Etica în

afaceri
1. Conceptul de etica afacerilor.
2. Factorii care generează un
comportament etic.
3. Stadii de dezvoltare morală a unei
persoane.
 Conceptul de etica
ETICA a fost focalizată pe principiile şi standardele
care ar trebui să guverneze relaţiile sociale dintre
indivizi şi organizaţii şi întotdeauna a trezit interesul
celor interesaţi să trăiască într-o lume mai bună, atentă
la nevoile şi aspiraţiile celor din jur, menită să aprecieze
adevăratele valori umane şi să promoveze modelele
exemplare de comportament.

În literatura de specialitate, etica (termen provenit

din grecescul „ethos” – morav, obicei, caracter) este
„disciplina filozofică care studiază problemele teoretice
şi practice ale moralei; în vorbirea curentă, termenul de
etică se utilizează adesea şi în sens de morală”.
 Conceptul de morală
Termenul de morală (provenit din latinescul „mos,
mores” – obicei) constituie un anume cod special, un
ansamblu de reguli pe care fiecare individ trebuie să le
urmeze pentru a fi acceptat în societate.

MORALA - reprezintă, astfel, totalitatea convingerilor,

atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor, normelor,
regulilor determinate istoric şi social, care
reglementează comportamentul şi raporturile indivizilor
între ei, precum şi dintre aceştia şi colectivitate
(familie, grup, clasă, naţiune, societate).
 Corelația etico - morală
Etica este o abordare raţională a moralei.

Etica şi morala sunt adesea asociate cu

deontologia. Termenul deontologie (în limba
greacă, „deon” – datorie, obligaţie)
desemnează normele de conduită şi obligaţiile
etice din cadrul unei profesii şi aplică anumite
norme morale particulare.

Etica, morala şi deontologia se referă la ceea

ce este „drept”, „corect”, „just”
 Conceptul de etica afacerilor
• Etica aplicată – analizează situaţii concrete din practica socială sau
profesională cu scopul de a lua decizii care să fie morale.

• Etica profesională este cuprină în această categorie şi fiecare profesiune

stabileşte reguli interne sub forma unor coduri etice sau deontologice.
Stabilirea acestor coduri se referă la probleme practice de ordin social şi
profesional cu care sunt confruntaţi cei ce practică anumite profesiuni
(responsabilitatea firmei, confidenţialitatea, loialitatea, integritatea
profesională), precum şi rolul pe care profesia îl are în societate,
răspunderile sale, implicarea sa în mediul înconjurător.

• Etica afacerilor consitituie o formă specială a eticii aplicate, ea defineşte

modul de comportare al agenţilor economici (companii, firme, intituţii, etc.)
al angajaţilor, patronilor şi al managerilor.

• Etica managementului este o formă a eticii aplicate şi tratează

comportamentul şi acţiunile oamenilor care exercită funcţii de conducere
în organizaţii, fie cele private sau publice.

DIACONESCU M.C.Etica în afceri. Editura Bibliotheca. Târgoviște, 2007.ISBN 978-973-712-290-2.

Niveluri ale eticii în afaceri
 5. Etica la nivelul nepotismul şi discriminările
conducerii de orice fel; abuzul de putere;
întreprinderii climatul despotic şi autoritar,
violarea regulilor interne;
conflictele de interese.
6. Etica şi strategia strategiile bazate pe: marketing
adoptată abuziv; avantaje mărunte şi efemere;
beneficii pe termen scurt; coaliţii şi
corupţie; privilegii oferite anumitor
persoane.
ierarhia bazată pe competenţă; regulile
clare; practicile echitabile, remunerarea
justă şi stimulativă a personalului;
informarea, participarea şi motivarea
angajaţilor; împărţirea succesului
(profitului) între participanţi; căutarea şi
promovarea competitivităţii şi a calităţii.
strategiile de competitivitate pe termen lung
bazate pe: eforturi de progres; riscuri
calculate; investiţii, cercetare – dezvoltare,
comunicare, formare şi perfecţionare a
personalului, inovare.

