Balada populara

= Toma Alimos= Balada populara este o specie epica in versuri inspirata din trecutul istoric sau din traditia populara , in care se povesteste o fapta sau o intamplare neobisnuita la care iau parte doua sau mai multe personaje prin antiteza. In balada populara se impleteste realul cu fantasticul. Balada populara face parte din genul epic deoarece: -autorul isi exprima gandurile si sentimentele cu ajutorul personajelor in mod indirect; -are o actiune care se petrece in spatiu si timp; -actiunea are un S cu toate momentele lui. Momentele S(subiectului) sunt: Expozitiunea=> Toma Alimos este plasat intr-oun cadru de natura frumos: ,,In mijlocul campului La putul porumbului Pe campia verde-ntinsa Intriga=>Aparitia boerului Manea care este un simbol al raului: ,,Manea slutul si uratul Manea grosul si artagosul Boerul il acuza pe nedrept pentr faptele lui pe Toma apoi il injunghie hoteste si fuge ,dand dovada de lasitate. Desfasurarea actiunii=>Haiducul Toma isi leaga rana cu braul si cu puteri supraomenesti lupta pentru datoria sacra de a face dreptate.Intervine acum elemental fabulos,calul vorbeste ,zboara si impreuna reusesc sa implineasca actul de dreptate.

Punctul culminant=> Boerul Manea este ucis printr-o lovitura si moare: ,,Si cu sete mi-l lovea Cap-un pulbere-I cadea Deznodamantul=>In ultima parte a baladei apare tristetea pentru ca voiicul haiduc moare dupa ce isi implineste actul de dreptate: ,,Vreme multa nu mai trecea Si pe Toma-l ajungea Moarte neagra,moarte grea Haiducul isi exprima dorinta de a fi ingropat in mijlocul naturii cu care a fost infratit dintotdeauna. Natura tura a fost alaturi de haiduc s-a intristat odata cu acesta sau s-a bucurat odata cu acesta: ,,Codrul se cutremura Ulmi si brazi se clatina Fagi si paltini se pleca Mana dei-o saruta Si cu fruntea-l plangea Prin aceasta dorinta a haiducului de a fi inmormantat in mijlocul naturii ,se exprima conceptia poporului nostrum cu privire la moarte,acesta nefiind un sfarsit ci o continuare a vietii sub o alta forma la sanul naturii.

Caracterizarea personajului. =Toma Alimos=

In aceasta balada haiduceasca Toma Alimos este personajul principal deoarece participa la toate momentele actiunii . De la inceput este redata constiinta sociala si originea lui:,,Haiduc din Tara de Jos. Printr-o caracterizare directa autorul anonim reda portretul fizic al haiducului care exprima idealul de frumusete masculinapentru omul din popor. Prin expresia ,,Nalt la stat se sugereaza trasaturile fizice :frumusetea trupului forta si maretia. Prin expresia ,, Mare la sfat ,,se contureaza portretul moral:judecata dreapta , intelepciunea si cinstea haiducului ,incununate toate de vitejia haiducului: ,,Si viteaz cum n-a mai stat. Prezenta haiducului in mijlocul naturii ,,in mijlocul campului subliniaza legatura puternica a omului cu natura care este alaturi de el si la bine si la rau. La aparitia boerului Manea , in confruntrea celor doi se evidentiaza alte trasaturi ale personajului: ospitalitatea , politetea si prietenia : ,,Pan a-tuncea , mai fartate Da-ti mania la o parte Si bea ici pe jumatate Ca sa ne facem dreptate. Toma este correct si cinstit sin u ia masuri de aparare in prezenta boerului,gandind ca este un moment de pace intre ei . Dup ace este injunghiat hoteste de boier ,Toma isi dovedeste alte insusiri: curajul vitejia si vointa care il vor ajuta ca sa isi implineasca actul de dreptate.

De acum in comportarea lui Toma aparsi elemente fabuloase, fantastice, supranaturale :isi aduna matele , isi leaga rana si pleaca dupa ucigas,pentru a-l pedepsi: ,,D-alelei fecior de lele Si viteaz ca o muiere Nu fugi ca n-am dat vama Nu fugi ca n-am dat seama! Actul dreptatii este infaptuit prin uciderea boerului Manea : ,,Ce-am gandit Am faptuit. Portretul moral alhaiducului se intregeste prin atitudinea sa in fata mortii si testamentul dat. Astfel nu se teme de moarte deoarece considera ca omul se reintegreaza in natura vesnica unde va trai sub o alta forma El va ramane in amintirea celor dragi: ,,Iar la cap si la picioare Pune-mi, pune-mi cate-o floare La cap floare de bujor Sa mi-o ia mandra cu dor La picioare busuioc Sa ma planga mai cu foc. Moartea haiducului nu inseamna anularea actului de dreptate ci prin testamentul sau spunand calului sa mearga la paltini trazniti la fratiorii lui, acolo va continua lupta cuacestia pentru dreptate: ,,Drumu-n codri sa apuci Pan la paltini trazniti Unde-s fratii popositi , cu care va continua lupta. Toma Alimos este personajul de balada ceintruchipeaza idealul de frumusete fizica si morala a poporului nostrum. Caracterizarea directa a personajului a fost realizata de naratorul popular, iar caracterizarea indirecta rezulta din faptele haiducului: pedepsirea boerului prin curaj si vitejie si prin atitudinea sa in fata mortii cat si prin continuarea luptei de catre ceilalti haiduci.

