Data: 23.02.

2022
Unitatea de învăţământ: Colegiul Economic "Gheorghe Chițu" Craiova
Profesor: Bădiţa Oana
Disciplina: Geografie fizică (,,Pământul planeta oamenilor”)
Clasa: a IX-a B
Subiectul lecţiei: Clima şi societatea omenească

Unitatea de învăţare: Atmosfera terestră și climatosfera

Timp alocat: 45 min.
Tipul lecţiei: de predare - învăţare, însuşire de cunoştinţe noi
Scopul lecţiei: Verificarea cunoştinţelor anterioare şi dobândirea de noi cunoştinţe specifice
atmosferei terestre și climatosferei.

COMPETENŢE GENERALE
1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice pentru explicarea mediului geografic,
utilizând limbaje diferite
2. Raportarea elementelor semnificative din societate, ştiinţă şi tehnologie la mediul
înconjurător ca întreg şi sistemele sale componente
4. Relaţionarea elementelor şi fenomenelor din realitate (natură şi societate) cu
reprezentările lor cartografice, grafice, pe imagini satelitare sau modele

COMPETENŢE SPECIFICE

1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice și disciplinare specifice (concepte, noțiuni) pentru prezentarea
unei informații pertinente
1.2. Argumentarea unui demers explicativ
1.4. Descrierea şi explicarea mediului natural
2.1. Operarea cu sistemul conceptual şi metodologic specific ştiinţelor
2.3. Înţelegerea proceselor elementare din natură şi a specificului mediului înconjurător
4.6. Descrierea şi explicarea faptelor observate pe teren sau identificate pe modele.
 COMPETENȚE DERIVATE

1.1.1 - Realizarea unor prezentări/expuneri sub formă orală sau scrisă a realității geografice, pe baza
observațiilor directe și indirecte, utilizând sisteme informaționale geografice, în scopul înțelegerii și
aprofundării unor concepte geografice;
1.1.2 - Valorificarea noțiunilor, a conceptelor și a limbajului specific geografic în redactarea de
prezentări, proiecte, referate școlare, studii de caz, pentru înțelegerea și analizarea realității
cotidiene;
1.2.1 - Lecturarea analitică/activă a unui text geografic, pentru identificarea unor relații între
geosfere sau între componentele acestora, prin utilizarea unor organizatori grafici (hărți
conceptuale, diagrame, implicit aplicații de e-learning specifice etc.);
2.1.1 - Identificarea unor termeni noi în texte geografice, pe suporturi grafice sau cartografice;
2.1.3 - Descrierea unor fenomene, procese din perspectiva impactului asupra activităților cotidiene;
4.1.1 - Explorarea elementelor de conținut ale reprezentărilor grafice și cartografice în scopul
relaționării lor cu elementele și fenomenele din realitate (natură si societate);

STRATEGII DIDACTICE - dirijată, cognitivă, euristică

METODE SI PROCEDEE - observarea liberă şi dirijată, conversaţia, problematizarea,
expunerea, lucrul cu harta, comparaţia, descrierea
MATERIALUL DIDACTIC - hărți climatice, reprezentări grafice,
atlasul geografic, manualul
MATERIAL BIBLIOGRAFIC - manualul “ Geografie fizică generală, manual pentru clasa a
IX-a” , Editura Humanitas Educațional
Manualul "Geografia fizică – Pământul, planeta oamenilor", Editura Corint
“ Didactica geografiei”- M. Dulamă
PRINCIPII DIDACTICE
 Principiul accesibilităţii cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor
 Principiul sistematizării şi continuităţii în învăţare
 Principiul participării active şi conştiente a elevului în activitatea
de predare, învăţare, evaluare

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Momentele Activitatea de predare - invatare Strategii Evaluare

D
C
oza lecției Activ. prof. Activ. elevilor didactice
der
om

re
p.

