Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bursa de Valori Bucuresti Mecanism Functionare Rol
Bursa de Valori Bucuresti Mecanism Functionare Rol
=
=
N i
i i
N i
it i
p q
p q
f
, 1
0 0
, 1
0
1000
unde:
N este numarul de actiuni din portofoliul indicelui: 10,
pi0 este pretul mediu ponderat al actiunii i la momentul de referinta t = 0 (19 sept.
1997)
pit este pretul mediu ponderat al actiunii i la momentul curent
qi0 este numarul total de actiuni emise din actiunea i la momentul t = 0
f este coeficientul de corectie ce permite compensarea oricarui efect artificial asupra
pretului de tranzactionare a unor masuri ca: divizari, consolidari de actiuni, fuzionari al
firmelor, modificari ale capitalului social al unor emitenti inclusi in structura indicelui;
deci f intervine numai in ziua in care are loc o schimbare ce afecteaza pretul. Prin
aceasta se realizeaza continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui.
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 67
Simulare de calcul al indicelui BET (12.02.1998)
(inainte de prima actualizare a acestui indice, actualizare produsa pe 16.02.1998)
Simb qi0 pondere
(pi)
p0 pt qi0*pi*p0 qi0*pi*pt
ARC 57.186.000 4,55 3.516 4.306,25 9,1485E+11 1,12047E+12
ATB 65.945.750 10,73 7.224 4.131,41 5,11169E+12 2,92338E+12
AZO 209.458.459 13,49 2.853 2.015,32 8,06142E+12 5,69448E+12
CMP 74.175.375 3,34 1.997 1.249,12 4,94748E+11 3,09216E+11
DAC 685.403.246 18,57 1.204 584,83 1,53244E+13 7,44368E+12
INX 5.639.985 4,88 38.318 29.992,4 1,05463E+12 8,25485E+11
OLT 266.311.050 25,59 4.257 3.148,64 2,9011E+13 2,14577E+13
PCL 41.425.250 4,96 5.321 5.643,12 1,0933E+12 1,15949E+12
SNC 6.899.481 2,56 16.317 8.971,67 2,88202E+11 1,58464E+11
TER 41.327.675 11,33 12.158 12.798,34 5,69289E+12 5,99273E+12
Total - 100 - - 6,70472E+13 4,70851E+13
BET =
2672 , 702 702267 , 0 1000
13 70472 , 6
13 70851 , 4
1000 1000
, 0
0 0
, 0
0
= =
+
+
=
=
=
E
E
p q
p q
f
N i
i i
N i
it i
Rezulta ca valoarea indicelui BET(ROL) in 12.02.1998 a fost de 702,26 puncte de
indice.
Regulile selectiei celor 10 valori mobiliare care formeaza portofoliul indicelui sunt
urmatoarele:
C actiunile trebuie sa fie cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti
C actiunile trebuie sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera; de asemenea se
urmareste ca suma capitalizarilor firmelor ale caror actiuni sunt in portofoliul indicelui sa
depaseasca 60% din capitalizarea bursiera totala
C actiunile trebuie alese astfel incat sa se asigure diversificarea portofoliului
indicelui
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 68
C actiunile trebuie sa fie cele mai lichide, aceasta caracteristica fiind aproximata prin
totalul valorii tranzactiilor pe actiunea respectiva; se urmareste ca suma valorii totale a
tranzactiilor actiunilor din portofoliul indicelui sa fie cel putin 70% din valoarea totala
tranzactionata.
Observatii
Mult asteptata aparitie a unui indice oficial al bursei s-a bucurat de o reflectare cat se
poate de favorabila in presa.
Necesitatea incontestabila a existentei unui asemenea reper (existent pe orice piata
de capital seriosa), a facut ca ecourile sa fie exlusiv pozitive.
Insa la numai o saptamana de la iesirea BET-ului la rampa au aparut primele critici
privitoare la modul in care indicele reflecta realitatile bursiere. Criticile vizau formula
generala de calcul a indicelui BET, formula frecvent folosita pe pietele dezvoltate de capital,
acolo unde foarte rar si numai in situatii exceptionale (schimbari de strategie, calamitati etc.)
o actiune importanta nu urmeaza tendinta pietei sau macar pe cea a segmentului de piata
de care apartine firma emitanta.
Din pacate, sustin criticii, pe piata romaneasca de capital aflata in prezent intr-un
stadiu de dezvoltare mult inferior celui atins de pietele pe care se utilizeaza curent metoda
sus-amintita, aceasta modalitate de calcul nu se justifica.
Aceste critici au fost sustinute si de comparatia dintre variatia indicelui BET si cea a
indicalui VAB-BX in intervalul 22-26.09.1997.
19.09 22.09 23.09 24.09 25.09 26.09
BET 1000 986,81 972,06 925,28 939,45 940,95
VAB-BX 1096,2 1091,4 1075,1 1040,2 1037,4 1034,4
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 69
Evolutia indicilor BET si VAB-BX in perioada 19-26.09.1997
SURSA:Date prelucrate
Asa cum reiese si din grafic, fiind calculat intr-un mod mai apropiat de situatia
existenta la momentul respectiv, indicele VAB-BX reflecta corect tendinta usor
descrescatore a pietei, in timp ce indicele BET crestea, marcand evolutia ascendenta din
zilele de 25 si 26 (respectiv joi si vineri) a pretului majoritatii titlurilor de categoria I.
Evolutiile in contradictie cu "mersul" pietei nefiind straine principalelor actiuni, ne
putem usor imagina o situatie in care Dacia si Terapia, spre exemplu, scad puternic, in timp
ce aproape toate celelalte titluri cotate cresc usor sau stagneaza. Datorita modului de
calcul, indicele va inregistra probabil o scadere semnificativa valoric, dar total nerelevanta
pentru evolutia majoritatii actiunilor cotate.
Concluzia criticilor, bazata si pe scenariul prezentat anterior, era aceea ca la
momentul respectiv BET era numai un indice al celor mai tranzactionate 10 actiuni si nu un
indice al bursei, situatie care nu era de natura sa sporeasca transparenta operatiunilor
bursiere sau sa mareasca increderea investitorilor, incredere care reprezinta probabil cel
mai important capital pe o piata in formare.
Intr-o prima faza functionarea indicelui a fost afectata si de faptul ca sectorul
financiar-bancar din Romania nu era reprezentat cu nici un procent in capitalizarea bursiera,
situtie care nu s-a schimbat nici in prezent.
Raspunsul BVB, prin Directia Relatii cu Publicul si Cercetare-Dezvoltare, nu a
intarziat sa apara. Astfel, s-a aratat ca in concordanta cu dorinta Bursei de a furniza
900
950
1000
1050
1100
1150
1
9
.
0
9
.
1
9
9
7
2
0
.
0
9
.
1
9
9
7
2
1
.
0
9
.
1
9
9
7
2
2
.
0
9
.
1
9
9
7
2
3
.
0
9
.
1
9
9
7
2
4
.
0
9
.
1
9
9
7
2
5
.
0
9
.
1
9
9
7
2
6
.
0
9
.
