formative incontestabile pentru
dezvoltarea intelectuală a celor educaţi.
Observarea Măsurarea Experimentul Idealizarea Formalizarea Raţionamentul Analogia Modelarea Dialectica

cea mai simplă o metodă de o metodă o metodă care o metodă de este un sistem presupune o metodă de o metodă de
şi cea mai cunoaştere amplă de scoate în cunoaştere dinamic de cel cunoaşterea elaborare a unor cunoaştere cu
accesibilă necesară cercetare a evidenţă ştiinţifică, care puţin trei prin deducţie reprezentări / maximum de
metodă de pentru unor procese caracteristicile presupune judecăţi, între a unui obiect, modele despre generalitate, o
cunoaştere a determinarea provocate esenţiale, substituirea care există o proces, procese ori formă de
naturii. unor intenţionat, specifice ale unor relaţie ce fenomen fenomene care, descoperire a
Aceasta face caracteristici care furnizează unui proces proprietăţi ale determină complex din diverse unor legi, a
parte din cantitative ale date cu sau fenomen obiectului, apariţia unei pornind de la motive, nu pot fi unor adevăruri.
categoria obiectelor, caracter dintr-o familie procesului, noi judecăţi. obiecte, cercetate direct. Principiile
metodelor corpurilor, practic, concret de procese sau fenomenului Raţionamentul procese, Nici un model fundamentale
axate pe proceselor, şi convingător. fenomene. Una studiat printr-o impulsionează fenomene nu conţine toate ale dialecticii
acţiunea de fenomenelor În cadrul dintre formulă „mişcarea” mai simple, caracteristicile sunt: unitatea
cercetare etc. De experimentului idealizările abstractă – o minţii de la cunoscute. obiectului real; şi lupta
directă a exemplu, se , se identifică folosite în construcţie de cunoscut la el reflectă numai contrariilor,
realităţii, şi se pot măsura specificul fizică este simboluri ce necunoscut. însuşirile şi trecerea
foloseşte, de dimensiunile proceselor din punctul exprimă legăturile schimbărilor
obicei, la faza obiectului, natura vie şi material. structura şi esenţiale. cantitative în
incipientă a volumul nevie. forma schimbări
unei substanţelor, originalului . calitative,
investigaţii. masa şi negarea
temperatura negaţiei.
corpului,
timpul etc.
 Pentru a diversifică algoritmul de organizare a lecţiei putem utiliza
în demersul la clasă jocul didactic, schemele de reper, problemele
ilustrate, testelele grilă, care stimulează interesul elevilor pentru
studiul disciplinei Fizica.
 Jocul didactic este constituit dintr-un ansamblu de acţiuni şi operaţii
succesive, care permit a consolida, a preciza şi a evalua cunoştinţele
elevilor. Prin joc ei descoperă adevăruri ştiinţifice, îşi dezvoltă
capacităţile de a acţiona şi a reacţiona creativ.
 Un joc didactic poate fi creat pentru a acoperi diferite aspecte ale
cunoașterii fizicii, cum ar fi observarea, măsurarea, experimentul,
idealizarea, formalizarea, rationamentul, analogia și modelarea.
Prin utilizarea jocurilor didactice, elevii pot învăța să aplice aceste
metode într-un mod mai interactiv și distractiv.
De exemplu, un joc didactic care implică observarea poate fi un joc în care elevii trebuie să observe diferite
fenomene fizice și să identifice modele și relații între acestea.
Un alt joc didactic ar putea implica măsurarea, în care elevii trebuie să utilizeze instrumente adecvate
pentru a măsura diferite caracteristici fizice.
Experimentele jocurilor didactice pot fi create pentru a permite elevilor să testeze diferite ipoteze și teorii
prin intermediul unor experimente controlate și să înțeleagă cum variabilele fizice influențează
fenomenele.
Jocurile didactice care implică idealizarea pot implica simplificarea situațiilor și eliminarea variabilelor
inutile pentru a face fenomenele fizice mai ușor de înțeles și de analizat.
Jocurile didactice care implică formalizarea pot include transformarea unui concept fizic într-un set de
formule și ecuații matematice. Aceste jocuri pot ajuta elevii să efectueze calcule precise și să dezvolte
modele și teorii mai detaliate.
Rationamentul poate fi încorporat în jocurile didactice prin utilizarea unor puzzle-uri și provocări care
necesită gândire critică și evaluarea diferitelor argumente și evidențe.
Analogia poate fi incorporată în jocurile didactice prin utilizarea cunoștințelor și experiențelor din alte
domenii pentru a ajuta elevii să înțeleagă conceptele fizice complexe.
Modelarea poate fi introdusă în jocurile didactice prin utilizarea unor modele matematice sau fizice
pentru a reprezenta diferite fenomene fizice și pentru a face predicții despre comportamentul acestora în
 Jocul Dominoul fizic

Acesta poate fi utilizat în scopul

alcătuirii unor formule pe baza celor
studiate anterior. De exemplu, în
clasa a VII-a, la capitolul Forţa,
elevii învaţă formulele alăturate, din
care, cu ajutorul celor 44 de piese de
domino, se pot obţine încă 22 de
formule. Clasa va fi împărţită în
echipe, fiecare având un arbitru
(moderator). În figura de mai jos
sînt prezentate piesele de domino:

