Actualităţi în diagnosticul şi

tratamentul deficitului de
lactază şi bolii celiace la
copii

Ion Mihu,
d.h.m., profesor universitar
Rolul deficitului de lactază şi a bolii
celiace în diareea cronică la copii

Deficitul de lactază

Intoleranţa la proteinele
laptelui de vacă
Boala celiacă

Mucoviscidoza
 Deficitul de lactază
(intoleranţa la lactoză)
definiţie

Lipsa / reducerea ereditară sau

dobîndită a sintezei lactazei de către
enterocitele mucoasei intestinale.

Deficitul de lactază nu trebuie

confundat cu intoleranţa la proteinele
laptelui de vacă, cauzată de
interacţiunea sistemului imunitar.
 Lactoza
 “Zahărul din lapte”;
 Sintetizată doar de glandele mamare;
 Lactoză vegetală nu există;
 Este compusă dintr-o moleculă de glucoză şi una de
galactoză;
 Asigură 40% din valoarea energetică a laptelui matern;
 90 % se scindează şi se absoarbe în intestinul subţire;
 Facilitează creşterea lactobacililor;
 Ameliorează absorbţia Ca, Mg, Mn;
 Cantităţi mici de galactoză sînt indispensabile pentru
sinteza galactocerebrolizidelor în sistemul nervos central
şi cornee.
 Lactaza
 beta-galactozidaza;

 este o enzimă secretată de mucoasa

intestinală, care digeră glucidele din lapte
(glucoza şi galactoza) şi permite asimilarea
lor;

 Toţi prematurii cu masă mică la naştere au

au deficit de lactază, conţinutul căreia în
lumenul intestinal constituie cca 70% din
echipamentul nou-născuţilor maturi;
 Activitatea
Activitatea lacta
lactazei
zei

este în funcţie de:

 Echpamentul enzimatic moştenit;

 Arialul de habitare;

 Termenul de gestaţie;

 Vîrsta copilului;

 Integritatea mucoasei intestinale

Academia Naţională de Ştiinţă din Marea
Britanie

 Cu cîteva mii de ani în urmă, laptele nu făcea

parte din meniul europenilor.

 Explorările arheologice sugerează că europenii

adulţi nu puteau digera laptele.

 Cercetatorii au căutat gena care produce

lactaza în oasele oamenilor din perioada 5480 -
5000 înaintea erei noastre.
Academia Naţională de Ştiinţă din Marea
Britanie
 Lactaza nu a fost descoperita in ADN-ul din oasele
scheletelor, sugerandu-se astfel ca laptele nu era unul
dintre alimentele tolerate de organismul uman în acea
perioadă.

 Totuşi în societatea modernă, mai există persoane, care

nu s-au supus acestei anomalii, adică, de-a lungul
evoluţiei, la ei nu a apărut gena responsabilă de sinteza
lactazei şi ei fac intoleranţă la lactoză.
 In prezent mai mult de 90% dintre nord-europeni
posedă gena care ajută la digerarea laptelui.
 Academia
Academia Na
Naţţional
ionalăă de
de Ş
Ştiin
tiinţă
ţă din
din
Marea
Marea Britanie
Britanie

Populaţiile din zonele nordice sau cele

adaptate la traiul din munţi, prezintă rar
deficit de lactază, datorită adaptării la o dietă
bogată în lactate, în lipsa altor surse
alimentare hrănitoare.

În zonele calde şi umede, deficitul de lactază

are o frecvenţă foarte ridicată, deoarece
predomină hrana vegetală.
Academia Naţională de Ştiinţă din Marea
Britanie
 Mutaţia genetică care a permis intestinului să
digere lactoza este o reacţie de adaptare a
organismului la condiţiile mediului.