1
9
9
7
BET
VAB-BX
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 70
investitorilor mediul necesar unor tipuri de investitii cat mai variate, indicele BET a fost astfel
conceput incat sa fie adecvat pentru tranzactiile cu instrumente derivate (contracte "futures"
si "options"), tranzactii care de fapt au loc la noi in tara (in speta "futures" pe indicele BMS al
categoriei I a BVB) incepand cu iulie 1997 la Bursa de Marfuri Sibiu. De asemenea, la 5
decembrie 1997, cu prilejul sarbatoririi a 4 ani de la infiintarea Bursei Maritime si de Marfuri
Constanta (BMMC), a avut loc lansarea contractelor "futures" pe diferente de curs valutar.
Regulamentele de tranzactionare, organizare si functionare sunt in linii mari asemanatoare
celor de la Sibiu, noutatea reprezentand-o sistemul informatic al BMMC
Bursa Simbol contract
"futures" de o
luna
Marime
contract
Fluctuatia maxima
admisa
Marja de
mentinere
1. Bursa Monetar-Financiara
si de Marfuri Sibiu (BMFMS)
ROL/USD 1.000 USD nu este stabilita, dar
la +40 lei, se opreste
tranzactionarea
80.000
lei/contract
2. Bursa Maritima si de
Marfuri Constanta (BMMC)
L/D-1 500 USD +100 lei/dolar 100.000
lei/contract
Sursa: Piata Financiara, Nr. 12-1
In consecinta, asa cum reiese din cele prezentate anterior si cum de altfel este
cunoscut, criticile aparute in presa nu au determinat nici o modificare in metodologia de
calcul a indicelui BET (formula de calcul si criterii de selectie), metodologie care, de altfel, a
fost elaborata si cu ajutorul consultantei din partea Institutului de Studii Avansate din Viena.
Aceasta metodologie corspunde vastei majoritati a indicilor reprezentativi pentru pietele
consacrate, dar si a celor in dezvoltare (a se vedea primul tabel al acestui capitol).
In ceea ce priveste criticile referitoare la sensibilitatea prea mare a indicelui BET,
vom supune atentiei ponderile indicelui (functie de capitalizarea bursiera).
Simbol Ramura economica Numar actiuni Pret de
referinta la
19.09.1997
Pondere
(%)
ARC Fabr. de masini si aparate electrocasnice 57.186.000 3.516 4,55
ATB Fabr. produse farmaceutice de baza 65.945.750 7.224 10,73
AZO Fabr. ingrasamintelor si produselor
azotoase
209.458.459 2.853 13,49
CMP Prod. de piese si accesorii pt autovehic. si
motoare
74.175.375 1.997 3,34
DAC Prod. de autovehicule 685.403.246 1.204 18,57
INX Prod de metale feroase sub forme primare
si semifabricate
5.639.985 38.318 4,88
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 71
continuare
OLT Fabr. altor produse chimice anorganice de
baza
266.311.050 4.257 25,59
PCL Fabr. vopselelor si a lacurilor 41.425.250 5.321 4,96
SNC Constructii navale 6.899.481 16.317 2,56
TER Fabr. preparatelor farmaceutice 41.327.675 12.158 11,33
SURSA: BVB, Comunicat de presa, 10 februarie 1998
Din tabel se poate observa o buna uniformitate a ponderilor, nici una dintre societati
neavand o pondere mai mare de 30% sau sub 1%. Astfel, se elimina posibilitatea ca
evolutia unei actiuni sa aiba o influenta mare asupra indicelui, in detrimentul altora.
Totodata, actiunile din portofoliul indicelui sunt astfel alese incat valoarea totala a
tranzactiilor pe aceste actiuni sa reprezinte cel putin 70% din valoarea totala zilnica, iar
capitalizarea firmelor respective sa cuprinda cel putin 60% din capitalizare totala a firmelor
cotate.
Totusi, BVB a recunoscut necesitatea existentei unui indice compozit in vederea unei
mai bune caracterizari a evolutiei pietei bursiere. Astfel, s-a considerat ca BET era numai un
prim indice oficial al pietei bursiere, urmand a fi lansat un indice compozit, acesta fiind mai
reprezentativ pentru evolutia Bursei in ansamblu. Indicele compozit urma sa fie folosit de
catre specialisti pentru a analiza dinamica preturilor titlurilor cotate la Bursa de Valori
Bucuresti. De asemenea, pe masura diversificarii sectoarelor de activitate ale firmelor
cotate la Bursa, se preconiza lansarea unor indici pe ramuri economice.
In consecinta, Bursa de Valori Bucuresti a dat publicitatii, incepand cu 17 aprilie
1998, al doilea indice oficial al BVB, indicele compozit.
Denumirea abreviata a acestuia este BET-C. Data de referinta pentru indicele BET-C
a fost stabilita ziua de 16 aprilie 1998, iar valoarea de start a fost stabilita, ca si in cazul
indicelui BET, la 1000 puncte.
Indicele BET-C este calculat folosind aceeasi formula ca si in cazul indicelui BET, si
anume media ponderata cu capitalizarea bursiera a preturilor titlurilor aflate in portofoliul
indicelui. Preturile folosite sunt preturile medii; baza indicelui contine preturile medii din data
de referinta, 16 aprilie.
Datorita faptului ca scopul principal de creare a indicelui compozit este de a reflecta
evolutia tuturor actiunilor tranzactionate, in cosul indicelui vor fi automat incluse noile
societati pe masura ce sunt cotate, in ziua urmatoare dupa formarea pretului de piata.
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 72
Evolutia indicilor BET si BET-C in perioada 21-30.04.1998
SURSA: Date prelucrate
Pentru a compensa orice efecte artificiale asupra pretului de piata (datorate
adaugarilor de noi titluri, a divizarilor/consolidarilor de actiuni, fuzionarilor de firme sau
oricaror modificari ale capitalului social) valoarea BET-C este ajustata cu un factor de
corectie in ziua in care are loc schimbarea care afecteaza pretul. Astfel se asigura
continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui. Factorul de corectie este valoarea
indicelui din ziua anterioara modificarii indicelui.
Prin aceasta masura, s-au pus bazele crearii unei familii de indici.
O alta problema care s-a ridicat odata cu lansarea indicelui BET a fost
preantampinarea unor evolutii contradictorii care ar fi putut sa apara datorita modificarii
structurii detinerilor. In tarile dezvoltate, indicii de tip BET au influentat puternic structura
detinerilor investitorilor institutionali, in special a societatilor de investitii. In SUA spre
exemplu, pentru un sfert din detinatori, gestionarii de capital au fost tentati sa dea propriului
portofoliu aceeasi structura cu cea a indicelui. Prin aceasta, a disparut insa functia de
gestiune, eliminandu-se ideile proprii, de angajare si fructificare a capitalului diferitilor
administratori, care s-au orientat in plasamente intr-un cadru uniformizat. S-a produs intr-un
fel "moartea pietei", respectiv lipsa conditiilor de orientare libera in ceea ce priveste
negocierea de actiuni, pe un segment al pietei.
Piata de capital romaneasca nu a fost pana in prezent atat de grav afectata de
orientarea investitorilor spre acele valori mobiliare care intra in cosul indicelui oficial, desi
aceasta orientare a existat si continua sa existe si in prezent.