1’ Organizarea - verifică prezența elevilor Pregătirea caietelor Observarea Atenționare

clasei - aranjează materialul necesar și a documentelor Aprecieri
lecției școlare
10’ Verificarea Adresează interogații de control Ascultă, analizează, Dialogul Analiza
cunostintelor privitoare la conținuturile gândesc și răspunsurilor,
din lectia predate și invățate anterior. formulează stimularea elevilor
anter. cu titlul răspunsurile și evaluarea
“Hărți așteptate, fiind rezultatelor învățării
climatice și indrumați de prof.
harta
sinoptică”
prin intreb.
scurte
1’ – Pregătirea Propune elevilor vizionarea unor Elevii observă și Conversația Observarea
2’ aperceptivă imagini în care sunt prezentate analizează comportamentului
influența directă sau indirectă a imaginile, ghidați de elevilor, stimularea
societății umane asupra profesor. participării elevilor
condițiilor climatice. la formularea unor
idei.
1 Anunţarea - Notează titlul lecţiei pe tablă şi Îşi notează titlul şi Conversația Anunţarea lecţiei
lecţiei noi şi a anunţă oral obiectivele urmărite: ascultă cu atenţie noi şi a
competențelor Clima și societatea omenească’’ competențelor
propuse propuse
15’ – Dirijarea Să analizăm imaginile Analizează Conversația Provoacă
C1 20‘ predării - prezentate și să extragem imaginile și euristică participarea tuturor
învățării principalele direcții pe care formulează elevilor și îi
societatea umană le urmează răspunsul corect sub determină să
asupra elementelor climatice. îndrumarea Lucrul cu dialogheze, să se
profesorului. harta autoevalueze sau să
evalueze răspunsul
dat de alți colegi
- Să extragem împreună Elevii precizează Conversația Provoacă
C2 impactul societății omenești principalele participarea tuturor
asupra climei și să realizăm o modalități prin care elevilor și îi
C3 schemă pe tablă. oamenii influențează determină să
- sa identificăm ținând cont de factorii climatici. Problematiz dialogheze, să se
starea climatică globală, modul area autoevalueze sau să
în care activitățile antropice au Elevii citesc hărţile evalueze răspunsul
contribuit la modificările climei. şi precizează dat de alți colegi
principalele
subdiviziuni. Lucrul cu
- să urmărim imaginile din manualul și
manual şi să precizam care sunt Elevii notează în harta
principalele concentrări de caiete.
populație care determină
diferențe climatice. -Localizează pe
Încercati, în baza celor învăţate, hartă principalele
şi privind harta lumii, să explice ape curgătoare.
modul în care marile așezări
umane au influențat clima. - Pe baza unor Descoperire
Sunt arătate imagini principalele imagini descoperă a
concentrări ale populației pe influența așezărilor
Glob . asupra climei și
înțeleg în ce condiții
se realizează
acestea.
Sa analizăm harta din manual și - Citesc Provoacă
C4 să identificăm principalele documentele expuse participarea tuturor
 concentrări de populație. spre analiză. elevilor și ii
- Localizează determină să
Să analizăm Anexa 3 și să - Reflectează Lucrul cu dialogheze, să se
identificăm variațiile - Sub îndrumarea harta autoevalueze sau să
temperaturii medii anuale din profesorului, elevii Conversația evalueze răspunsul
patru stații meteo românești explică faptele dat de alți colegi
sesizate, le
menționeaza și
aplică în alte situații
cunoștințele
învățate.
Profesorul propune elevilor să - Analizează
urmărească un material video materialul expus și Conversația Provoacă
ploile acide accesând următorul sub îndrumarea euristică participarea tuturor
link: profesorului Lucrul cu elevilor și ii
https://www.youtube.com/watch realizează sarcinile harta determină să
?v=ga6wZQCQyQc de lucru propuse în dialogheze, să se
video-ul vizionat. autoevalueze sau să
evalueze răspunsul
dat de alți colegi

Notează în caiete.