 Probabil este singura mutatie genetică, care a

dus la un lucru bun.
Activitatea
Activitatea lacta
lactazei
zei în
în funcţie
funcţie de
de termenul
termenul de gestaţie
10 - 11 săptămîni
17 - 24 săptămîni
după 24 săptămîni
28 - 34 săptămîni
comparativ cu activitatea la
39 - 40 săptămîni
vîrsta copilului (mediu)
6-12 luni
2- 3-5 ani
termenul de
de gestaţie
gestaţie
activitatea
începe activitatea
activitatea creşte în jejun
activitatea creşte în
partea distală
a intestinului subţire
activitatea atinge cca 30%
nou-născuţi
activitate maximală
începe să scadă activitatea;
activitatea scade esenţial.
 Reducerea
Reducerea aactivit
ctivităţii
ăţii lacta
lactazei
zei în
în funcţie
funcţie de
de
vîrstă
vîrstă şi
şi arealul
arealul dede habitare
habitare

Finlanda 10-15 ani

Japonia 6-8 ani

Africa 1-6 ani

Tailanda < 2 ani

 Lactaza

este prima enzimă care-şi scade

activitatea şi ultima care se
normalizează după lezarea mucoasei
intestinale.
 Normalizarea lactazei

100

În mediu, la copii, 80

după un puseu
diareic acut, lactaza
60

se normalizează la 40

a 8-a săptămînă 20

0
не де. ли
22 spt 4 не
sptде.ли не де. ли
66 spt 88 не де.ли
spt
 Durata normalizării lactazei
este în funcţie de:

- Vîrsta la care s-a produs leziunea mucoasei;

- Starea mucoasei înainte de lezare;
- Gravitatea lezării.

 Astfel, după o gastroenterită gravă, survenită

în primul semestru de viaţă, deficitul de
lactază se prelungeşte 3-4 luni.
 Deficitul de lactază:

Deficitul congenital de lactază

(primar)
(lipsa/scăderea activităţii lactazei în
enterocite integre, neafectate)

Deficitul dobândit de lactază

(secundar)
(lipsa/scăderea activităţii lactazei în enterocite
lezate, în cadrul altor afecţiuni)
 Deficitul de lactază
clasificare

Deficitul congenital (primar) de lactază

a. Deficitul congenital de lactază cu

lactozurie (tip Holzel)
b. Deficitul congenital de lactază fără
lactozurie (tip Durand)
c. Deficit congenital de lactază tip tardiv
Deficitul dobândit (secundar) de lactază
 Patogenie
Deficitul
Deficitul de
de lactază
lactază
Lactoză
Lactoză nescindată
nescindată
Acumulare
Acumulare în
în lumenul
lumenul intestinal
intestinal

se majorează presiunea Lactoza

Lactoza se
se utilizează
utilizează de
de către
către
osmotică microflora
microflora intestinală
intestinală

lichidele interstiţiale, după Se

Se acumulează
acumulează în în exces
exces acizi
acizi
gradientul de concentraţie, organici
organici şi
şi bioxid
bioxid de
de carbon
carbon cu:
cu:
trec în lumenul intestinal -- scăderea
scăderea pH
pH ((<< 5,5)
5,5);;
-- accelerarea
accelerarea peristaltismului
peristaltismului
intestinal
intestinal;;
diaree cu pierderi -- 
 sensibilităţii
sensibilităţii dureroase
dureroase aa
electrolitice mucoasei
mucoasei
Scaunul
Scaunul devine
devine exploziv,
exploziv, apos
apos,, spumos,
spumos,
cu
cu miros
miros de
de fermentaţie
fermentaţie acidă
acidă,, colici
colici..
Deficitul congenital de lactază
cu lactozurie (tip Holzel)
Maniestări clinice
Boala debutează odată cu primele alimentări,
cu diaree rebelă cu:
- scaune apoase,
- aspect de spumă verzuie,
- miros acid.
balonări,
borborisme intestinale,
exicoză cu dereglări hidro-electrolitice,
colici abdominale,
malnutriţie severă,
uneori nefrocalcinoză.
Deficitul congenital de lactază
fără lactozurie (tip Durand)
Manifestări clinice
 vome din primele zile:
- rebele,
- se repetă după fiecare alimentaţie,
- sunt abundente,
- conduc la deshidratare şi exicoză,
- pot mima o pilorostenoză;
 dereglări hidro-electrolitice;
 malnutriţie severă;
 creştere încetinită;
 urină cu miros acid → eritem foselor inghinale şi
feselor.
 Deficitul de lactază tip tardiv
Manifestările clinice
Gravitatea semnelor este în funcţie de volumul ingerat:
- copiii de vârstă mai mică - după consumul a > 200 ml,
- adolescenţi - > 500ml;