0
200
400
600
800
1000
1200
21.04.1998 23.04.1998 25.04.1998 27.04.1998 29.04.1998
BET(ROL)
BET-C(ROL)
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 73
Comitetul Indicelui - rolul sau si actualizarea indicelui
Competenta si componenta Comitetului Indicelui a fost decisa de catre Comitetul
Bursei. Acesta este abilitat sa ia toate deciziile necesare respectarii regulilor de selectie si a
metodologiei de calcul a indicelui.
Comitetul Indicelui se intruneste lunar, luand dupa caz deciziile necesare de
actualizare trimestriala a portofoliului indicelui.
Astfel, prima actualizare a indicelui BET a avut loc la data de 16 februarie 1998,
decizia fiind luata de Comitetul Indicelui si anuntata de BVB.
Modificarile cosului indicelui BET au fost urmatoarele:
inlocuirea actiunilor Otelinox (simbol: INX) cu Alro S.A. Slatina (simbol: ALR)
modificarea ponderilor actiunilor: Antibiotice Iasi, Terapia Cluj-Napoca si
Oltchim Rm. Valcea ca urmare a majorarii capitalului social al acestor societati.
"Indicele BET este actualizat trimestrial pentru a se putea urmari evolutia valorii
totale a tranzactiilor titlurilor pe o perioada mai mare de timp. Acesta este motivul pentru
care actiunile "Alro" sunt incluse in indicele BET de abia in acest moment, cu toate ca au
prezentat de la inceputul tranzactionarii, in luna octombrie, valori totale mari ale
tranzactiilor", a declarat domnul Victor Kaznovscki de la Departamentul Cercetare si
Dezvoltare al Bursei de Valori Bucuresti. "O societate care este cotata in Categoria I si are
volume de tranzactionare mari nu este inclusa imediat in indicele BET, in dorinta ca aceasta
evolutie sa fie confirmata in timp. Daca volumul tranzactiilor cu actiunile "Oil Terminal" se va
pastra la cotele actuale, acest titlu va fi candidat sigur pentru includerea in indicele BET",
apreciaza domnul Kaznovski.
Motivele care au stat la baza deciziei de inlocuire sunt:
C mentinerea reprezentativitatii portofoliului de actiuni al indicelui prin includerea
societatii Alro care are o pondere constant mare in valoarea totala tranzactionata zilnic
(peste 30%)
C ponderea mare a societatii Alro in capitalizarea bursiera totala (peste 5%);
aceasta contribuie si la uniformizarea ponderilor in capitalizarea bursiera folosita in
ponderarea indicelui, ceea ce contribuie la o protectie sporita a indicelui impotriva
eventualelor variatii artificiale
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 74
C pastrarea diversitatii actiunilor societatilor din cosul indicelui, conform
metodologiei anuntate initial (care a si determinat selectarea societatii Otelinox pentru
inlocuire).
Ponderile indicelui BET sunt formate de capitalizarea bursiera in care intra numarul
total al actiunilor emise de catre societatile ale caror titluri se afla in cosul indicelui.
In primul tabel de mai jos sunt prezentate societatile din cosul BET in ordinea
descrescatoare a valorii medii zilnice de tranzactionare in 1997. Se poate observa ca pe
ultimul loc se afla SNC, dar dupa cum se poate observa din al doilea tabel, SNC este
singura societate din ramura respectiva, inlocuirea ei afectand principiul diversitatii
portofoliului indicelui. De aici rezulta necesitatea alegerii penultimei societati din primul
tabel, respectiv societatea Otelinox S.A. Targoviste, inlocuire care indelpineste si criteriul
diversitatii cosului.
Tabel nr. 1.
Simb. Media trz.
1997 (mii lei)
Nr. actiuni
19.09.97
Pret de ref.
19.09.97
Nr. actiuni
3.02.98
Pret de ref.*
3.02.98
Procent in
capitaliz. BET
ALR 2.968 12.757.170 38.276 12,57
OLT 2.380 266.311.050 4.257 313.814.070 3.153 25,47
AZO 1.472 209.458.459 2.853 209.458.459 2.011 10,84
ATB 1.254 65.945.750 7.224 68.499.580 4.048 7,14
DAC 1.245 685.403.246 1.204 684.471.078 572 10,09
ARC 1.140 57.186.000 3.516 57.186.000 4.153 6,11
TER 1.105 41.327.675 12.158 44.893.075 12.472 14.41
PCL 567 41.425.250 5.321 41.425.250 5.432 5,79
CMP 469 74.175.375 1.977 74.175.375 1.221 2,33
INX 199 5.639.985 38.318 5.639.985 25.197 inlocuita
SNC 43 6.899.481 16.317 6.899.481 8.962 1,59
* Preturile care intra in operatia de recalculare a bazei vor fi cele din data de 13 Februarie.
SURSA: BVB, Comunicat de presa, 10 februarie,1998
Tabelul nr. 2.
Simbol Ramura economica
OLT Industri chimica si a fibrelor sintetice si artificiale
AZO Industri chimica si a fibrelor sintetice si artificiale
ATB Industri chimica si a fibrelor sintetice si artificiale
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 75
TER Industri chimica si a fibrelor sintetice si artificiale
PCL Industri chimica si a fibrelor sintetice si artificiale
ALR Industria metalurgica
INX Industria metalurgica
ARC Industria de masini si aparate electrice
DAC Industria mijloacelor de transport rutier
CMP Industria mijloacelor de transport rutier
SNC Industria altor mijloace de transport
SURSA: BVB, Comunicat de presa, 10 februarie,1998
Toate modificarile cosului indicelui au fost facute astfel incat sa se asigure
respectarea principiului constructiv de raportare a preturilor zilnice ale actiunilor din cos la
preturile dintr-o anumita data (aici, data care precede ziua in care se face modificarea). S-a
procedat la recalcularea bazei, pretul actiunilor fiind ponderat cu capitalizarea. Aceasta
(capitalizarea) asigura aportul diferentiat al preturilor in calcularea indicelui, functie de
capitalul social al firmelor respective.
Modificarea portofoliului indicelui s-a facut in conformitate cu uzantele internationale
si a fost anuntata conform prevederilor, cu trei zile inainte de efectuarea ei, astfel incat
investitorii care doresc sa aiba aceeasi structura a portofoliului cu cea a indicelui sa poata
opera modificarile necesare.
Comitetul Indicelui nu intentioneaza sa mareasca numarul de titluri pe baza caruia se
calculeaza indicele BET, ci se limiteaza la zece, ca si in prezent, a declarat domnul
Kaznovski.
Indicele oficial al BVB (indicele BET) este conceput si pentru a oferi posibilitatea de a
tranzactiona instrumente finaciare derivate (futures pe indice) constituind astfel un
instrument indispensabil in managementul riscului portofoliului. "Exista un dialog oficial intre
Bursa de Valori Bucuresti si Bursa de Marfuri Sibiu, aceasta din urma dorind sa inlocuiasca
indicele BMS1 cu indicele BET, pentru tranzactiile cu contracte futures pe indici", a declarat
domnul Kaznovski.