7. Etica în şantajul; negocierea „la un pahar”; respectarea cuvântului dat, punctualitatea;

tranzacţiile avantajele personale oferite de cooperarea furnizor –client pentru a obţine
comerciale încheierea unei afaceri. avantaje reciproce.

8. Etica în domeniul acordarea de credite unor firme sau consilierea clienţilor în direcţia unei
bancar persoane nesolvabile; reprezentarea gestiuni corecte; realizarea unui audit al
unor agenţi economici cu o imagine eticii bancare.
deteriorată din punct de vedere etic.
 Responsabilităţile etice ale organizațiilor
 clienţii (calitatea produselor şi serviciilor; informaţii
asupra conţinutului produselor; preţul; responsabilităţi şi
servicii după vânzare; rezolvarea reclamaţiilor);
 salariaţi (tratarea echitabilă în probleme de angajare,
promovare, concediere, salarii, premii, sancţiuni);
 proprietari (profituri, riscuri, promovarea intereselor
acestora; informarea lor corectă privind situaţia
existentă);
 furnizori (condiţiile de achitare, schimb de informaţii,
calitatea produselor);
 concurenţi (metode de competiţie, stima reciprocă);
 comunitate (protejarea mediului, sprijin bănesc şi
material pentru servicii de sănătate, educaţie,
învăţământ, cultură).
Factorii care generează un comportament etic
 Reglementările guvernamentale
• Legea nr. 278 din 14.12.2007 privind controlul tutunului
• Legii nr. 1100 din 30.06.2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia
alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice.

• Comisia naţională extraordinară de sănătate publică Hotărîre nr. 2 din 24

februarie 2020 Privind situaţia epidemiologică Ia infecţia cu Coronavirusul de tip
nou, măsurile de prevenire şi răspuns
• Legea cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23
septembrie 2010, la sfârșitul anului 2016, a fost completată cu
un articol nou, art. 20 prim, care stabilește restricțiile în domeniul
comerțului cu amănuntul prin interzicerea utilizării/comercializării
farfuriilor, paharelor, altor accesorii ale serviciilor de masă și
bețișoarelor de unică folosință, fabricate din plastic, cu excepția
celor biodegradabile, începând cu 1 ianuarie 2021.
• Au intrat în vigoare Sancțiunile pentru utilizarea și comercializarea atât a
pungilor din plastic, cât și a veselei de unică folosință. Astfel, persoanele fizice
riscă amenzi de până la 4.500 de lei, iar cele juridice - de până la 12.000 de
lei.
 Regulamentele firmei
Membrii unei organizaţii tind să respecte
conduita prescrisă de regulamentele de organizare
şi funcţionare, regulamentele de ordine interioară,
diverse norme interne pentru unele activităţi
specifice sau fişele posturilor.
 MODEL DE REGULAMENT INTERN

