Noțiuni obligatorii pentru examenul de

Morfologia Dinților și a arcadelor Dentare

• Sistemul internațional de notare
• Parametri interaarcadici
• Parametri intraarcadici
• Sulclusul gingival
• Papila interdentară
• Contacte dento-dentare
• Convexitățile dinților
• Rapoarte ocluzale interarcadice (cheia lui Angle)
• Ocluzia în cele 3 planuri
• Over-bite
• Over-jet
 Sulclusul gingival
• Sulcusul gingival (Fig.16) este un şanţ cu o adâncime variabilă (media = 1,8 mm), care
înconjură coletul dintelui. Peretele intern al sulcusului este prezentat de zona
cervicală a dintelui, peretele extern fiind constituit din gingia marginală liberă.

• Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta

gingivală situată între doi dinţi vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival
la nivel interdentar. Păstrează aceleaşi caracteristici morfo-structurale ca şi la nivelul
gingiei libere şi închide astfel sulcusul gingival.
 • Papila interdentară

Are formă de piramidă triunghiulară cu un versant oral, respectiv vestibular, şi

două versante proximale concave (mezial şi distal) în raport cu dinţii limitrofi papilei.
 Parametrii intraarcadici
a) Forma de ansamblu a arcadei dentare

• eliptică
• hiperbolică
• în "U„
• arcadă în semicerc
• Parabolică
• ovoidală
b) Axele de implantare

• Prelungind axele dinţilor mandibulari şi axele dinţilor maxilari, se constată că ele se unesc la
nivelul apofizei crista galii a osului frontal, realizând un con definit de VILLAIN ca, "con de
sustentaţie“.
c) Contactele interdentare proximale

• Ariile de contact sunt zone ale suprafeţelor proximale prin care se realizează contactul între
dinţii vecini şi în ansamblu, continuitatea şirului dentar dintr-o arcadă. Au ca rol funcţional
dispersia rezultantei orizontale a forţelor ocluzale în lungul arcadei, asigurându-se astfel
protecţia la suprasolicitare a parodonţiului. Au şi rolul de a proteja papila interdentară de
impactul cu fragmentele alimentare.
 Ariile de contact interproximale

 La grupul incisivo-canin, treimea incizală cu treimea vestibulară;

 La premolari, inclusiv contactul mezial al primului molar, treimea medie în sens
vestibulo-oral cu treimea ocluzală;
 La molari, în treimea medie a ambelor sensuri.
• Existenţa acestor arii de contact determină un spaţiu
inter-proximal situat între doi dinţi vecini. Acest spaţiu
este format din patru spaţii care se numesc ambrazuri
situate vestibular, oral, ocluzal şi cervical faţă de aria de
contact.

• Ambrazura ocluzală are pe secţiune proiectată pe planul sagital

formă de triunghi deschis spre ocluzal şi vârful la nivelul ariei de
contact.
• Ambrazura cervicală este situată sub aria de contact. Are tot
formă de triunghi dar cu baza la nivelul cervical, vârful la nivelul
ariei de contact.
• Ambrazura vestibulară este cea mai puţin profundă şi realizează
vestibular un unghi de peste 90°.
• Ambrazura orală este mai profundă decât cea vestibulară şi
creează spre oral un unghi mai ascuţit.
d) Conturul liniei coletelor dentare
• Coletul dentar este înconjurat vestibular şi oral de gingiamarginală liberă şi proximal
de gingia interdentară sub formă de langheta. Unirea gingiei cu dintele se realizează
prin joncţiunea epitelială.

• Linia coletelor este sinuoasă şi rezultă din continuitatea contururilor gingiei

marginale cu cele ale gingiei interdentare.
e) Simetria reliefurilor coronare
• Este necesară pentru a realiza în formă şi volum a arcadelor dentare. La
nivel proximal simetria se realizează prin faptul că feţele proximale
vecine ale dinţilor adiacenţi constituie imaginea în oglindă a uneia faţă
de cealaltă. Este necesară pentru a crea maximul de convexitate la nivel
comun, în scopul realizării contactului ariilor
 Parametrii rapoartelor dento-dentare
interareadice
a) Morfologia ariilor ocluzale, maxilare şi mandibulare

Morfologia ariilor ocluzale maxilare şi mandibulare se formează din succesiunea

suprafeţelor ocluzale ale fiecărui dinte în parte. Fiecare coroană dentară participă la
formarea ariei de ocluzie prin porţiunea sa de contact posibil cu dinţii antagonişti.
În raport static sunt admise ca fiind normale trei variante de contact dento-dentar:
• Anterior: contact între marginea incizală mandibulară şi faţa
palatinală maxilară, cu excepţia acceptată, margine incizală -
margine incizală, în ocluziile cap la cap)