Diareea:
- apare la 30 min -1 oră după ingestia produselor bogate în
lactoză.
- este de consistenţă apoasă sau păstoasă.

Meteorism,
Flatulenţă,
Borborisme intestinale,
Dureri abdominale intermitente.
 Deficitul dobândit (secundar) de
lactază Etiologia
 Activitatea şi nivelul lactazei poate fi influienţată
de orice maladie a intestinului subţire;
 Maladiile ce reduc suprafaţa intestinală de
absorbţie:
- gastroenteritele acute,
- formele rebele de diaree la sugari,
- lambliaza,
- sindromul de populare bacteriană,
- boala celacă,
- boala Crohn,
- rectocolita ulcero-hemoragică,
- boala Whipple
Deficitul dobândit (secundar) de lactază
Etiologia

 Utilizarea abuzivă a antibioticelor şi altor

medicamente, în special administrarea
orală;

 Mucoviscidoză (daca este deteriorată

mucoasa intestinală).
Deficitul dobândit (secundar) de lactază
Etiologia
 stările deficitare:
- aport proteic redus,
- ciroze,
- kwashiorkor,
- hipotrofie.
 rezecţiile gastrice sau de colon;
 deficitul de cianocobalamină etc.
 alimentară parenterală îndelungată.
Deficitul dobândit (secundar) de lactază
Manifestările clinice
Sunt în funcţie de:
 semnele maladiei de bază,
 vârsta copilului,
 gradul de afectare a mucoasei intestinale,
 gradul de suprimare a secreţiei de lactază,
 cantitatea produselor lactate din raţion.
Semnele clinice majore
 diareea spumos-apoasă,
 explozivă,
 de culoare galbenă deschis,
 cu miros acriu.
Diagnosticul
Diagnosticul deficitului
deficitului de
de lactază
lactază

 Anamnesticul eredocolateral;

 Testul intoleranţei la lactoză;

 Testul hidrogenului în aerul expirat

 Testul acidităţii scaunului

Diagnosticul
Diagnosticul deficitului
deficitului de
de lactază
lactază

Testul intoleranţei la lactoză

- Aprecierea nivelului iniţial de glucoză;
- Administrarea lactozei în doză de 2 g/kg
corp/masă;
- Verificarea repetată, la 15 minute, a nivelului de
glucoză în sînge;
- În normă – creşterea glicemiei cu >1,1 mmol/l;
- Curbă plată după încărcarea cu lactoză arată
deficit de lactază;
 Testul intoleranţei la lactoză
Curba
Curba glicemică
glicemică după
după provocarea
provocarea cu
cu lactoză
lactoză
8

6
mmol/l

3
0 15 30 60
Timpul după provocare (min)
norma apaltisată plată
 Diagnosticul
Diagnosticul deficitului
deficitului de
de lactază
lactază
Dacă
Dacă unun copil
copil are:
are:
-- rude
rude de
de gr.I
gr.I cu
cu intoleranţă
intoleranţă la
la lactoză;
lactoză;
-- curbă
curbă glicemică
glicemică plată
plată după
după încărcarea
încărcarea cu
cu lactoză.
lactoză.

