MODULUL al VI-lea:

PREZERVAREA
DOCUMENTELOR

Formator, Camelia Dumitru

I.1 Prevenirea degradării documentelo
VI.1.1 Factorii de risc și modalitățil
e prevenire a degradării documentelor
Prezervarea
❏ Prezervarea colecțiilor desemnează acțiunea de
conservare preventivă a documentelor, în toate
activitățile din bibliotecă, de la achiziție, până la
comunicare. Se realizează printr-o abordare
sistemică și integrată a misiunii patrimoniale,
transpusă într-o strategie care are în vedere
considerațiile tehnice aplicate în practică.
❏ Are drept obiective întârzierea fenomenului de
îmbătrânire a documentelor și împiedicarea
deteriorării lor.
Prevenirea degradării documentelor
❏Tipul de bibliotecă și modul de utilizare a documentelor
reflectă nevoile de prezervare ale colecției.
Considerații:
❏economice: costurile restaurării/ remedierii deteriorărilor
sunt mai mari decât costurile prezervării colecțiilor;
❏de protecție a colecțiilor/ patrimoniale.
Caracteristici:
●norme climatice;
●transformări arhitecturale;
●educarea utilizatorilor;
●reproducerea autorizată prin metode științifice a
documentelor originale (microfilmarea, digitizarea) =
documente de substituție.
FACTORI DE RISC

❏ Un anumit număr de factori externi participă la

degradarea documentelor, indiferent de suportul
acestora:
❏ factorii climatici: temperatură și umiditate;
❏ lumina;
❏ poluarea atmosferică: praful, substanțe poluante/
gazoase;
❏ factorii biologici: microorganisme, ciuperci, insecte,
rozătoare/ alte animale;
❏ factorii umani: manevrare, utilizare, fotocopiere;
❏ catastrofele;
❏ cerneluri, adezivi.
 ❏ Factori de deteriorare a hârtiei:
❏ factorii interni, legați de proprietățile hârtiei și
de îmbătrânirea sa naturală, în relație cu alte
componente ale acesteia și cu procedeele de
fabricare;
❏ factorii externi și influența lor specifică în
deteriorarea hârtiei.

HÂRTIA
MODALITĂȚI DE PREVENIRE

❏ Dezacidificarea hârtiei (prestatori de servicii).

❏ Menținerea unei temperaturi optime. Se recomandă de
la 16°C până la 18°C pentru depozitele bibliotecilor sau
maximum 22°C pentru sălile de lectură. Normele
internaționale prevăd o temperatură de 18°C cu o
variație posibilă de 1°C în plus sau în minus.
❏ Umiditatea relativă a aerului (UR) este factorul cel mai
important pentru păstrarea documentelor. Umiditatea
este un factor esențial de deteriorare a documentelor,
dar, întrucât acțiunea sa variază odată cu temperatura,
iar interdependența lor impune o abordare simultană a
influenței acestora.
MODALITĂȚI DE PREVENIRE

❏ Pentru o bună conservare a documentelor de

bibliotecă tradiționale pe suport hârtie, se
consideră că umiditatea relativă trebuie să fie
menținută constantă la nivelul de 50%, cu o
variație acceptabilă de ±5%.
❏ Măsurarea acidității hârtiei ne dă o indicație
importantă cu privire la procesul de deteriorare.
❏ Aciditatea este cauzată de prezența ionilor de
hidrogen care există sub o formă hidratată.
Măsurarea acidității se face pe o scală de pH, pH-
ul exprimând concentrația de ioni acizi în apă.
 ❏ pH-ul 7 corespunde punctului de neutralitate și
este pH-ul apei pure, iar un pH inferior lui 7 indică
o soluție acidă, un pH superior lui 7 indicând o
soluție alcalină;
❏ În privința hârtiei, pH-ul poate varia între o
aciditate accentuată și o ușoară alcalinitate. O
hârtie de proastă calitate și puternic degradată
poate avea un pH clar acid între 3 - 4”42.

