În așteptarea lui Moș Nicolae

Adaptare: Maria Ungureanu

Ilustrații: Maria Ungureanu
A venit iarna!
Afară este ger, dar copiilor nici că le pasă!
În casă este cald și miroase a vanilie și a prăjituri.
O fetiță cu părul lung și ondulat își ajută mama în bucătărie.
 - Mamă, de ce facem
prăjituri? întrebă curioasă
fetița.
- Ca să îl așteptăm cum se
cuvine pe Moș Nicolae, o
lămuri mama.
- Mamă, cine a fost Moș
Nicolae?
- Moș Nicolae este de fapt
Sfântul Nicolae care s-a
născut acum mulți, mulți
ani, într-o familie bogată.
El este cunoscut în toată
lumea chiar și acum
pentru faptele bune pe
care le-a făcut.
Sfântul Nicolae ajută toți oamenii săraci sau neajutorați,
și, mai ales, iubește foarte mult copiii și are grijă de ei,
oferindu-le daruri.
În ajunul sărbătorii de Sfântul Nicolae, adică în seara
dinainte, Moșul Nicolae trece pe la casele tuturor copiiilor
și le oferă daruri: jucării, dulciuri și tot ce își doresc copiii.
Asta, cu o singură condiție!
- Care condiție? întreabă uimită fetița.
 - Pentru a primi daruri, copiii
trebuie să-și lustruiască ghetuțele
sau cizmuluțele, să le așeze lângă
fereastră, să fie cuminți, să se
roage, și, la rândul lor, să fie și ei
buni cu ceilalți asemenea sfântului
Nicolae.
- Și dacă nu au fost buni cu
ceilalți?
- Dacă nu au fost buni, moșul le
pune în ghetuțe o.... nuielușă.
Copiii care primesc în ghetuțe o
nuielușă, își vor aduce aminte că au
greșit, că au făcut fapte rele și așa se
vor îndrepta.
- Oare, eu am fost bună cu
ceilalți? întrebă nedumerită fetița.
- Vom vedea când va veni Moșul,
spuse zâmbind mama.
 Fetița îngândurată, își curăță ghetuțele și le puse lângă fereastră. Apoi, se duse la
culcare gândindu-se la toate faptele bune pe care le făcuse (îi adusese bunicii un
pahar cu apă, o ajutase pe mama la bucătărie, îi împrumutase o jucărie unui copil în
parc...).
 În dimineața
următoare, când se
trezi, alergă curioasă
la ghetuțe.
Găsi acolo, tot ce îi
ceruse moșului în
scrisoare: o păpușă
mare cu rochiță roșie
și o acadea.