CUPRINS
Introducere
Capitolul I Contractul individual de muncă: incheiere, executare,
suspendare și incetare
Capitolul II Timpul de lucru, repaus, concedii și salarizare
Capitolul III Drepturile și obligațiile angajatorului și angajaților
Capitolul IV Reguli privind igiena, protecția, sănătatea și
securitatea în muncă în cadrul societății
Capitolul V Reguli privind disciplina muncii în unitate
Capitolul VI Reguli privind respectarea principiului
nediscriminării și al înlăturării oricărei forme de încălcare a
demnității
Dispoziții finale
 Codurile de etică.
• Codurile de etică ale firmelor se adresează atât
personalului propriu servind în procesul de încadrare pe
funcţii, promovare şi salarizare, cât şi partenerilor de
afaceri.
• Firmele de renume din întreaga lume au elaborat astfel
de coduri de etică, ele constituindu-se într-o adevărată
carte de vizită prin care se creează imaginea asupra
modului în care acestea înţeleg să facă afaceri şi să-şi
trateze partenerii.
 Integritatea academică ASEM
Integritatea academică presupune respectarea de către
studenţi, profesori şi personalul administrativ al instituţiei de
învăţământ a unui set de valori şi principii etice cum ar
libertate academică, competenţă, integritatea morală,
corectitudine intelectuală şi onestitate, colegialitate, loialitate,
responsabilitate, transparenţă, respect şi toleranţă.
https://ase.md/codul-de-etica-al-asem/
 Principiile Integrităţii academice ASEM:
• Integritatea morală
• Colegialitatea
• Loialitatea
• Respectul şi toleranţa
• Profesionalismul
• Onestitatea şi corectitudinea
intelectuală
• Dreptatea şi echitatea
• Transparenţa
• Responsabilitatea profesională şi
socială
• Libertatea academică
• Autonomia personală
• Meritul
 Caracteristicile individuale
• Fiecare membru al organizației vine în cadrul ei cu un set relativ
de valori. Aceste valori formate încă din copilărie, de la părinți,
educatori, prieteni şi alte persoane, reprezintă convingeri de
bază despre ce este corect şi ce este incorect.

• Managerii, ca membri ai organizației, sunt cel mai adesea foarte

diferiți în planul valorilor personale.

• Două caracteristici ale personalității sunt considerate a avea

influență asupra discriminării corect/incorect în deciziile şi
acțiunile oamenilor: forța egoului şi localizarea controlului.

• Probabilitatea unui comportament etic crește proporțional cu

forța egoului (tărie de caracter şi măsură a integrității personale).
Persoanele cu o ridicată forță a egoului şi cu localizare internă a
controlului vor exprima, o mai mare consecvență în
raționamentele şi acțiunile lor morale.
 Presiunea socială şi
gradul de profitabilitate a firmei

Sunt factori care au o influenţă

esenţială asupra eticii
afacerilor şi a responsabilităţii
sociale. În situaţii dificile sau
de criză, firmele sunt tentate să
reducă responsabilităţile
sociale şi standardele etice.
Când presiunea socială este
forte puternică firmele vor fi
impuse să revadă normele
interne de comportament.
NIVELURILE NORMELOR ETICII ÎN AFACERI
PRINCIPII GLOBALE DE ETICĂ
(2018)
Iată cele 16 principii pe care le considerăm
universale și fundamentale pentru practica
relațiilor publice și managementului
comunicării:
• Principii directoare • Principiile practicii
1.Lucrul în interes public profesionale
2.Respectarea legilor și respectarea 1.Angajamentul pentru învățarea
diversității și obiceiurilor locale și formarea continuă
3.Libertate de exprimare 2.Evitarea conflictului de interese
4.Libertatea de întrunire 3.Avocat pentru profesie
5.Libertatea mass-media 4.Respect și corectitudine în
6.Onestitate, adevăr și comunicare relațiile cu publicul
bazată pe fapte 5.Expertiză fără garanție de
7.Integritate rezultate peste capacitate
8.Transparență și dezvăluire 6.Comportamente care sporesc
9.Confidențialitate
profesia
 Codul Global de Etică pentru Turism (GCET) este
un set cuprinzător de principii al cărui scop este de a
ghida părțile interesate în dezvoltarea turismului:
guvernele centrale și locale, comunitățile locale, industria
turismului și profesioniștii acesteia, precum și vizitatorii,
atât internaționali, cât și interni:

•Integrarea turismului în agenda globală

•Îmbunătățirea competitivității turismului
•Promovarea dezvoltării durabile a turismului
•Promovarea contribuției turismului la reducerea sărăciei și
la dezvoltare
•Promovarea cunoștințelor, a educației și a dezvoltării
capacităților
•Construirea de parteneriate
Managerii şi etica
Imoral e să fii mic şi să
vrei să pari mare, amoral
e să nu te vezi cum eşti
în realitate.

Imoralul distruge relaţii,

amoralul consumă
relaţiile cu ceilalţi, iar
moralul construieşte
relaţii împreună cu
ceilalţi.