Simulare de calcul a indicelui BET (25.03.1998)
(dupa prima actualizare a acestui indice, actualizare produsa pe 16.02.1998)
Simb Nr. actiuni Pondere Pr. de ref. Pret md. q0p0p q0pi
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 76
13.02.98*
(q0)
(p)
13.02.98*
(p0)
ponderat
(pi)
ALR 12.757.170 12,57 38.276 62.224,24 6,13785E+12 7,93805E+12
ATB 68.499.580 7,14 4.048 4.340,69 1,97982E+12 2,97335E+11
ARC 57.186.000 6,11 4.153 6.085,46 1,45109E+12 3,48003E+11
DAC 684.471.078 10,09 572 680,12 3,95041E+12 4,65522E+12
AZO 209.458.459 10,87 2.011 1.696,02 4,57867E+12 3,55246E+12
CMP 74.175.375 2,33 1.221 1.227,81 2,11024E+11 91.073.267.179
OLT 313.814.077 25,47 3.153 2.731,44 2,52014E+13 8,57164E+12
PCL 41.425.250 5,79 5.432 6.140,10 1,30288E+12 2,54355E+12
SNC 6.899.481 1,59 8.962 7.489,30 98.314.706.468 51.672.283.053
TER 44.893.075 14,41 12.472 15.131,13 8,06825E+12 6,79283E+11
Total - 100 - - 5,29797E+13 4,19346E+13
*Preturile care intra in operatia de recalculare a bazei vor fi cele din data de 13.02.1998
BET =
9 , 801 8019 , 0 1000
13 29797 , 5
13 19346 , 4
1000 1000
, 0
0 0
, 0
0
= =
+
+
=
=
=
E
E
p q
p q
f
N i
i i
N i
it i
Rezulta ca valoarea indicelui BET(ROL) in 25.03.1998 a fost de 801,9 puncte de
indice.
Evolutia indicelui BET
Luna octombrie (a anului 1997) a fost caractrizata de o scadere semnificativa a
titlurilor importante. La nivelul categoriei I, nici o actiune nu a inregistrat o variatie
saptamanala pozitiva, numai doua (Policolor si Terapia) terminand pe "zero", iar celelalte
zece scazand cu pana la 25% (Sofert Bacau). Indicii BET (ROL si USD) au urmat acelasi
traseu, scazand (in saptamana 20-26.10) cu peste 10%, in continuarea evolutiei
descendente din aceasta luna.
Situatia nu este nemaiantalnita, luna septambrie fiind si ea caracterizata de scaderi
de pret cvasigenerale, dar alarmant a fost modul in care s-a realizat aceasta scadere in
saptamana analizata (20-26.10.1997).
Faptul ca aproape toate actiunile categorie I au scazut constant, cu cateva procente
la fiecare sedinta, dovedeste ca respectiva curba descendenta avea drept cauza existenta
unei diferente (nu foarte mari dar semnificative) intre oferta si cerere, in favoarea celei
dintai. Mai mult, nici brokerii nu intrezareau sfarsitul scaderii, ei sfatuindu-si clientii sa vanda
actiunile mai "sensibile" (chiar cu pierderi insemnate) pentru a cumpara altele, mai stabile.
Devenea tot mai clar ca piata interna nu avea capacitatea de a absorbi volumul
imens de actiuni revarsat asupra tarii de Programul de Privatizare in Masa, majoritatea
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 77
investorilor romani de pe piata de capital nedispunand de fondurile necesare pentru
achizitionarea la nesfarsit platind preturi bune, iar atunci cand pretul scade sub un anumit
prag, asa cum s-a intamplat in luna octombrie, oferta practic dispare.
In luna noiembrie indicele BET (ROL) a cunoscut o tendinta descendenta pe intreaga
luna, ajungand de la 913,67 puncte la inceputul lunii, la 693,51 puncte pe 28 noiembrie,
reprezentand o scadere de 220,16 puncte (24%). De asemenea, indicele BET (USD) a
coborat de la 888,66 puncte la 664,66 puncte (25%).
Scaderea accentuata a indicelui BET s-a datorat scaderii semnificative a preturilor
actiunilor ce compun acest indice. Astfel, pretul actiunilor societatii Antibiotice S.A. a scazut
de la 6829 lei, la inceputul lunii, la 5069 lei la sfarsitul perioadei. La Automobile Dacia pretul
actiunilor a scazut de la 952 lei/actiune la 595 lei/actiune, iar actiunile Otelinox au ajuns la
sfarsitul perioadei la 25.000 lei/actiune, de la 31.400 lei/actiune la inceputul lunii.
Desi a fost oarecum temporizata in luna noiembrie, cresterea ratei inflatiei in luna
octombrie, pe de o parte, ca si inexistenta, pe de alta parte, a cadrului legislativ necesar
investitiilor de portofoliu, au fost factorii care au determinat retineri din partea investitorilor.
Ezitarile F.P.S. in a privatiza, prin Bursa, societati performante, tranzactionate sau nu la
Bursa, a fost un stimulent care a lipsit, de asemenea, potentialilor investitori. Schimbarile
anuntate de primul ministru privind remanierea guvernului, precum si neandeplinirea
programului de reforma, au condus la o mai putina incredere si apreciere a actualului
guvern si la posibilitatile acestuia de a pune in practica si de a duce la capat reforma, si au
determinat potentialii investitori, in special cei straini, sa judece "la rece" posibilitatile de
investire oferite de piata de capital romaneasca.
Dupa o tendinta descrescatoare in prima jumatate a lunii decembrie (692,61 puncte
pe 2 decembrie si 622,47 puncte la sfarsitul lunii), indicele BET (ROL) a inceput sa creasca
usor spre sfarsitul lunii, urmare a cresterii preturilor societatilor cotate in Categoria I. Astfel,
pretul actiunilor societatii Alro a atins 42.354 lei (39.001 lei/actiune la inceputul lunii),
actiunile Arctic s-au vandut cu 4.085 lei (3,983 lei/actiune la inceputul lunii), iar actiunile
societatii Terapia au ajuns la 11.868 lei, fata de 11.232 lei/actiune, pretul avut de aceste
actiuni la inceputul lunii.
Pe ansamblu, performantele acestei ultime luni s-au incadrat in trendul descrescator
ce a caracterizat a doua jumatate a anului 1997.
In luna ianuarie valorile indicelui BET (lei) au scazut de la 762,42 puncte in 5
ianuarie, la 727,65 puncte la sfarsitul lunii. Valoarea minima atinsa a fost de 711,6 puncte
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 78
pe 23 ianuarie. Totusi, spre sfarsitul lunii, valorile indicelui aratau o usoara tendinta de
revigorare.
Evolutia indicelui oficial BET in perioada 5 ianuarie - 28 mai 1998
SURSA: Date prlucrate
La sfarsitul perioadei analizate cotatii au scazut sub influenta evolutiilor negative ale
bursei de la Moscova. Indicele BET a pierdut, in ultima zi a perioadei analizate
(28.05.1998), 13,72 puncte. De altfel, 5 dintre actiunile din aceasta categorie s-au
tranzactionat in aceasta zi la cel mai mic pret din acest an (1998): Antibiotice (200-
lei/actiune), Azomures (1200 le/actiune), Rulmentul Brasov (313 lei/actiune), Santierul
Naval Constanta (5100 lei/actiune). Aceasta scadere este explicata de un broker care
reprezinta fondurile de investitii straine astfel: "In cazul unor crize pe pietele de capital cu
grad de risc mai mare, investitorii isi retrag fondurile din aceste piete si le directioneaza
catre cele mai sigure, mai mature sau catre piata monetara.".