În
În 82%
82% cazuri
cazuri poate
poate fifi diagnosticată
diagnosticată intoleranţa
intoleranţa la
la
lactoză
lactoză;;
Diagnosticul
Diagnosticul deficitului
deficitului de
de lactază
lactază
Testul hidrogenuluin în aerul expirat
- Aprecierea nivelului iniţial de hidrogen;
- Administrarea lactozei în doză de 2 g/kg
corp/masă;
- Aprecierea repetată a nivelului de hidrogen în
aerul expirat;
- În normă – < 0,1 ml/min;
- ↑ 0,1 ml/min – fermentaţia excesivă a lactozei de
către bacterii în colon, cu acumulare de
hidrogen, pătrunderea în vena portă, în circuitul
mic şi plămîni, în aerul expirat.
 Diagnosticul insuficienţei de lactază
 Examen
Examen coprologic:
coprologic:
-- ↑↑ amidonului,
amidonului,
-- ↑↑ celulozei,
celulozei,
-- ↓↓ pH-ului
pH-ului << 5,5
5,5 (aprecierea
(aprecierea acidităţii
acidităţii scaunului);
scaunului);
 Aprecierea
Aprecierea lactozei:
lactozei:
-- bandeletele
bandeletele “Testape”;
“Testape”;
-- examenul
examenul coprochimic
coprochimic -- aprecierea
aprecierea cantitativă
cantitativă aa
glucidelor:
glucidelor: << 11 anan -- << 0,25%
0,25%
>> 11 an
an –– negativ;
negativ;
 Examenul
Examenul histochimic
histochimic –– aprecierea
aprecierea activităţii
activităţii
dizaharidazice
dizaharidazice în în bioptatul
bioptatul mucoasei
mucoasei intestinale
intestinale sau
sau în
în
lavajul
lavajul endoscopic
endoscopic al al intestinului
intestinului subţire.
subţire.
 Tratamentul deficitului de lactază
 Recomanad
Recomanadări
ări generale
generale (indiferent
(indiferent de
de vîrstă
vîrstă şi
şi
tipul
tipul alimentaţiei);
alimentaţiei);
 Recomandări
Recomandări pentru
pentru copii
copii pînă
pînă la
la 11 an
an cu
cu
alimentaţie
alimentaţie naturală;
naturală;
 Recomandări
Recomandări pentru
pentru copii
copii pînă
pînă la
la 11 an
an cu
cu
alimentaţie
alimentaţie artificială;
artificială;
 Recomandări
Recomandări pentru
pentru copii
copii mari.
mari.
 Tratamentul deficitului de lactază
(indiferent de vîrstă şi alimentaţie)

 Cantitatea
Cantitatea de
de lactoză
lactoză în
în laptele
laptele matern
matern nu
nu este
este în
în
funcţie
funcţie de
de regimul
regimul dietetic
dietetic al
al mamei.
mamei.
Nu
Nu se
se recomandă!
recomandă!
• ablactarea
ablactarea sau
sau
• scăderea
scăderea volumului
volumului laptelui
laptelui matern
matern
în
în alimentaţia
alimentaţia sugarului
sugarului..

 La
La copii
copii trebuiesc
trebuiesc limitate
limitate produsele
produsele ce
ce conţin
conţin proteina
proteina
integrală
integrală aa laptelui
laptelui de
de vacă
vacă pentru
pentru profilaxia
profilaxia alergiei
alergiei la
la
laptele
laptele de
de vacă
vacă şi
şi formarea
formarea insuficienţei
insuficienţei dobîndite
dobîndite
(secundare)
(secundare) de
de lactază.
lactază.
 Principiile
Principiile de
de corecţie
corecţie aa insuficienţei
insuficienţei de
de
lactază
lactază la
la copiii
copiii de
de pînă
pînă la
la 11 an
an
(alimentaţie naturală)

1. Menţinerea cît mai îndelungată a alimentaţiei

naturale (dacă indicele staturo-ponderal
corespunde vîrstei).