Moral este să fii egal cu

tine indiferent de situaţie.
Managerul imoral - este un tip vechi de comerciant şi
cel mai răspândit în sfera actuală a afacerilor. Consideră că
nu are nici o obligaţie faţă de comunitate, doar câştigurile
imediate şi evidente justifică eventualele cheltuieli pentru
aceasta.

acţionează potrivit teoriei X a lui McGregor, considerând oamenii ca

fiind, în general, răi, slabi, leneşi şi înţelegând doar limbajul forţei;
managerul imoral porneşte de la principiul „învingătorul ia totul” fiind
conştient că dacă nu-şi elimină concurenţii aceştia îl vor elimina pe el;
scopul lui este acela de a obţine cât mai mulţi bani şi putere indiferent
de mijloace;
nu ezită să speculeze situaţiile conjucturale în defavoarea partenerilor
comerciali;
managerul imoral consideră că legile sunt făcute pentru a fi ocolite, mai
ales atunci când riscul este minim, iar morala, etica nu au nimic comun
cu afacerile;
lumea este considerată ca fiind duşmănoasă, periculoasă, iar natura –
un depozit din care trebuie să se ia cât mai mult înaintea altora.
Managerul moral– aparţine unei categorii relativ recent
apărute, dar care se afirmă tot mai mult în mediul afacerilor.

• în concepția managerilor morali, majoritatea oamenilor sunt

demni de respect şi încredere;
• managerul moral consideră că cea mai bună bază a
colaborării sunt sinceritatea şi încrederea în afaceri;
• profitul trebuie obținut în condițiile respectării legislației şi
moralității;
• lumea este minunată şi oferă omului posibilități pentru
descoperirea propriilor aptitudini;
• delfinii consideră că datorează viața lor naturii, pe care trebuie
s-o conserve şi s-o facă mai frumoasă;
• managerul moral se consideră responsabil față de comunitate
şi se implică prin cheltuieli în beneficiul acesteia.
Managerul amoral – există două tipuri de manageri
amorali: cei amorali în mod deliberat și cei amorali în mod
involuntar.
• Managerii amorali în mod involuntar
nu sunt nici morali, dar nici nu sunt
conștienți de faptul că deciziile lor de
afaceri pot produce efecte negative
asupra persoanelor direct relaționate cu
compania pe care o conduc.
• Involuntar le lipsește percepția sau
conștiința etică;
• Ei acționează pe plan organizațional fără
să ia în calcul și dimensiunea etică a
actelor lor sau sunt neglijenți;
• Acești manageri pot avea intenții bune,
dar nu își dau seama de faptul că
deciizile și acțiunile lor de afaceri pot
dăuna partenerilor lor de tranzacții
comerciale sau celor cu care
interacționează;
• Managerii amorali în mod involuntar se
bazează pe litera legii ca principal
instrument etic; (ex. McDonald’s cu pungi din
plastic)
• Managerii amorali în mod deliberat
consideră că aspectele de ordin etic
vizează numai viața privată a
individului, nu și activitățile de afaceri.
• Acești manageri sunt persoane care
resping ideea combinării afacerilor cu
etica;
• Ei sunt convinși de faptul că activitățile
comerciale se desfășoară într-un
cadru diferit de cel în care se aplică
principiile, raționamentele și normele
etice.
• Deși majoritatea managerilor sunt
amorali în mod involuntar, încă mai
există indivizi care consideră pur și
simplu, că etica nu își găsește locul în
activitățile comerciale sau în procesul
de luare a deciziilor corporațiunile.
(Exem.l Industria vinului, a băuturilor alcoolice și
a tutunului este exemple de amoralitate)
 Clopotul
Gauss

În prezent, se poate afirma că problema socială cea mai gravă pe care o întâmpină
organizațiile de afaceri actuale este predominanța managerială amorală, mai mult
decât a celor imorali.