ρ= F=m·g F=kΔl
Jocul didactic Ceasornicul mărimilor fizice,
binevenit în clasa a VI-a, la studierea temei
Densitatea substanţelor – densitatea, masa şi
volumul, permite elevilor să-şi autoevalueze
cunoştinţele la subiect şi să dobândească deprinderi
de caracterizare a unei mărimi fizice conform
schemei: 1. denumirea; 2. simbolul; 3.
unitatea de măsură în SI; 4. instrumentul de
măsură; 5. formula de calcul.
Masa de joc are aspectul unui ceasornic cu 5 ace
indicatoare, pe care sunt înscrise caracteristicile
mărimii fizice. Cadranul este împărţit în 15 părţi, pe
care sunt notate caracteristicile celor 3 mărimi
studiate: densitatea – ρ, volumul – V şi masa – m.
Profesorul propune clasei să determine
caracteristicile mărimilor fizice, prin aranjarea
corespunzătoare a acelor ceasornicului.
 Jocul didactic Culesul florilor fizice
Un alt joc, recomandat în orice clasă, este Culesul florilor
fizice. În centrul florilor este notat simbolul mărimii fizice,
iar pe petale – caracteristicile acesteia (denumirea; formula
de calcul; unitatea de măsură în SI; instrumentul de măsură;
ce caracterizează mărimea fizică).
Se pot „închega” mai multe flori, pe care elevii le vor
„culege” lipind corect toate petalele la simbolul mărimilor
propuse. Spre exemplu, la compartimentul Fenomene
termice, acestea vor fi florile: temperaturii, căldurii, căldurii
specifice, puterii calorice, masei cor-pului etc. Jocul Culesul
florilor fizice este binevenit în clasele VI-VIII, deoarece
permite elevilor să-şi auto-evalueze cunoştinţele despre
mărimile fizice studiate. De asemenea, îi oferă profesorului
posibilitatea încadrării maxime în activitate a
întregii clase şi obţinerea unor rezultate mai bune.
 Instrumentul de
Simbolul Denumirea Unitatea de măsură Formula de
mărimii mărimii fizice măsură (dacă are) calcul
V
Lungime
Jocul didactic:
Caracterizarea s
mărimilor Balanţă
fizice
m/V
F
Viteză
N/m
Manometru
N/kg
REBUSUL- UN JOC DIDACTIC DE ACTIVIZARE A CUNOAŞTERII, POATE FI FOLOSIT CU
SUCCES LA TOATE ETAPELE LECŢIEI.
SCHEMA DE REPER CONŢINE CONCEPTELE/NOŢIUNILE SEMNIFICATIVE ALE UNEI TEME,
PE CARE PROFESORUL LE VA ADUCE ÎN ATENŢIA ELEVILOR PE PARCURSUL STUDIERII
ACESTEIA. POATE FI APLICATĂ CU SUCCES ŞI LA SISTEMATIZAREA CUNOŞTINŢELOR LA TEMĂ.

Fraza căutată: „Mulţumesc mult
tuturor pentru participare activă la
lecţia de astăzi”.
Test grilă la tema Forţa, clasa a VII-a
Întrebări:
1. Unitatea de măsură a forţei în SI este un…
2. Pentru măsurarea masei se foloseşte…
3. Forţa de greutate se deosebeşte de
greutatea corpului prin…
4.Constanta forţei de greutate la suprafaţa
Pămân-tului are valoarea…
5. Forţa este o mărime fizică ce caracterizează…
6. Constanta elastică se determină din expresia...
7. Forţa de frecare este orientată în sens ......…
mişcării.
8. Sub acţiunea forţei elastice îşi revin la
forma iniţială corpurile deformate...
9. Instrumentul de măsurare a forţei se
numeşte…
10. Pentru micşorarea forţei de frecare se
folosesc substanţe…
 Problemele ilustrate reprezintă o altă modalitate productivă de activizare a procesului
de cunoaştere. Orice problemă are la bază un conflict cognitiv, generat de raportul
dintre cunoscut şi necunoscut. Rezolvând probleme de fizică deseori elevii se
plictisesc, pe când o problemă ilustrată le suscită interesul şi îi mobilizează pentru
aflarea rezultatului.
De exemplu:
Explicaţi de ce roţile acestei maşini sînt late?
Dacă aceasta ar avea roţi înguste, ce s-ar întîmpla?

Rotile la mașinile de Formula 1 sunt late pentru a maximiza aderența la suprafața de rulare, ceea ce le permite să meargă mai
rapid și să efectueze viraje mai strânse în timpul cursei. Rotile late au o suprafață de contact mai mare cu asfaltul decât cele
înguste, ceea ce înseamnă că există o cantitate mai mare de cauciuc care vine în contact cu suprafața de rulare. Acest lucru
face ca fricțiunea dintre roți și asfalt să fie mai mare, ceea ce ajută la îmbunătățirea aderenței.
Pe de altă parte, dacă rotile ar fi prea înguste, suprafața de contact ar fi mult mai mică, ceea ce ar reduce aderența și ar putea
face mașina mai dificilă de controlat. De asemenea, o suprafață de contact mai mică ar însemna că roțile se vor uza mult mai
rapid, deoarece se va produce o presiune mai mare pe fiecare punct al cauciucului în timpul rulării.
În concluzie, rotile late sunt esențiale pentru performanța și controlul mașinilor de Formula 1. Prin maximizarea aderenței,
acestea permit șoferilor să obțină viteze mai mari și să efectueze viraje mai strânse. Dacă ar fi prea înguste, ar exista riscul ca
aderența să fie redusă și controlul mașinii să fie mai dificil, ceea ce ar putea pune în pericol siguranța șoferilor și a
spectatorilor.
 Metodele prezentate – jocul didactic, schemele de reper,
problemele ilustrate, testul grilă – pot fi utilizate în formarea
cunoştinţelor fundamentale la un anumit conţinut.
Activizarea procesului de cunoaştere la lecţiile de fizică
depinde de profesionalismul cadrului didactic, de strategia
didactică aplicată, de instrumentele puse „în funcţiune”.