2. Administrarea de lactază (galactozidază).

3. Înlocuirea parţială a laptelui matern cu amestecuri

alactozate (în caz de neeficienţă).

4. Pregătirea terciurilor în baza aceloraşi amestecuri.

 Tratamentul
Tratamentul deficitului
deficitului de de lactază
lactază
((alimentaţie
alimentaţie naturală
naturală))
administrarea
administrarea dede lactază
lactază
““Lactaza”
Lactaza” ((capsule
capsule Nature’s
Nature’s Way
Way )) -- 3450
3450 un.
un. Lactază;
Lactază;
““Lactaza
Lactaza Bebi”
Bebi” -- 700
700 un.
un. Lactază.
Lactază.
““Lact-Aid”
Lact-Aid” –
– 5-6 picături la 250 ml lapte

Doza
Doza de
de lactază
lactază 600-900
600-900 un.
un. (1/6
(1/6 –
– 1/4
1/4 capsule
capsule “Lactaza”
“Lactaza”)) la
la
100
100 ml
ml lapte.
lapte.
Se
Se introduce
introduce în
în prima
prima porţie
porţie de
de lapte,
lapte, în
în prealabil
prealabil stors
stors şi
şi se
se
lasă
lasă pentru
pentru cîteva
cîteva minute
minute pentru
pentru aa avea
avea loc
loc fermentarea.
fermentarea.
Fermentul
Fermentul se
se administrează
administrează la
la fiecare
fiecare priză
priză alimentară,
alimentară, după
după
care
care restul
restul volumului
volumului de
de lapte
lapte copilul
copilul se
se alimentează
alimentează la
la piept.
piept.
 Managementul
Managementul deficitului
deficitului de
de lactază
lactază
(alimentaţie naturală - exemplu)
Necesarul
Necesarul alimentar:
alimentar: 120
120 ml
ml xx 55 ori/zi
ori/zi
1. 40 ml amestec fără lactoză
80 ml laptele mamei.
x 5 ori/zi

2. 120 ml laptele mamei x 2-3 ori/zi

120 ml amestec fără lactoză x 2-3 ori/zi

Amestecul fără lactoză şi laptele mamei timp

de 24 ore trebuie să fie administrate omogen
 Principiile
Principiile de
de corecţie
corecţie aa deficitului
deficitului de
de
lactază
lactază aa copiilor
copiilor de
de pînă
pînă la
la 11 an
an
(alimentaţie artificială)

1. Înlocuirea parţială a amestecurilor lactate cu:

- formule ce au conţinut redus de lactoză
sau
- formule alactozate.
în funcţie de:
- gradul de intoleranţa la lactoză,
- patologia concomitentă.
2. Pregătirea terciurilor în baza aceloraşi amestecuri.
 Managementul
Managementul deficitului
deficitului de
de lactază
lactază
(alimentaţie artificială)

Examenul
Examenul coprologic
coprologic -- cantitatea
cantitatea de
de glucide:
glucide: 0,3-0,6%
0,3-0,6%
se
se indică:
indică:
amestecuri
amestecuri alimentare
alimentare cu
cu lactoză
lactoză <
<2/3
2/3 din
din totalul
totalul glucidelor
glucidelor
((se
se combină
combină un
un amestec
amestec adaptat
adaptat obişnuit
obişnuit cu
cu una
una din
din formulele
formulele
hipolactozate
hipolactozate sau
sau alactozate).
alactozate).

distribuţia
distribuţia amestecurilor
amestecurilor în
în timpul
timpul zilei
zilei trebuie
trebuie să
să fie
fie
omogenă
omogenă

E
E xx ee m
m pp ll uu
 Managementul
Managementul deficitului
deficitului de
de lactază
lactază
(alimentaţie artificială - exemplu)
Necesarul
Necesarul alimentar:
alimentar: 120
120 ml
ml xx 55 ori/zi
ori/zi
1. 120 ml amestec fără lactoză x 2-3 ori/zi
120 ml amestec standard x 2-3 ori/zi