3’ - Atingerea Profesorul propune elevilor să Reanalizează, Stimularea

4‘ feed- backului realizeze câte un proiect, lucrând sintetizează si Proiectul pe participării elevilor,
pe grupe, în care să prezinte o realizează proiectele echipe analiza
activitate antropică cu impact solicitate de către Exerciții răspunsurilor și
asupra climei. cadrul didactic. geografice evaluarea prin note.
10’ Asigurarea și Echipele desemnează câte un Selectează Interogațiile Evaluarea finală
C5 intensificarea membru care să prezinte informațiile pentru de control
retenției și proiectul realizat. prezentarea și și dialogul.
transferului formularea corectă a
cunostintelor ideilor..
1’ - Precizarea Comunică sugestiile și Ascultă și notează. Explicarea Observarea
2‘ activităților pe conținuturile ce vor fi parcurse comportamentului
care elevii le spre studiu. elevilor
vor desfășura
acasă

SCHEMA LECȚIEI

CLIMA ȘI SOCIETATEA OMENEASCĂ

Situarea planetei noastre la o distanţă de cca 150 mil. km de Soare oferă un optim al
bilanţului radiaţiei solare, care nu se mai găseşte la celelalte planete ale sistemului solar.
Condiţiile climatice au un caracter favorizant sau restrictiv pentru răspândirea geografică a
populaţiei.
Condiţiile climatice reprezintă o resursă importantă pentru agricultură, alături de relief şi
sol.
Unele elemente climatice sunt resurse de energie (energie solară). O influenţă umană asupra
climei este foarte vizibilă în fenomenul de poluare a aerului.
 ACTIVITĂȚI
ANTROPICE CU
IMPACT ASUPRA
CLIMEI

URBANIZAREA
AUTOVEHICULELE INDUSTRIA

ACTIVITĂȚI ANTROPICE CU IMPACT ASUPRA CLIMEI

1. Urbanizarea – determină modificări climatice importante.

Orașele
au un bilanț radiativ mai ridicat → temperaturi mai ridicate cu 1,2 grade
Celsius față de zonele înconjurătoare
Puritatea aerului – mai scăzută
Unele centre urbane prezintă fenomenul de "smog" (ceață artificială) -
Londra, Tokio, Ciudad de Mexico.
Fenomenul de smog = Smogul este o formă de poluare a mediului care afectează aerul; este
o ceață amestecată cu fum, substanțe poluante și particule suspendate, tipice orașelor sau zonelor cu
activitate industrială mare. Smogul își are originea ca o consecință a unei combinații de factori:
prezența substanțelor poluante în aer și situații anticiclonice, ceea ce implică faptul că straturile
inferioare ale aerului și, în consecință, cele mai dense și mai grele, stagnează și că ceața, încărcată
de poluare, nu se disipează pe o perioadă lungă de timp.
Smog umed de tip londonez - o combinație de ceață cu un amestec de fum și gaze reziduale
din producție. Smogul de tip londonez este cauzat de arderea cărbunelui și a păcurii. La umiditate
atmosferică ridicată, se formează o ceață groasă cu un amestec de particule de funingine și SO 2.
Acest „smog” și-a luat numele după tragedia din iarna anului 1952, când 3200 de oameni au murit
în Londra ca urmare a formării sale.

2. Creșterea numărului de autovehicule – determină modificarea unor factori climatici si

poluarea atmosferei.
- autovehiculele consumă O2 și emană substanțe nocive ( oxizi de Ca și N) →influențează radiația
solară.

3. Avioanele supersonice – accelerează reducerea stratului de ozon și pătrunderea radiațiilor

ultraviolete.