La sfarsitul perioadei analizate indicele BET a prezentat o scadere destul de
importanta, parerea generala fiind aceea ca aceasta scadere este provocata de
neancrederea investitorilor intr-o relansare economica a intreprinderilor romanesti in actuala
conjunctura de recesiune. Pentru mai multe actiuni, printre care Sinteza si Oltchim s-a
consemnat vanzarea indiferent de pretul obtinut.
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
0
5
.
0
1
.
1
9
9
8
1
9
.
0
1
.
1
9
9
8
0
2
.
0
2
.
1
9
9
8
1
6
.
0
2
.
1
9
9
8
0
2
.
0
3
.
1
9
9
8
1
6
.
0
3
.
1
9
9
8
3
0
.
0
3
.
1
9
9
8
1
3
.
0
4
.
1
9
9
8
2
7
.
0
4
.
1
9
9
8
1
1
.
0
5
.
1
9
9
8
2
5
.
0
5
.
1
9
9
8
BET (ROL)
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 79
Capitolul III
SISTEMUL DE TRANZACTIONARE
LA BURSA DE VALORI BUCURESTI
3.1. Cota Bursei de Valori Bucuresti
Valorile mobiliare sunt inscrise la Cota Bursei pe baza cerintelor Legii nr, 52/1994
privind valorile mobiliare si bursele de valori, si ale regulamentelor si procedurilor Bursei.
Aceste reglementari contin cerinte pentru admiterea, mentinerea si promovarea la Cota
Bursei, precizeaza care este documentatia necesara in cazul solicitarii inscrierii la Cota si
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 80
stabilesc obligatiile societatilor emitente privind difuzarea de informatii necesare pentru
desfasurarea in conditii normale a tranzactionarii.
Cota Bursei de Valori Bucuresti este structurata pe urmatoarele sectoare:
A. sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane
categoria a II-a (de baza)
categoria I
B. sectorul obligatiunilor si a altor valori mobiliare emise de stat, judete,
orase, comune, de catre autoritati ale administratiei publice centrale si
locale si de catre alte autoritati
C. sectorul international
Societatile comerciale pot solicita inscrierea valorilor lor mobiliare (actiuni, obligatiuni
etc.) la Cota Bursei de Valori Bucuresti la categoria a II-a (de baza) sau la categoria I, in
functie de indeplinirea cerintelor Legii 52/1994 si ale reglementarilor Bursei privind
inscrierea la cota (vezi Fig. 1)
Cerintele prevazute de reglementarile Bursei de Valori Bucuresti, pentru inscrierea
valorilor mobiliare ale unui emitent la Cota BVB, sunt prezentate in Fig. 2, iar documentele
necesare indeplinirii cerintelor pentru inscrierea valorilor mobiliare ale unui emitent la Cota
Bursei de Valori Bucuresti sunt prevazute de reglementarile BVB si sunt prezentate in Fig.3.
3.2. Avantajele oferite societatilor comerciale de cotarea la Bursa
Institutia bursei de valori reprezinta o solutie majora pentru satisfacerea, cu costuri
reduse, a nevoilor de capital financiar ale societatilor comerciale. Mecanismul prin care se
poate realiza un asemenea efect este urmatorul: pentru a-si mari capitalul o societate
comerciala poate face o oferta publica de actiuni, prin care investitorilor li se ofera
posibilitatea de a cumpara aceste valori mobiliare si de a deveni asfel proprietari asupra
unei parti din capitalul social al respectivei intreprinderi. Pentru investitor, achizitionarea
acestor actiuni poate deveni interesanta sub doua aspecte:
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 81
in primul rand, ea ii confera drept de vot care, in cazul in care numarul
actiunilor achizitionate depaseste un anumit procent din totalul actiunilor emise,
poate deveni si drept de control asupra managementului societatii comerciale
respective;
in al doilea rand, investitorul va fi interesat ca actiunile cumparate sa constituie
o forma de a-si conserva disponibilitatile financiare, la adapost de efectele inflatiei
si cu perspectiva unui profit, care se poate realiza atat din dividende, cat si din
cresterea in timp a valorii de piata a actiunilor.
Pentru a obtine insa acest lucru, este necesar sa existe o piata de capital pe care
aceste actiuni sa se poata vinde si cumpara fluent, o piata care sa le asigure acestor actiuni
un pronuntat caracter de lichiditate. Fara existenta acestei piete emisiunea de actiuni
operata de societatea comerciala nu ar avea sens si eficienta caci prea putini investitori ar fi
dispusi sa isi imobilizeze resursele financiare cumparand hartii de valoare tranzactionabile
si lipsite de lichiditate.
Bursa de valori reprezinta un segment important al pietei de capital, fiind zona care
ofera, in conditii de siguranta si protectie adcvate, un grad mare de lichiditate al valorilor
mobiliare tranzactionate. Existenta ei inchide cu cea mai mare eficienta circuitul necesar
pentru satisfacerea atat a nevoilor de capital ale intreprinderilor cat si a necesitatilor de
fructificare a economiilor de catre investitori. Dincolo de aceasta relatie stabilita intre nevoile
de finantare ale societatilor comerciale si posibilitatea satisfacerii lor prin intermediul bursei
de valori, exista insa si o serie de avantaje de care societatile comerciale pot beneficia in
urma cotarii la Bursa.
In primul rand, odata produsa inscrierea unei societati comerciale la Bursa, prin
cotarea actiunilor ei dintr-o prima emisiune, orice alta emisiune de actiuni ulterioara va fi
mult facilitata.
Cotarea la Bursa a actiunilor unei societati comerciale reprezinta prin ea insasi un
moment de sporire a prestigiului acesteia in randul investitorilor, cunoscut fiind faptul ca
pentru a fi admisa la cota, o intreprindere trebuie sa se alinieze unor standarde ridicate
privind statutul ei financiar si transparenta informationala. Statisticile internationale arata de
pilda, ca inscrierea la cota bursei mareste pretul actiunilor unei intreprinderi in medie cu
aproximativ 20%. La aceasta se adauga, cu urmari pozitive, si simplul efect de reclama
obtinut prin promovarea in perceptia publica a imaginii intreprinderii, al carei nume devine
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 82
astfel mult mai prezent in mass-media, fiind cuprins in fluxul informatiilor care se ofera
permanent publicului referitor la evolutia cotatiilor bursiere.
In acelasi timp, cotarea la bursa reprezinta o cuantificare de catre piata a valorii unei
societati comerciale, fapt care ofera investitorilor care doresc sa intre in relatia cu societatea
respectiva o imagine mult mai corecta asupra acesteia. Prin acelasi efect, sansele unei
societati comerciale de a primi credite cresc substantial, caci potentialii creditori au, in
valoarea bursiera a acesteia, un reper ferm in luarea deciziilor de a lansa programele de
creditare.