2. 40 ml amestec fără lactoză

80 ml amestec standard.
x 5 ori/zi

amestecurile fără lactoză şi standard timp

de 24 ore trebuie să fie administrate omogen
 Cerinţele pentru alimentarea copiilor cu
leziuni ale mucoasei intestinale
- fără lactoză;

- să faciliteze procesele de reparaţie în intestin;

- să conţină amestec optim al raportului P/Ca;

- să favorizeze asimilarea Ca, Fe;

- proteinele să posede valoare energetică mare;

- să influenţează benefic microbiocenoza

intestinală.
 NAN fără lactoză
fără zaharoză
Conţine:
acizi graşi polinesaturaţi şi
nucleotide, care facilitează şi
intensifică procesle de reparaţie
din mucoasa intestinală.

necesarul de Ca, P, Zn, Fe, Se, I,

taurină, care asigură creşterea şi
dezvoltarea optimă a sugarilor şi
copiilor mici.
 Terciurile fără lapte, fără gluten care
conţin 11 vitamine şi 8 microelemente

“Terciul din orez”

“Terciul din hrişcă”
- este în baza soiurilor
de orez hipoalergen,
- este prelucrat prin metoda
hidrolizării fermentative a
amidonului;
- este îmbogăţit cu iod şi zinc,
favorizează dezvoltarea SNC la
copil.
 Managementul intoleranţei la lactoză

 Deficit
Deficit sever
sever de
de lactază:
lactază:
-- amestecuri
amestecuri alactozate;
alactozate;
-- fără
fără combinarea
combinarea formulelor
formulelor standard.
standard.

La
La asocierea
asocierea cu:
cu:
-- intoleranţa
intoleranţa lala laptele
laptele de
de vacă;
vacă;
-- retard
retard staturo-ponderal
staturo-ponderal avansat:
avansat:
-- hidrolizate
hidrolizate proteice
proteice sau;
sau;
-- amestecuri
amestecuri cucu conţinut
conţinut sporit
sporit de
de
hidrolizat
hidrolizat proteic.
proteic. Alfare.
Alfare.
 New Alfaré
Trigliceridele cu lanţ mediu prezintă
o sursă energetică valoroasă, uşor
asimilabilă.
Nu conţine lactoză, zahăr şi gluten,
se absoarbe şi se asimilează uşor
chiar şi în condiţiile unei mucoase
intestinale atrofiate.
Are o valoare nutritivă comparativ
mai mare cu alte amestecuri
hidrolizate ceea ce asigură un adaos
ponderal mai eficient.
 New Alfaré
Amestec de proteine serice înalt
hidrolizate obţinut în rezultatul
hidrolizării enzimatice şi
ultrafiltrării.

Conţine lipide antiinflamatorii,

care micşorează activitatea
proceselor inflamatorii, sinteza
citokinelor antiinflamatorii şi
ameliorează răspunsul imun al
celuleor-T.
 Principiile de corecţie a insuficienţei
de lactază la copiii mari
Reducerea
Reducerea volumul
volumul ide
ide lapte
lapte sau
sau excluderea
excluderea lui.
lui.

Întrebuinţarea
Întrebuinţarea rară
rară a:
a:
-- produselor
produselor acidolactice
acidolactice cu
cu conţinut
conţinut redus
redus dede lactoză
lactoză
(iaurt,
(iaurt, brînză
brînză de
de casă,
casă, brînză
brînză telemea
telemea etc.)
etc.)
-- produselor
produselor alactozate
alactozate pe
pe baza
baza proteinei
proteinei laptelui
laptelui de
de
vacă.
vacă.

 Corecţia
Corecţia calcemiei
calcemiei..
 Fără lactoză, fără gluten ! ! !