Prevenție
 ❏ Dintre toți factorii externi de deteriorare, lumina este cea
care provoacă degradările cele mai înșelătoare și
ireversibile. Expunerea la lumină a documentelor
declanșează o serie complexă de reacții fotochimice.
Viteza mai mare sau mai mică a acestei deteriorări este
în legătură directă cu: temperatura și UR a mediului,
natura și intensitatea luminii.
❏ Radiațiile emise de soare și de sursele luminoase
curente acoperă o bandă mai largă decât cea a luminii
vizibile, care cuprinde razele ultraviolete (UV) și infraroșii
(IR).
❏ Lumina poate declanșa sau accelera reacții chimice de
degradare ale tuturor materialelor organice; materialele
anorganice ca sticla și metalul fiind mult mai puțin
sensibile.

Prevenție
 ❏ Aerul. Populația microscopică din aer cuprinde: viruși,
bacterii, ciuperci, alge, spori și protozoare. Anumite
pulberi absorb umiditatea aerului și pot deveni suporturi
pentru dezvoltarea microorganismelor.
❏ AIți poluanți intervin în aceeași măsură, în mod direct sau
indirect, în special compușii organici volatili.
❏ Este recomandabil ca mobilierul să aibă vopseaua foarte
bine uscată atunci când vine în contact cu documentele.
❏ Fotocopiatoarele este indicat să fie instalate în spații
separate și bine aerisite.
❏ Poluanții sub formă de particule fine: fire de nisip, praf,
fum reprezintă, de asemenea, un factor de risc.
❏ Controlul gazelor poluante și al particulelor fine necesită
instalarea unor echipamente specializate.

Prevenție
❏ Printre factorii susceptibili de a interveni în
degradarea documentelor, factorii biologici ocupă
un loc important. Sub această denumire se găsesc
grupate microorganismele, insectele și rozătoarele
mici.
❏ Printre microorganismele dăunătoare se disting
ciupercile microscopice, mai ales mucegaiurile, dar
și anumite drojdii și bacterii. Ciupercile și, în special,
mucegaiurile sunt cel mai frecvent întâlnite la
documente, fiind și cel mai dificil de distrus.
❏ Această identificare nu se poate face decât
prelevând spori care sunt cultivați în laborator.

Prevenție
 ❏ Miceliul este, într-adevăr, cel mai adesea total
invizibil cu ochiul liber pe hârtie. La anumite specii,
ei poate să ia forma unei substanțe pufoase alburii
sau cenușii vizibilă cu ochiul liber.
❏ Insecte foarte primitive considerate fosile vii,
„peștișorul de argint” și termobia, au următoarele
caracteristici: în stadiul adult sunt prevăzute cu o
pereche de elitre și o pereche de aripi funcționale
care le permit să zboare.
❏ Rozătoarele și alte animale: distrug hârtia.

Prevenție
 ❏ Degradările mecanice pot fi cauzate de modalități
incorecte de aranjare și de condiții, pe de-o parte,
și, pe de altă parte, de o manevrare defectuoasă.
❏ Volumele legate - cărți și reviste - incorect
depozitate, pot suferi deformări:
○ volumele nu sunt sprijinite lateral de un opritor
sau incorect așezate pe polițe neadecvate;
○ un volum sprijinit oblic este supus și el unei
deformări care presupune o tensiune puternică
asupra muchiilor și coperților sale.
○ broșurile și manuscrisele nelegate, fasciculele și
caietele izolate sunt în mod deosebit fragile și
expuse deformărilor, îndoirii și ruperii.

Prevenție
 ❏ Sunt inerente însă și deteriorările cauzate de reparațiile
empirice și de restaurările nonconservative puse în practică de
persoane bine intenționate, dar fără cunoștințe elementare de
conservare-restaurare.
❏ Cele mai frecvent întâlnite situații de acest tip sunt: tentația de
a executa rapid o reparație cu mijloacele avute la îndemână, dar
reparațiile empirice și restaurările nonconservative produc
adesea deteriorări care nu apar decât pe termen mediu sau lung
și sunt foarte dificil, uneori imposibil de remediat ( ex.
folosirea de benzi adezive sau de adezivi obișnuiți procurați din
comerț provoacă adesea mai multe degradări decât lipsa unei
intervenții; numeroase restaurări au drept consecință pierderea
definitivă a materialelor originale sau a informațiilor conținute
în document).