Totodata cei care detin actiuni ale unei societati comerciale cotate la bursa le pot
folosi drept garantii pentru contractarea unor credite, beneficiind de avantajul ca asemenea
garantii sunt mult mai usor acceptate de catre creditori data fiind lichiditatea lor si valoarea
recunoscuta de catre piata.
In general, valoarea recunoscuta de piata bursiera este preferata in raport cu
valoarea contabila atribuita unei societati comerciale. Acest lucru poate fi util, de pilda, in
cazul realizarii unor "joint ventures", in care evaluarea intereprinderilor care fuzioneaza se
poate face mai corect prin raportarea la cota maxima.
Cotarea la Bursa diversifica gama alternativelor de finantare ale unei societati
comerciale.
Intre acestea se afla si obligatiunile convertibile sau actiunile carea au atasate
"warrante" (drepturi), instrumente ale pietei de capital ce ofera o serie intreaga de posibilitati
de investire, cum ar fi aceea de a cumpara ulterior actiuni ale emitentului, la un pret
prestabilit - formula extrem de atractiva pentru investitori.
Un alt avantaj, care nu trebuie neglijat, este acela ca dupa admiterea la Cota Bursei,
inceteaza obligatia societatii emitente de a mai tine un registru propriu al actionarilor, al
actiunilor si al obligatiunilor, evidenta acestora fiind preluata de Registrul Bursei cu toate
avantajele de profesionalism si siguranta care rezulta de aici.
In fine, alte avantaje ale Cotarii la Bursa sunt:
- posibilitatea care se deschide pentru societatea comerciala de a-si cointeresa angajatii
prin distribuirea de actiuni catre acestia
- cresterea interesului investitorilor straini fata de societatea comerciala
- crearea posibilitatii inscrierii valorilor mobiliare ale societatii la Cota altor burse
recunoscute pe plan international.
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 83
3.3. Functioanarea Bursei de Valori Bucuresti
Functia fundamentala a oricarei burse o reprezinta asigurarea cadrului optim necesar
efectuarii de tranzactii bursiere cu valori mobiliare.
Transparenta tranzactiilor bursiere precum si protectia investitorilor sunt de
asemenea valori fundamentale ale oricarei burse, valori care se regasesc si in activitatea
operationala de zi cu zi a Bursei de Valori Bucuresti.
In cadrul acesteia, tranzactiile au loc intr-un mediu complet informatizat pe suportul
unui program asistat de calculator, denumit Sistemul de Tranzactionare si Executie
Automata (S.T.E.A.) , care reprezinta o parte a sistemului informatic integrat ce asigura
administrarea totalitatii operatiunilor Bursei.
S.T.E.A. ofera posibilitatea de a realiza in regim computerizat intreaga gama de
operatiuni specifice activitatii de tranzactionare:
editarea si introducerea de ordine de bursa
excutarea tranzactiilor
accesul la informatiile referitoare la tranzactii si decontarea tranzactiilor, inclusiv istoricul
tranzactiilor
gasirea de diverse alte informatii relevante cu privire la tranzactionare.
Sistemul de desfasurare a tranzactiilor este piata continua, acestea efectuandu-se in
momentul in care pretul ordinelor de bursa se incadreaza in variatia admisa pentru o
valoare mobiliara intr-o sedinta de tranzactionare.
Exercitarea dreptului de negociere si incheiere a tranzactiilor in cadrul Bursei de
Valori Bucuresti apartine exclusiv Societatilor de Valori Mobiliare membre ale Asociatiei
Bursei.
Reglementarile elaborate de catre Bursa precizeaza foarte clar cadrul in care se
desfasoara activitatea de tranzactionare si responsabilitatile agentilor de bursa, pe cele ale
agentilor de valori mobiliare si ale societatilor de valori mobiliare, fata de clienti si fata de
ceilalti participanti de pe piata.
In scopul asigurarii efectuarii unor tranzactii corecte, ca garantie a unei piete
transparente si eficiente, Bursa a organizat un sistem de supraveghere al carei misiune este
aceea de a preveni sau depista orice incalcare a regulamentelor si orice incercare de
frauda.
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 84
Manipularea pietei prin diferite metode si efectuarea de tranzactii pe baza unor
informatii confidentiale sunt considerate fraude majore, care pot afecta negativ increderea
investitorilor si imaginea Bursei. Bursa detine insa controlul total al mijloacelor prin care se
poate depista orice eventuala neregula aparuta pe piata.
Transparenta pietei presupune asigurarea accesului la informatii a tuturor
participantilor, in mod egal, ceea ce reprezinta asigurarea aplicarii principiului fundamental
de protectie a investitorilor. Aceasta transparenta este garantata de respectarea
obligativitatii pe care o au societatile comerciale emitente, ale caror actiuni sunt
tranzactionate in cadrul Bursei privind furnizarea continua de informatii ce pot avea
relevanta prin evolutia pretului actiunilor.
Sistemul informatic performant, software-ul modern si profesionistii de care dispune
Bursa, confera operatiunilor efectuate in cadrul acesteia un inalt grad de operativitate si
siguranta, plasand-o in randul celor mai moderne burse din lume.
3.4. Mecanismul de tranzactionare al actiunilor la B.V.B.
Secventa plasamentului (Ziua T-1)
C Ordinul
In terminologia bursiera, investitorul (fie persoana fizica, fie juridica) este denumit
generic client. Pentru a vinde sau cumpara actiuni la bursa, investitorul, deci clientul,
trebuie sa se adreseze unei Societati de Intermediere de Valori Mobiliare (SVM), firma
autorizata de catre CNVM sa execute astfel de operatiuni la Bursa.
Deplasandu-se la sediul SVM, clientul va transmite ordinul de vanzare/cumparare
(V/C) agentului de valori mobiliare insarcinat de SVM sa trateze cu clientul. In vederea unui
plasament la bursa, pe langa transmiterea verbala a ordinului, clientul va face, in functie de
natura acestui ordin, urmatoarele operatiuni:
= - pentru un ordin de cumparare, va deschide un cont in numerar, in care se
depune suma de bani necesara cumpararii;
- pentru un ordin de vanzare, va deschide un cont de valori mobiliare, in care isi
va depune actiunile pe care doreste sa le instraineze (vanda).
Fiecare ordin introdus in sistem trebuie sa contina numarul de cont al clientului (in
care sunt evidentiate actiunile sale si care reprezinta codul prin care el este identificat) sau
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 85
al SVM-ului pentru care se va efectua tranzactia si in conturile caruia se va efectua
transferul valorilor mobiliare.
= - clientul va incheia cu agentul de valori mobiliare al SVM-ului un contract pentru
servicii de intermediere de valori mobiliare, care constituie baza legala pe care
brokerul va executa ordinul clientului in ring.
In cazul ordinului de cumparare, valoarea sumei depuse se calculeaza pe baza
pretului de referinta (pretului mediu) din ultima sedinta de tranzactionare. Conform
regulamentelor Bursei, preturile de "stigare" la o sedinta de bursa nu trebuie sa varieze cu
mai mult de 10% fata de pretul de referinta al sedintei precedente.
