Sarbatori pagane la romani

1. Calusarii: acest obicei stravechi, datand din perioada precrestina este practicat in
special in MUntenia si oltenia. Se practica in special in saptamana dinaintea rusaliilor, fiind socotit un joc tamaduitor. In mijlocul jocului se aduce un suferind care urmeaza a se vindeca in urma magiei care se creaza in timpul jocului. Despre vataful, conducatorul jocului se spune ca:"Acesta trebuie sa fie un barbat cu calitati si virtuti morale si de caracter deosebite, familiarizat cu toate Tainele Calusului, cunoscator al descantecelor, farmecelor si vrajilor pe care nu are voie sa le dezvaluie nimanui, decat viitorului vataf" Jocul Ursului Despre jocul ursului, Mircea eliade spunea"Asemenea ceremonii sunt inca populare in Balcani, in Romania mai ales, in timpul celor 12 zile din Ajunul Craciunului, pana la Boboteaza. La origine, acestea erau ceremonii in legatura cu intoarcerea periodica a mortilor si comportau tot felul de masti animale cal, capra, urs (...)" Jocul Ursului, si are originea dintr-o epoc n care practicile magice tineau locul religiei cretine, iar invocarea spiritelor, cum este de altfel i jocul Ursului, nu erau altceva dect practici cvasireligioase, prin care omul ncerca s stpneasc natura i s invoce divinitatea. Ignatul- 20 decembrie Din vremurile intunecate ale precrestinismului a ramas obiceiul ca la sfarsitul anului sa faci sacrificii. La noi, romnii, ritualul taierii porcului are loc la 20 decembrie, de Ignat. De unde vine acest obicei ? In vechime oamenii au observat ca pana in preajma solstitiului de iarna, Soarele isi pierde puterea. Astfel, precrestinii sacrificau un animal, de obicei un porc, pentru a oferi sangele sau Soarelui, ca sa se intremeze. Nu este exclus ca in vremurile de demult sa fi fost sacrificati chiar oameni ; la noi exista zicala Ignatul are randuit sa moara negresit un om de ziua sa ceea ce ar putea fi o urma a ancestralului ritual de sacrificiu uman. Sanzaienile-Dragaica-24 iunie Singura sarbatoare pagana pe care o regasim in calendarul crestin-ortodox este la 24 iunie Sanzienele sau Dragaica. Unele surse spun ca numele vine de la Santa Diana zeita romana a vanatorii si padurilor; altele spun ca-si trag numele de la micile flori de camp, galben-aurii cu miros dulce, suav sanzienele. Li se mai spune Frumoasele, Zanele, iar in sudul tarii Dragaicele. Spre deosebire de iele, care sunt zanele rele ale padurii, Sanzienele sunt zane tinere si frumoase, blande si vesele. Se mai spune despre ele ca-i ajuta pe oameni sa se tamaduiasca, sa-si gaseasca perechea sau sa afle viitorul recoltei. Tot ele, se spune, amutesc cucul ; el canta prima oara de Blagovestenie, cam pe 25 martie si continua sa cante timp de 3 luni si apoi, brusc, spre sfarsitul lunii iunie, in perioada solstitiului de vara, cantecul cucului inceteaza. Cantatul cucului se spune dezvaluie oamenilor cat mai au de trait si, fiindca numai Dumnezeu stie cat ii e dat omului sa traiasca, ele ii iau cantul. Pe seama lor circula in popor proverbul cine le vede nu le crede, cine le-aude nu le raspunde. Se mai spune ca in noaptea de 23/24 iunie Sanzienele danseaza, plutesc pe Pamant si indeplinesc ritualuri benefice pentru locuitorii sai. Sanzienele sunt denumite in Dobrogea, sudul Moldovei si Muntenia Dragaice sau Dragaica sau Sanziana, Mireasa, Imparateasa ori Regina holdelor. Ritualurile Dragaicei sunt identice cu cele ale Sanzienelor din Oltenia, Banat si Transilvania, iar cel care a descris pentru prima data acest obicei a fost Dimitrie Cantemir.

2.

3.

4.

5. Rusaliile-ce sunt rusaliile? Pogorarii Sfantului Duh ii corespunde o straveche sarbatoare, Rusaliile. In traditia romaneasca rusaliile sunt fiinte rele ; de ziua lor nu este bine sa te scalzi, caci esti in pericol de inec. Pentru a se feri de ele, oamenii poarta frunze de pelin. Tot atunci, se joaca un dans ritual de origine straveche si neclara, cu functie magica, despre care superstitia spune ca poate vindeca. Este vorba despre Calusari. Superstitia ca ei pot vindeca, era in stransa legatura cu stravechiul cult solstitial al soarelui, astrului zilei cerandu-i-se ajutorul pentru vindecare si roade bogate. Calusarii danseaza in cerc, in hora, intruchipand mersul Soarelui pe cer, avand in maini toiege care, la inceput simbolizau razele solare, iar mai apoi, fiind calarite de dansatori, infatiseaza caii astrului zilelor. De origine latina, dansatorii se numeau collisali, de unde si numele de calusari, iar conducatorul lor se numea vates, de aici provenind cuvantul romanesc vataf. Acum se impletesc de catre tinerele fete coronite din flori si spice, pe care le duc la biserica sa fie sfintite. In aceasta zi nu se lucreaza fiind primejdios din cauza osandei grele pe care ti-o poti atrage. Tot acum se face sfintirea hotarelor si aghezmuirea holdelor.