4. Activitățile industriale – creșterea concentrației unor substanțe nocive din aer provoacă o
accelerare a efectului de seră și are consecințe precum:
Creșterea nivelului Oceanului Planetar
Extinderea zonelor de căldură.
ANEXA 1. IMAGINI PREZENTATE ELEVILOR LA ÎNCEPUTUL ACTIVITĂȚII
 Ploaie acidă este precipitația umedă sau uscată a substanțelor care generează un pH
mai mic de 5,6. Aceste precipitații pot fi umede (diluate în apă de ploaie) sau uscate (depuneri de
particule sau aerosoli).
Termenul „ploaie acidă” a fost propus pentru prima dată de cercetătorul englez Robert
Angus Smith în 1850, în mijlocul Revoluției Industriale. Cei mai abundenți acizi care se formează
în atmosferă sunt nitric și sulfuric prin oxidarea poluanților naturali sau artificiali.
Cei mai relevanți poluanți sunt oxizii: NO2, NO3, SO2, ale căror surse naturale sunt
erupțiile vulcanice, incendiile forestiere și degradarea bacteriană. Sursele artificiale sunt emisiile de
gaze rezultate din arderea combustibililor fosili (activitate industrială și trafic auto).
Ploaia acidă produce efecte negative asupra mediului, cum ar fi acidificarea solurilor și a
apelor, afectând ființele vii, inclusiv oamenii. De asemenea, solurile și apa sunt contaminate cu
metale grele, iar eutrofizarea are loc în corpurile de apă.
La nivelul vegetației, se produc daune directe frunzelor și creșterea plantelor este
afectată. În plus, acidificarea solului imobilizează substanțele nutritive și afectează micorizele
(ciupercile solului). În mod similar, clădirile, utilajele, monumentele și operele de artă expuse
elementelor sunt grav oxidate sau erodate de efectul acizilor precipitați.
 Pentru a remedia efectul ploilor acide, pot fi luate unele măsuri esențiale, cum ar fi
protejarea monumentelor și corectarea acidificării solurilor și apelor. Cu toate acestea, soluția de
bază pentru ploile acide este de a reduce emisia în atmosferă a compușilor chimici care sunt
precursorii formării acidului.
Ploaia acidă are un nivel neobișnuit de scăzut de pH, mai mic decât 5,6. Aceasta poate
avea efecte nocive asupra plantelor, animalelor marine, oamenilor sau a infrastructurii. Precipitațiile
acide apar de obicei în situațiile în care cantități mari de dioxid de sulf sau de monoxid de azot sunt
emise în atmosferă. Acestea reacționează cu oxigenul din atmosferă formând trioxid de sulf,
respectiv dioxid de azot. Trioxidul de sulf si dioxidul de azot reacționează cu apa din nori formând
acid sulfuric și acid azotic. Soluția formată din apă împreună cu acizii sulfuric și azotic este ploaia
acidă.
Centralele electrice emit dioxid de sulf și oxizi de azot când combustibilii fosili, cum ar fi
cărbunele, sunt arși pentru a produce energie electrică. În mod similar, gazele de eșapament de la
autoturisme, camioane și autobuze eliberează dioxidul de sulf și oxidul de azot în aer.

ANEXA 2
ANEXA 3

Variațiile temperaturii medii anuale din patru stații meteo românești. Stația Vârful Omu are
o scară a temperaturilor diferită de celelalte trei.

Analiza anomaliilor de temperatură ale celor trei stații românești sugerează o încălzire de
cca 1°C în perioada 1880-1920, urmată de o răcire cu aproape 0,5°C în următorii 20 ani și o nouă
încălzire cu 0,5°C în perioada 1940-1960. Următorul interval de două decenii, 1960-1980, se
remarcă printr-o lipsă a anomaliilor de temperatură. După care urmează o perioadă de 40 ani (1980
– 2020) în care anomaliile temperaturilor medii anuale din România au crescut cu cca 2°C, adică o
rată de 0,5°C/deceniu.
Analizarea tendințelor temperaturii și ale anomaliilor temperaturii medii anuale din 14 stații
meteo românești sugerează că în perioada 1980 -2020 s-a înregistrat o creștere cu 2°C
(0,5°C/deceniu) raportată la o valoare de referință (media perioadei 1951 – 1980). Prin comparație
cu aceleași tendințe la nivel global, creșterea temperaturilor medii anuale din România este mai
mare, cu 0,5°C (nivel terestru), respectiv cu 1°C (nivel global, terestru +oceanic).

Sursa :
https://www.contributors.ro/in-ultimii-40-ani-temperatura-medie-anuala-din-romania-a-
crescut-cu-circa-2c/