La incheierea contractului, agentul de valori mobiliare va negocia cu clientul
comisionul aplicat serviciului prestat, care nu poate depasi 8% din valoarea tranzactiei
incheiata in ring.
Transmiterea ordinului catre SVM-ul ales poate avea loc in orice zi intre doua sedinte
de tranzactionare in Bursa. Pana in acest moment, desi SVM-ul a preluat ordinul de
vanzare-cumparare de la client, sistemul computerizat al Bursei nu recunoaste inca acest
ordin.
C "Crearea clientului"
In faza premergatoare tranzactiei, agentul de valori mobiliare de la sediul firmei va
transmite brokerului din ringul bursier datele de identificare ale clientului (nume, adresa,
B.I., telefon), in vederea introducerii lor in baza de date aferenta Registrului Bursei. In cazul
ordinului de vanzare, clientul inregistrat deja in zona asa-numitilor clienti "nearondati"
(printre care se numara cei ce detin actiuni la societatile cotate la bursa in urma privatizarii
prin oferta publica desfasurata in primavara lui 1995), va fi transferat in zona clientilor
"arondati".
Totodata, cu aceasta ocazie, se va verifica exactitatea datelor de identificare
prezentate de client, inclusiv numarul de actiuni detinute pana in prezent (numite pozitia
clientului in Registrul Actionarilor).
Secventa tranzactiei (Ziua T)
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 86
Ordinul fiind plasat SVM-ului iar banii sau actiunile depuse in cont, din acest moment
brokerul este gata sa execute ordinul clientului sau in ringul computerizat al bursei. In ziua
T, la orele 9
30
, brokerul se afla la terminalul sau in ring.
C ora 9
30
-11
30
Faza de Pre-deschidere "Call market"
In acest interval, agentul de bursa va introduce in sistem toate ordinele primite de la
clienti. Ordinele sunt de tip pret limita, adica se cere un pret limita la vanzare (mai mare sau
egal cu valoarea X lei/actiune), respectiv cumparare (mai mic sau egal cu Y lei/actiune). In
aceasta perioada, nu se executa nici o tranzactie, numai piata este chemata sa-si spuna
cuvantul (din engleza - call market).
Fiecare broker cunoaste numai ordinele introduse de el, in timp ce sistemul afiseaza
pe terminal piata cumulata, respectiv toate ordinele de vanzare-cumparare introduse de toti
brokerii in sitem.
Aceasta etapa este importanta pentru ca brokerul isi poate da seama unde se
situeaza ordinul sau fata de piata.
C ora 11
30
Stabilirea pretului de deschidere
Faza de pre-deschidere se incheie cu stabilirea - de catre calculator - a pretului de
deschidere pentru sedinta de tranzactionare respectiva.
Pretul de deschidere este pretul tuturor tranzactiilor care se efectueaza in momentul
in care se deschide piata, fiind calculat pe baza ordinelor introduse in sistem in cadrul
etapei de pre-deschidere, pentru fiecare valoare mobiliara, printr-un algoritm de fixing
(licitatie) care identifica pretul la care cea mai mare cantitate de valori mobiliare va putea fi
tranzactionata.
In cazul in care la deschidere s-au determinat mai multe preturi la care se pot
executa tranzactiile (cantitati egale cu preturi diferite) si pretul de referinta al sedintei
precedente este in afara intervalului format de aceste preturi, atunci pretul de deschidere va
fi acela care este cel mai apropiat de pretul de referinta.
In cazul in care pretul de referinta al sedintei precedente este cuprins in intervalul
dintre aceste preturi, atunci pretul de deschidere este chiar pretul de referinta.
C ora 11
30
-13
30
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 87
Piata
In aceasta perioada, dupa afisarea pretului de deschidere pentru fiecare actiune
cotata, brokerii trec la executarea efectiva a ordinelor primite. Bursa de Valori Bucuresti a
optat pentru sistemul "in piata continua", care permite incheierea de tranzactii diferite de
pretul de deschidere, pe baza actiunii libere a cererii si a ofertei.
Toate ordinele de cumparare cu un pret mai mare decat pretul de deschidere si toate
ordinele de vanzare cu un pret mai mic decat pretul de deschidere se vor executa integral in
masura in care cantitatea de valori mobiliare este suficienta; in caz contrar, alocarea
acestora se va face conform algoritmului de alocare descris in continuare:
1. Fiecare ordin introdus este valabil pana cand este executat, retras, anulat sau
blocat de catre Bursa.
2. Prioritatile de executare a ordinelor in piata continua sunt:
cel mai bun pret (cel mai mare la cerere/cel mai mic la oferta)
la acelasi pret priorotatea de alocare a valorilor mobiliare este data de
tipul contului, dupa cum urmeaza: cont client, cont institutie financiara, cont
propriu, cont angajat
in cadrul fiecarui tip de cont, ordinea de executie se stabileste conform
principiului primul veni-primul servit.
Din punctul de vedere al pretului, ordinele pot fi, in functie de dorinta clientului:
a. ordine "la piata" (sa se vanda / cumpere la cel mai bun pret al pietei)
Introducerea unui ordin "la piata" este posibila numai pentru tranzactionarea in piata
continua. Pentru piata intermitenta este obligatorie precizare in ordin a pretului valorii
mobiliare.
In cazul in care campul pentru pret este necompletat, S.T.E.A. interpreteaza ordinul
ca fiind ordin "la piata", considerand ca pret al tranzactiei in mod automat cel mai bun pret
de vanzare, respectiv de cumparare. In aceasta situatie tranzactia se poate executa la mai
multe preturi, care devin succesiv ordin cu cel mai bun pret (prin executarea celor
precedente), pana cand se acopera toata cantitatea specificata in ordin.
Ordinul "la piata" are sens si este posibil numai cand exista in piata contrapartea.
b. ordine "la pret limita" (sa se vanda la cel putin un pret minim / sa se cumpere la
un pret maxim);
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 88
c. ordine "stop" (el devine un ordin de vanzare-cumparare la piata, atunci cand
pretul titlului evolueaza in sens contrar asteptarii clientului, respectiv creste sau scade la
nivelul specificat);
d. ordine "interval" (Range)
Pentru tranzactionarea pe piata continua sistemul permite utilizarea ordinelor "la
piata" pentru care se poate preciza limita maxima a pretului (ordin de tip "stop"): cel mai mic
pret de vanzare pana la care esti dispus sa vinzi sau cel mai mare pret de cumparare pana
la care esti dispus sa cumperi.
Utilizand aceasta posibilitate se pot executa tranzactii la preturi diferite printr-un
singur ordin pana la limita de pret precizata.
Din punctul de vedere al duratei de executie, ordinele se clasifica in:
a. ordine "la zi fixa" (sunt valabile si raman in piata pana la sfarsitul zilei; daca
ordinul nu a fost executat pana la inchiderea pietei atunci va fi eliminat in mod automat la
sfarsitul zilei de tranzactionare);
b. ordine "deschise" (daca nu s-au finalizat la o sedinta de tranzactionare, se
transmit la sedinta urmatoare si se mentin pana la executarea completa, pana li se va
schimba termenul de valabilitate sau pana la eliminarea din piata).