Prevenție
 EVALUAREA CONDIȚIILOR DE
CONSERVARE

❑ Controlul microclimatului
❑ Aparate de măsurare
❑ Interpretarea și analiza rezultatelor
 SOLUȚII SIMPLE

MICROCLIMATUL
❑ Folosirea umidificatoarelor/ dezumidificatoarelor;
❑ Evaluarea spațiilor și evitarea utilizării subsolurilor/
podurilor;
❑ Etanșeizarea ușilor și ferestrelor;
❑ Instalarea unui sistem de aer condiționat;
❑ Prevenirea deteriorărilor provocate de apă;
❑ Igienizarea periodică (desprăfuire cu aspirator, verificare,
dezinfecție, curățarea rafturilor cu aplicarea măsurilor de
protecție pentru personal – mănuși, măști);
❑ Protejarea în caz de reparații, în clădire;
❑ Utilizarea filtrelor de carbon;
❑ Filtrarea aerului, întreținerea și igiena.
❑ Vopsirea elementelor de beton brut și a încăperilor cu
vopsea rezistentă care favorizează mediul igienic.
❑ Folosirea aparatelor de măsură a radiațiilor, evitarea
expunerii la lumina naturală directă (aranjarea rafturilor –
perpendicular pe ferestre și la distanță de acestea;
montarea jaluzelelor).
❑ Utilizarea surselor de lumină artificială adaptate conservării
documentelor.
❑ Montarea geamurilor absorbante care să rețină radiațiile
UV.
❑ Pereții să fie vopsiți cu vopsea albă.
❑ Nu se folosesc lămpi halogen, care emit radiații UV și
provoacă încălzire în apropiere.
❑ Utilizarea lămpilor incandescente sau și mai indicate
lămpile fluorescente cu radiații UV reduse.
COMBATEREA FACTORILOR BIOLOGICI:
❑ Igiena și verificările periodice pentru a împiedica apariția și
germinarea microorganismelor.
❑ Diagnosticul: ex. apariția mucegaiului doar pe cărți legate
în piele indică faptul că sporii activi au nevoie de elemente
nutritive specifice.
❑ Izolarea documentelor infestate în saci de plastic și
dezinfectarea lor (inclusiv donațiile).
❑ Aplicarea produselor fungicide pe rafturi, în spații (soluții
utilizate în spitale, produse pe bază de clor).
❑ Asigurarea unei bune circulații a aerului.
❑ Utilizarea de insecticide împotriva insectelor.
❑ Eliminarea plantelor din proximitate.
❑ Contra rozătoarelor: nu se lasă resturi alimentare, ușile și
ferestrele nu se deschid nesupravegheate, verificări
periodice, deratizări în campanie, utilizarea aparatelor/
capcanelor.
EVITAREA DEGRADĂRILOR DATORATE MANEVRĂRII/
DEPOZITĂRII:
❑ Rafturile nu se lipesc de zidurile exterioare.
❑ Fixarea rafturilor să fie favorabilă circulației aerului.
❑ Materialele din care sunt confecționate rafturile să fie
corespunzătoare, să nu emită vapori dăunători
documentelor, să fie vopsite în câmp electrostatic;
înalțimea să fie de maximum 2 m, prima poliță de la podea
de minimum 10 cm; adâncime 25-30 cm; polițele 1 – 1,2
m; o poliță să poată susține 100 kg; rafturile să fie mobile
pentru ajustarea înălțimii;
❑ Să se evite ca documentele să depășească marginile
polițelor.
❑ Volumele de format mai mare de 40 cm se așează pe
orizontală, mai ales colecțiile de ziare, legate sau nelegate
în volum.
❑ Se recomandă manevrarea cu mâinile spălate, în prealabil.
 MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE
URGENȚĂ

❑ Întocmirea planurilor de acțiune în caz de urgență

(calamități).
❑ 1. Evaluarea riscurilor.
❑ 2. Elaborarea planului de acțiune: semnalate colecțiile care
au prioritate de evacuare și modalitățile de evacuare;
utilizarea ușilor de metal rezistente la foc; plasarea
extinctoarelor, detectoarelor de fum și apă; măsurile de
urgență pentru fiecare tip de catastrofă; întocmirea
procedurilor.
 BIBLIOGRAFIE

❑ CIORCAN, Marcel, Organizarea colecţiilor de biblioteca:

bazele biblioteconomiei. Cluj: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001.
❑ MOLDOVEANU, Aurel. Conservarea preventivă a bunurilor
culturale. Târgoviște: Editura Cetatea de Scaun, 2010.
❑ REGNEALĂ, Mircea (coord.). Tratat de biblioteconomie.
vol. 2, partea a II-a. București: Editura ABR, 2016.