Unicul amestec
integral, echilibrat
în Moldova, care
asigură necesităţile
în nutriente,
microelemente şi
vitamine a copiilor
cu vîrste de la 1 la
10 ani
 Boala celiacă

este o afecţiune a intestinului

subţire (în special a jejunului)
determinată de intoleranţa la
gluten şi proteinele înrudite.
 Boala celiacă prevalenţa
Prevalenţa în Pravalenţa în
Aria geografică
diagnostic screening
Brasilia ? 1:400
Denemarka 1:10,000 1:500
Finlanda 1:1,000 1:130
Germania 1:2,300 1:500
Italia 1:1,000 1:118
Norvegia 1:675 1:250
Suedia 1:330 1:190
Marea Britanie 1:300 1:112
USA 1:10,000 1:133
Irlanda 1:475 1:300 49
 Fracţiile proteice ale gramineelor
gramineelor
Gluten – complex de proteine insolubil în apă cu conţinut
redus de lipide, glucide şi minerale. Conferă aluatului
elasticitate şi fineţe.
Prorteinele toxice din gluten – prolaminele (bogate în
glutamină şi prolină);
Prolamine:
grîu – gliadina (fracţiil α- γ- ω-);
secară – secalina;
orz – hordeina.
 Criterii pentru diagnostic
ESPGHAN
Societatea Europeană de Paediatrie
Gastroenterologie, Hepatologie şi
Nutriţiologie
 Manifestări clinice.

 Teste serologice pozitive.

 Modificări histologice.

 Rezultate clinice şi serologice favorabile după

introducerea dietei fara gluten.
 Formele clinice
f. atipică

50%
f. tipică

35%

f. silenţioasă
12% f.latentă
3%
 Forma tipică

Boala celiacă, Londra 1938

Forma tipică – 35%
Diaree cu
polifecalie

Abdomen mărit
„aspect de
păiangen”
burta mare şi
extremităţi
subţiri;

Încetinirea sau
falimentul
creşterii.
 Modelul icebergului

Forma tipică
Mucoasa lezată

Forma atipică
Forma silenţioasă

Forma latentă Mucoasa intactă

Serologie pozitivă
 Forma atipică – 50% cazuri
Manifestări hematologice
- anemie, - echimoze,
- epistaxix, - gingivoragii.
Manifestări endocrine
- pubertate întîrziată, - hipotiroidie.
- infertilitate,

Manifestări psiho-neurologice
- labilitate emoţională,
- iritabilitate/depresie,
- negativism,
- apatie,
- indiferenţă.
 Forma atipică
Manifestări osteomusculare
Osteoporoza Defecte ale smalţului dentar

fracturi frecvente Carii dentare multiple

 Forma atipică
Manifestări cutaneo-mucoase

• stomatită,

• glosită,

• gingivită,

• hipercheratoză cutanată,

• dermatită herpetiformă.

Dermatită herpetiformă
 Forma silenţioasă
 Fără manifestări clinice

 Cu leziuni ale mucoasei intestinale

 Prezenţa la 10-15% din rudele gr.I

 Se diagnostică tardiv, în stadiu de

malignizare
 Diagnostic serologic
 Anticorpii antigliadina (AGA)
 Anticorpii antiendomiziali (EMA)
 Anticorpii tisulari ai transglutaminazei (tTG)

AGA EMA tTG

>
1980 2000
1990

• IgA totală
 Diagnostic endoscopic – leziuni ale
mucoasei

Excavări

Mucoasă intestinală Atrofie moderată Atrofie marcată

normală
 Tratament
1. Regim agluten,
- Nan fără lactoză;
- Alfare – cazuri grave;
- Terciuri fără lactoză, fără gluten;
- Clinutren.
2. Ameliorarea microbiocenozei intestinale,

3. Suplinirea cu microelemente,

4. Tratamentul manifestărilor cutanate.

 Complicaţii
La o diagnosticare tardivă
 Malnutriţie
 Fracturi frecvente
 Complicaţii autoimune
 Limfom intestinal
 Convulsii
64