• Posterior: contact cuspid-ambrazura, în care cuspidul care realizează

sprijinul vine în contact punctiform cu versanţii proximali ai
crestelor marginale a doi dinţi vecini;

• Contact cuspid-fosă, care se realizează tot punctiform (, dar în trei

puncte situate pe crestele principale ale cuspizilor de sprijin şi în
trei puncte situate pe versanţii ce contribuie la formarea fosei.
c) Curbele de ocluzie:
• Curba sagitală Spee este dată de succesiunea cuspizilor laterali pe un arc
de cerc cu centrul în apofiza crista galii. Simetrică stânga-dreapta, este
concavă la mandibulă şi convexă la maxilar. Se poate evidenţia şi aprecia
dimensional cu ajutorul riglei , aşezată pe cuspidul caninului mandibular şi
pe cuspidul Fig. 74 DV al molarului trei.
• CURBA DE OCLUZIE TRANSVERSALĂ (MONSON ŞI WILLAIN), rezultă din înclinarea spre
lingual a feţelor ocluzale ale dinţilor mandibulari şi orientarea spre vestibular a dinţilor
maxilari. Această înclinare determină un arc de cerc cu centrul tot la nivelul apofizei
crista galii şi care trece prin vârful cuspizilor vestibulari şi orali ai dintelui respectiv.
• CURBA VESTIBULARĂ rezultă prin unirea cu o linie orizontală a tangentelor la maximum
de convexitate a feţelor vestibulare dentare. Centrul acestei curbe este tot apofiza crista
galii şi maximum de amplitudine este la nivelul molarului prin mandibular. Amplitudinea
este variabilă de la individ la individ şi este în relaţie directă cu tonusul grupelor
musculare ce participă la formarea culoarului neutral.
• PLANUL DE OCLUZIE
Este suprafaţa imaginară la nivelul căreia se realizează contactul dintre cele
două arcade dentare. Această suprafaţă nu este plană, ci ondulată, având un relief
rezultat din însumarea curbelor arcadelor dentare. Convenţional, planul de ocluzie
este "coarda arcului" de cerc ce reprezintă curba de ocluzie pe o hemiarcadă
împreună cu coarda arcului de cerc reprezentată de curba de ocluzie pe cealaltă
hemiarcadă (V. Burlui). Deci este un perimetru delimitat de vârful caninilor şi de
cuspizii distali ai molarilor mandibulari.
 • INTERCUSPIDAREA MAXIMĂ
În relaţie ocluzală statică cu maximum de contacte posibile între cele două arcade,
mandibula aflându-se în poziţie de relaţie centrică faţă de baza craniului, rapoartele
dentare se apreciază în funcţie de trei planuri spaţiale
Rapoarte ocluzale
interarcadice
 OCLUZIA IN PLAN SAGITAL
 Examinare din normă laterală (dreapta şi stânga)
 Repere:
 Molarul unu mandibular → Cheia lui Angle
 Caninul mandibular
 Incisiv

 Reperul molar sau Cheia lui Angle

 Raport neutral (clasa I Angle): şanţul intercuspidian al molarului unu mandibular se află în dreptul
cuspidului mezio-vestibular al molarului unu maxilar;
 Raport distalizat (clasa II Angle): şanţul intercuspidian al molarului unu mandibular se află distal în
raport cu cuspidul mezio-vestibular al molarului unu maxilar;
 Raport mezializat (clasa III Angle) : şanţul intercuspidian al molarului unu mandibular se află mezial
în raport cu cuspidul mezio-vestibular al molarului unu maxilar.

Clasa I Angle – Raport

neutral

Clasa II Angle – Raport

Clasa III An le – Ra ort
Distalizat
Mezializat
 Reperul canin
 Raport netural: vârful caninului mandibular corespunde cu spaţiul dintre caninul şi incisivul
lateral maxilar (nişa masticatorie);
 Raport distalizat: vârful caninului mandibular se află distal de nişa masticatorie dintre
caninul
şi incisivul lateral maxilar;
 Raport mezializat: vârful caninului mandibular se află mezial de nişa masticatorie dintre
caninul şi incisivul lateral maxilar.

Raport neutral

Raport distalizat – tip Raport distalizat – tip Ra ort

1 2 Raport mezializat
distalizat
 Reperul incisiv

 Raport neutral: marginile incizale ale incisivilor mandibulari se articulează

infracingular cu faţa palatinală a incisivilor maxilari → raport psalidodont;

 Raport netural: marginile incizale ale incisivilor mandibulari se află în

contact cu marginileincizale a incisivilor maxilari → raport labiodont;

 Rapoarte patologice:

• Lipsa contactului dento-dentarl în plan sagital → inocluzie

sagitală sau overjet;

• Marginile incizale ale incisivilor mandibulari sun sitaute anterior faţă de

marginile incizale ale incisivilor superiori → ocluzie inversă;
Raport psalidodont
• Ocluzie inversă cu overjet.