Administrația imorală este cea care ține prima pagină a ziarelor, din problema
dominantă este reprezentată de faptul că managerii nu și-au integrat un sistem de
valori etice în mecanismul de luare a deciziilor cotidiene, ceea ce îi transformă în
manageri amorali – persoane bune, dar care consideră că lumea competitivă a
afacerilor este neutră din punct de vedere etic.
Criticile la adresa companiilor și organizațiilor de afaceri vor continua până când
managerii vor adopta un comportament moral.
 3.3. STADII DE DEZVOLTARE MORALĂ A UNEI
PERSOANE
Cea mai cunoscută teorie a dezvoltării conştiinţei morale aparţine psihologului
L. Kohlberg.
Potrivit acestei teorii oamenii dezvoltă de-a lungul anilor capacitatea de a înţelege ceea ce
este drept, corect, din punct de vedere moral.
Trei niveluri majore, fiecare cu câte două stadii, alcătuiesc scara evoluţiei conştiinţei
morale.
 Preconvențional
• 1. a respecta cu strictețe regulile pentru a evita
pedeapsa fizică
• 2. a urmări regulile numai dacă este în interesul
imediat al persoanei în cauză

Primul nivel este al raţionamentului moral

preconvenţional. La acest nivel, copiii şi aproximativ 1/3
din adulţi, nu au capacitatea să-şi asume perspectivele
altor oameni. Interpretează ceea ce este drept şi corect
numai din perspectivă proprie. Este incorect doar ceea ce
are drept consecinţă o pedeapsă pentru ei. Recompensele
sau schimbul de favoruri ce aduc avantaje personale nu
sunt considerate imorale
 Convențional
3. a fi la înălțimea a ceea ce se așteaptă de la
tine
4. a menține ordinea convențională, ducând la
bun sfârșit obligațiile care au fost acceptate
Cei mai mulţi oameni, pe măsură ce intră în relaţii sociale, încep să folosească
nivelul al doilea al dezvoltării conştiinţei morale, nivel numit convenţional.
Într-o manieră mai sofisticată ei judecă ceea ce este drept şi nedrept în termenii
a ceea ce este bine pentru alţii şi pentru societate în general. Aproximativ 2/3
din adulţi ajung la nivelul convenţional. La acest nivel, oamenii respectă legile
juridice nu doar de teama repercursiunilor ce decurg din nerespectarea lor, ci
pentru că realizează că astfel fac ceva drept, ceva ce promovează nu doar
securitatea şi bunăstarea lor ci şi ale întregii societăţi.
 Postconvențional
5. a aprecia drepturile celorlați și a sprijini valorile absolute,
neținând cont de opinia majorității
6. a urmări principiile etice personale chiar dacă sunt
neconforme cu legea

În sfârşit, nivelul trei al dezvoltării conştiinţei

morale, numit postconvenţional, este cel al
principiilor. La acest nivel oamenii judecă ceea ce
este corect şi incorect în termenii unor principii
filosofice cum ar fi: datoria, dreptatea, drepturile
fundamentale. Foarte puţini oameni ating acest
nivel.
 Concluzii ale stadiilor de dezvoltare morală
În urma cercetării nivelurilor și stadiilor dezvoltării morale pot fi evidențiate
următoarele concluzii:
•Oamenii trec prin cele șase stadii succesive. Ei urcă scara morală pas cu pas;
•Nu este nici o garanție că dezvoltarea morală va continua. Dezvoltarea morală a
unui individ se poate opri la orice vârstă;
•Majoritatea adulților se află în stadiul 4. Ei sunt constrânși să respecte regulile
și au tendința de a se comporta etic. De exemplu, un manager aflat în stadiul 3
este predispus să ia decizii când primește aprobarea egalilor săi în funcție; un
manager aflat în stadiul 4 va încerca să fie “un cetățean colectiv”, luând decizii
care respectă regulile și procedurile organizației; în stadiul 5, managerul este
predispus să provoace practicile organizaționale pe care le consideră greșite.
Vă multumesc pentru atenție!