Despre burnout și despre înțelegerea nevoii de echilibru in viață

Una dintre problemele societății contemporane, care devine tot mai acuta, odată cu
trecerea timpului, este burnout, starea de epuizare emoțională, fizica și mentala cauzata de
stres excesiv și prelungit, sindrom professional recunoscut oficial de Organizația Mondială s
Sănătății în 2019. Generat de diverse cauze, burnout are că simptome mai frecvente epuizarea,
sentimental de neputință, detașarea de lume/ izolare, perspectiva negativă, cinica,
deziluzionată asupra tuturor lucrurilor, procastrinarea, lentoarea în acțiune, sentimentul de
eșec și îndoială de sine, lipsa de motivație, incapacitatea de a satisface cerințele constante și
productivitate redusa, neputință de a trai sentimental împlinirii.
Fenomenul occupațional burnout este cu precădere îngrijorător în rândul unor categorii
profesionale (medici, piloți, profesori etc.) și în rândul tinerilor, care, din dorința de a face o
carieră, sunt dispuși la multe concesii. Ei renunță mai ușor la timpul lor liber, acceptă să fie la
dispoziția angajatorilor oricând, nu-și cunosc propriile limite, nu stiu să aibă răbdare cu ei
înșiși și să spună „nu”, fară să-și dea seama că, asfel, renunță la însăși umanitatea lor.
Efectele sunt foarte grave: surmenaj, consumul de alimente nocive, droguri sau alcool,
anxietate, depresie, excludere din colectivitate, sinucidere. Astfel, fără a fi considerată,
deocamdată, o boală în sine, burnout poate genera însă dizabilități cronice unor elevi sau
studenti care nu mai au putere, nu-și mai găsesc locul, devin anxioși sau depresivi și, implicit,
manifestă deficiențe sau dificultăți de învățare.
Pe de altă parte, în pofida naturii sale nocive, burnout este un proces gradual, deci
poate fi prevenit. Educația nonformala reprezintă o șansă oferita tinerilor, însă nevoie de
competente ale lucrătorilor de tineret în acest domeniu.
Acesta este motivul pentru care un grup de asociații din opt țări europene: Cehia,
Grecia, Italia, Portugalia, Romania, Slovacia, Spania, Turcia și trei din vecinătatea Europei:
Armenia, Georgia si Ucraina, am gândit un proiect Erasmus+ nr. 2022-3-RO01-KA153-YOU-
000095778, BurnOut in Youngsters, care a primit finanțare de la Uniunea Europeană, pentru a
dezvolta competențele și aptitudinile-cheie ale 35 de lucratori de tineret, prin intermediul unui
curs de formare realizat cu mijloacele educației nonformale, în domeniul prevenirii burnout,
în scopul creșterii calității muncii de tineret și al asigurării unei stări de bine mintal, sufletesc
și fizic tinerilor.
Cursul a fost conceput pe baza unei succesiuni de activități care a urmărit parcurgerea
continutului și atingerea obiectivelor pe baza relației cauze – soluții.
Astfel, pentru a înțelege în profunzime conceptul de burnout, am identificat, formatorii
și cursanții, împreună, cauzele fenomenului burnout:
- cauzelegate de muncă: muncă stresanta și prea multe responsabilități, așteptări neclare sau
excesiv de solicitante, mediu haotic sau de mare presiune, sarcini monotone etc.
- cauze legate de trăsături de personalitate: perfecționism, viziune pesimista despre sine și
despre lume, incapacitatea de a delega sarcinile etc.
- cauze legate de stilul de viață: lipsa somnului suficient, angajarea în prea multe activități
fară a accepta ajutorul de la alții, lipsa relațiilor apropiate și de susținere, absenta socializării
și relaxării
 De asemenea, am descoperit care sunt efectele nocive ale epuizării ocupaționale:
surmenaj, vulnerabilitate la boală, riscul de a aluneca spre alimente nocive, droguri sau alcool,
anxietate, depresie.
Am încercat și am reușit să aflăm cât mai multe soluții de a preveni burnout, fără a ne
propune o tratare exhaustivă a subiectului. Am explorat aceste soluții cu ajutorul unor motode
nonformale diverse, menite și să îmbogățească fondul de resurse al lucrătorilor de tineret.
Câteva dintre aceastea sunt:
1. Recunoașterea semnelor (de către persoane, manageri, consilieri, colegi, prieteni și familie)
și solicitarea de ajutor - Primul ajutor emoțional (Guy Winch) convertit în Primul ajutor
pentru burnout
2. Masuri la locul de munca (feedback pozitiv și creșterea capacității angajatului de a crede în
sine, gestionarea îmbunătățită a volumului de munca, încurajarea comunicării intre colegi) –
exercițiu de leadership, Trening de comunicare non-agresivă
3. Creșterea încrederii de sine și primirea unui feedback pozitiv – exercițiul ”Plimbarea
gratitudinii”
4. Lucrul pe tendințe perfecționiste, incapacitatea de a cere ajutor/de a delega sarcini,
impulsul de a deține controlul, stabilirea limitelor -teatru forum
5. Creșterea motivației, subordonarea muncii unui scop – exercițiul ”Vizualizarea viitorului”
6. Autoreflecție, autocunoaștere - Copacul autocunoașterii
7. Crearea unui echilibru intre viață profesionala și viață privata – luarea frânei, plecarea în
vacante, inclusiv hobby-uri și relaxare pentru a scăpa de rutina zilnica (tehnici de relaxare) –
baia de pădure
8. Puterea/ inteligența de a stabili limite și a spune “NU” - experiment social
9. Descoperirea puterii lui ”împreună” – exercițiul ”Zarurile emoțiilor”
10. Dezvoltarea creativității – ateliere: colajul ”Avatarurile bufniței” și fotografii alb-negru
Cursul s-a încheiat cu o campanie de conștientizare a pericolelor burnoutului realizată
atât la Colegiul Național ”Alexandru cel Bun” din Gura Humorului, cât și pe străzile orașului.
Au fost zile dense, în care s-a învățat mult, sau schimbat idei, s-au întâlnit culturi
diferite. Altfel spus, am trăit o experiență Erasmus+ de neuitat și am avut sentimentul
împlinirii, firesc la cei care, într-o lume în care tinerii au atâta nevoie de ajutor, li-l putem
oferi, ca rezultat al muncii noastre.

Isabela Tabarcea, Colegiul Național ”Petru Rareș”, voluntar ARVIS Suceava