Rapoarte Raport labiodont

patologice
  OCLUZIA ÎN PLAN TRANSVERSAL

 Reperul molar:
Examinare din normă frontală

 Raport netural: cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferior sunt situaţi în dreptul şanţului intercuspidian al
molarilor maxilari (Heckmann, Bredy).

 Rapoarte patologice:
• Vârful cuspidului vestibular al molarului mandibular este plasat vestibular de cel al molarului maxilar → angrenaj invers;
• Dacă molarul mandibular depăşeşte vestibular molarul maxilar cu 2 cuspizi → ocluzie vestibularizată;
• Cuspizii vestibulari mandibulari depăşesc lingual pe cei palatinali maxilari → ocluzie lingualizată;
• Lipsa contactului transversal → spaţiu de inocluzie transversală.

Raport neutral Angrenaj invers Ocluzie Ocluzie vestibularzată Spaţiu de inocluzie

lingualizată transversală
 Reperul canin:
 Raport neutral: faţa vestibulară a caninului mandibular se află în contact cu faţa linguală a caninului maxilar
sau şi a incisivului lateral.
 Rapoarte patologice:

• Faţa vestiblară a caninului mandibular se află în raport cu faţa linguală a caninului maxilar, dar nu în
contact → raport lingualizat cu inocluzie transversală;
• Faţa linguală a caninului mandibular se află în contact cu faţa vestibulară a caninului maxilar → angrenaj
invers.

Raport neutral Raport lingualizat cu inocluzie Angrenaj

transversală invers
  Reperul incisiv:

 Raport neutral:

 Linia mediană superioară uneşte jumătatea distanţei dintre cele două fovee palatine şi
Diverse rapoarte patologice
cea de-a doua pereche de rugi palatine.

 Linia incisivă superioară este dată de spaţiul dintre feţele meziale ale incisivilor
centrali superiori;

 Linia mediană inferioară este dată de frenul lingual;

 Linia incisivă inferioară este dată de spaţiul dintre feţele meziale ale incisivilor
centrali superiori.

• Linia incisivă mandibulară se află în prelungirea liniei incisive maxilare → coincidenţa liniilor
incisive;

• Linia mediană superioară coincide cu linia mediană inferioară → coincidenţa liniilor

intermaxilare;

• Linia mediană superioară/inferioară coincide cu linia incisivă maxilară/mandibular →

coincidenţ a liniilor int ermaxilare cu cele incisive .

 Rapoarte patologice:

• Necoincidenţa liniilor incisive (e.g. linia interincisivă mandibulară deviată cu n mm la

stânga/dreapta);

• Necoincidenţa liniilor mediane (e.g. linia mediană mandibulară derivată cu n mm la

stânga/dreapta faţă de linia mediană mexilară);

• Necoincidenţa liniilor incisive cu liniile mediane corespunzătoare (e.g. linia incisivă

mandibulară deviată cu n mm la sânga/dreapta faţă de linia intermaxilară inferioară).
❖ OCLUZIA ÎN PLAN VERTICAL

 Examinare din normă frontală.

 Reperul molar şi zona laterală

 Raport neutral: cuspizii vestibulari ai dinţilor laterali superiori circumscriu cuspizii

vestibulari ai dinţilor laterali inferiori cu înălţimea unui cuspid.

 Rapoarte patologice:

• Supraacoperire (1/2, 2/3, 1/1): datorată infrapoziţiei dinţilor ce realizează

angrenajul;

• Spaţiul de inocluzie vertical de n mm.

 Reperul canin şi zona frontală Spaţiu de inocluzie

vertical la nivel
 Raport neutral: incisivii şi caninii superiori acoperă prin feţele palatinale feţele incisiv
vestibulare ale incisivilor şi caninilor inferiori pe o distanţă de 1/3.

 Rapoarte patologice:

• Supraacoperire (1/2, 2/3, 1/1) de două tipuri:

♦ În acoperiş: cu vestibularizarea dinţilor maxilari;

♦ Acoperită: cu palatinizarea dinţilor maxilari.

• Spaţiu de inocluzie verticală de n mm sau ocluzie deschisă.

Supraacoperire la nivel
molar
Over-jet:
Reprezintă distanţa între faţa palatinală a incisivilor centrali maxilari
şi faţa vestibulară a centralilor mandibulari

Over-bite:
În plan vertical (fig. 81), cuspizii vestibulari maxilari depăşesc şi
acoperă pe cei mandibulari, iar cei linguali îi acoperă pe cei palatinali .
Acest grad de acoperire se defineşte prin noţiunea de over-bite şi
se exprimă în fracţii (1/3. 1/2, 1/1), în funcţie de gradul de acoperire a
incisivilor mandibulari de cei maxilari