Cainele si catelul =Demanstratie ca opera este o fabula=

Fabula este o specie literara epica, reprezentata cu un success in literature universala de Esop , La Fontaine, Krlov, iar in literatura romana de Grigore Alexandrescu, Alexandru Donici , Anton Pann, George Toprceanu, Tudor Arghezi. Grigore Alexandrescu(1814-1885), unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii romane din prima jumatate a secolului al XIX-lea, a ramas in constiinta posteritatii prin fabulele sale. Fabula este specia genului epic , ce contine o scurta povestire alegorica , in versuri sau in proza, in care sunt satirizate defecte omenesti, cu scopul de a le indrepta.Personajele fabulei sunt animale , plante sau obiecte inzestrate cu insusiri omenesti. Fabula este, asadar , o povestire alegorica(alegoria este procedeul prin care trasaturile de character si ideile umane sunt ascunse in spatele unor masti de animale,plante sau obiecte), in care figura de stil dominanta este personificarea. In fibula ,,Cainele si catelul,, , Grigore Alexandrescu satirizeaza pe acei oameni care propovaduiesc egalitatea si democratia , darn u le practica . Principalul mod de expunere este dialogul si de aceea fibula are aspectul unei scenete cu trei personaje, dintre care doua intra in dialog cainele si catelul- iar al treilea este doar ascultator,a avand rolul de personaj martor. Compozitional, aceasta fibula este alcatuita din doua pati integrale: sceneta propriu-zisa , care este mai mare ca intindere si morala , concentrata in doar doua vrsuri , care decodifica intamplarea povestita , sugerand si atitudinea autorului. Titlul ,,Cainele si Catelul ,, anunta pe cei doi protagonisti ai fabulei. Fiind o opera literara epica,in fibula se povesteste o intamplare la care iau parte personaje. Actiunea se desfasoara intr-o ,,curte,, , spatiu prin care se simbolizeaza societatea , iar timpul de desfasurare este ,,deunazi,, , adverb ce sugereaza un timp contemporan poetului , dar si faptul ca intamplarea este repetabila

Subiectul fabulei Un dulau pe nume Samson , stand de vorba cu ,,un bou oarecare,, , isi exprima opiniile despre egalitate aratadu-si revolta impotriva celor ce se simt superiori pentru ca se trag din neam nobil.El apreciaza ca asta este ,,o intamplare,, care nu le mareste valoarea si meritele.Evidentiind posibilitatea ca si el sa fie de vita nobila, Samson precizeaza:,,dar s-o arat nu-mi place.. Mai mult, el afirma ca este incantat cand toata lighioana macar sic ea mai proasta/Caine sadea imi zice, iar nu Domnia voastra. In Acest timp , catelul Samurache , lund in serios cele auzite,intervine in discutie si, apreciind ca ,,minunata,, gandirea lui Samson, li se adreseaza cu formula ,,fratii mei ,,. La interventia prietenoasa a catelului , care se dovedeste prea lesne increzator in spusele dulaului ,Samson isi schimba brusc tonul si-I da o replica violenta: <<Noi,fratii tai,potaie!/O sa-ti dam o bataie/Care s-o pomenesti>>.Samurche este erutat de ceea ce aude , iar dulaul isi intareste spusele:<<Adevarat,vorbeam ca nu iubesc mandria si ca urasc pe lei,/Ca voi egalitate,darn u pentru catei.>> Ultimile doua versuri: ,,Acestea intre noi adesea o vedem. Si numai cu cei mari egalitate vrem, constituie morala abulei, in care autorul isi exprima ,pe scurt, atitudinea fata de realitatea prezenta.

Semnificatia alegoriei Ca in orice alta fabula,cele trei personaje reprezinta tipuri umane. Dulaul Samson intruchipeaza pe omul ipocrit,parvenitul demagog,care aspira la ascensiune sociala si ale carui fraza latratoare nu contin decat vorbe goale,minciuni. Catelul Samurache este tipul omului naivsi cinstit,deoarece crede tot ce aude si se lasa adesea pacalit de aparente. Boul ,,oarecare,, sugereaza prostia si lipsa de opinie a oamenilor, deoarece el asista nepasatorla dialogul celor doi. Personajele fabulei sunt construite antitetic,iar numele lor au rol caracterizator. Desi este o opera literara epica,modul de expunere dominant este dialogul care are rol primordial in evidentierea trasaturilor morale ale personajelor ,iar naratiunea face legatura intre cele doua secvente dialogate. Valoarea creatiei este sustinuta si de arta lui Alexandrescu de a folosi un limbaj natural adecvat statutului personajelor si cerintelor dialogul viu ce confera oralitate stilului. Fiind o naratiune de mica intindere , in care sunt satirizate defecte omenesti cu scopul de a le indrepta, peronajele sunt animale, iar autorul isi exprima opinia critica despre cele prezentate, opera literara ,,Cainele si cateluleste o fibula.