Pasul de cotare reprezinta diferenta minima dintre cel mai bun pret al unui ordin de
cumparare si cel mai bun pret al unui ordin de vanzare.
In functie de pretul de piata al valorilor mobiliare pasul de cotare va fi:
pana la 499 lei
500 - 1.999 lei
2.000 - 9.999 lei
10.000 - 49.999 lei
50.000 - 99.999 lei
peste 100.000 lei
................
................
................
................
................
................
1 leu
10 lei
50 lei
100 lei
500 lei
1.000 lei
Primul venit - primul servit
Timpul este factorul de alocare sau executie a ordinelor. Mecanismul de executie a
ordinelor introduse de broker are la baza criteriul "timp de introducere". Fiecare ordin
introdus de broker in sistem are atasat momentul de timp la care s-a efectuat introducerea.
La executarea unui ordin de vanzare-cumparare pentru o actiune oarecare, la care cererea
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 89
s-a intalnit cu oferta, pentru ordine de valori egale introduse la momente diferite de timp, va
avea prioritate ordinul introdus mai devreme in sistem. Deci calculatorul, care face alocarea
ordinelor, va satisface mai intai, sa spunem, cererea venita la momentul "h" si apoi cea de
la momentul "h+1", conform asa-numitului principiu FIFO (First In - First Out adica primul
venit, primul servit). De asemenea, potrivit regulamentelor bursei, brokerul va executa
intotdeauna ordine in numele clientilor sai si numai pe urma in nume propriu (deci al SVM-
ului pe care il reprezinta).
In cazul in care, in faza de call market, nu se intalneste cererea cu oferta sau exista
numai cerere, respectiv oferta, nu vom avea un pret de deschidere, ci o cotatie (exact ca la
casele de schimb valutar), adica afisarea unui pret de vanzare sau de cumparare.
Modificarea ordinelor:
daca se modifica un ordin prin diminuarea cantitatii de valori mobiliare, locul in coada nu
se pierde
daca se modifica un ordin prin cresterea cantitatii de valori mobiliare, locul in coada se
poate pierde.
locul in coada se pierde prin modificarea pretului unui ordin
Valorile mobiliare se pot tranzactiona si in blocuri, a caror marime va fi stabilita
pentru fiecare in parte.
C ora 13
30
Inchiderea sedintei
La ora 13
30
fix, sistemul afiseaza automat pretul de inchidere al sedintei care poate fi:
a. pretul la care s-a incheiat ultima tranzactie, pentru fiecare actiune, sau
b. ultima cotatie - un pret de vanzare-cumparare, daca cererea nu s-a intalnit cu oferta
La incheierea sedintei de tranzactionare, sistemul bursei tipareste automat cate doua
rapoarte pentru fiecare broker si anume:
1. Raportul de Tranzactionare, care evidentiaza ordinele executate (volum,
valoare);
2. Raportul de Decontare, care stabileste pozitia fiecarui SVM, in urma tuturor
ordinelor executate in ziua respectiva.
Aplicand sistemul numit "compensare multilaterala pe baze nete", sistemul de calcul
stabileste daca SVM-ul figureaza ca vanzator net (a vandut mai mult decat a cumparat) sau
drept cumparator net (a cumparat mai mult decat a vandut).
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 90
CFinalizarea sedintei
La incheiarea sedintei de tranzactionare, brokerul se poate gasi in una din
urmatoarele situatii:
- ordin partial executat;
- ordin integral executat;
- ordin neexecutat.
Chiar daca incheierea efectiva a tranzactiei are loc la momentul de timp T+3 (zile
lucratoare), la sfarsitul sedintei, dupa primirea rapoartelor, brokerul isi poate deja anunta
clientul despre executarea ordinului.
Decontarea (Ziua T+1)
A doua zi, brokerul revine la sediul bursei cu cele doua rapoarte confirmate si avizate
de catre SVM si insotite de ordinul de plata, in care SVM-ul este cumparator net. De
mentionat ca orice diferend intre Bursa si SVM privind executarea datelor din rapoarte se
rezolva la momentul T+1, la sediul Bursei.
Bursa va centraliza toate ordinele emise de SVM-uri, in calitate de cumparatori. La
randul ei Bursa, substituindu-se celor ce au platit, emite ordine de plata in numele SVM-
urilor care au de incasat bani, ca vanzator net de titluri de valoare. Asadar, pentru o
gestionare mai buna a "riscului sistematic", Bursa se interpune intre vanzator si cumparator.
Toate aceste ordine de plata, venite fie de la SVM-uri, fie emise de Bursa, sunt trimise la
banca de decontare, respectiv la BNR (la 2 iunie 1997 are loc sedinta Comitetului Bursei,
in care se iau urmatoarele hotarari: BNR devine banca de decontare-compensare a BVB;
se introduc serviciile custode in sistemul de compensare-decontare al BVB (banci custode:
ING Bank, ABN AMRO, Socit Gnrale)).
Pentru a elimina eventualele intarzieri ale sistemului bancar, banca de decontare
efectueaza toate decontarile intre SVM-uri prin contul Bursei, respectiv: se debiteaza
conturile celor care au platit si se crediteaza conturile celor care au de incasat.
Finalizarea platilor (Ziua T+3)
Standardul T+3, potrivit caruia lichidarea tranzactiei (adica a obligatiilor de plata si a
transferului de proprietate asupra titlurilor V/C) se face in urmatoarele trei zile lucratoare
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 91
dupa ziua sedintei de tranzactionare (T), este un standard intrenational. El a fost adoptat
inca din iunie 1995 de catre cele mai mari piete din SUA si Canada.
La momentul T+3, banca va informa Bursa asupra finalizarii platilor, moment in care
prin sistemul computerizat se trece la efectuarea transferului efectiv de proprietate in
Registrul Bursei, potrivit principiului unanim folosit - "delivery versus payment".
In rapoartele emise de Bursa dupa fiecare sedinta de tranzactionare sunt evidentiate
sumele nete de plata sau de incasat pentru fiecare societate de valori mobiliare in parte.
Societatile de valori mobiliare care au sume nete de plata vor intocmi ordine de plata
pentru transferul banilor in conturile societatilor de valori mobiliare care trebuie sa incaseze
ordine care vor fi executate de catre Banca de Decontare in a treia zi de la incheierea
tranzactiilor.
3.5. Fluxul de documente si operatiuni utilizate de Societatea de Valori Mobiliare
Documentele utilizate de Societatea de Valori Mobiliare in relatia cu clientul
Aceste documente sunt:
contractul incheiat intre societatea membra si client
cererea de deschidere de cont pentru persoane fizice sau juridice
ordinul de bursa
confirmarea tranzactie
extrasul de cont si situatia activitatii contului clientului
Continutul minim al documentelor mai sus mentionate este cel prevazut in Anexa 1.
Fluxul documentelor cuprinde:
deschiderea conturilor clientilor
preluarea si executarea ordinelor
transmiterea confirmarii tranzactiei
transmiterea extrasului de cont si a situatiei activitatii contului
C deschiderea conturilor clientilor presupune:
- incheierea contractului si negocierea comisionului
- completarea si semnarea cererii de deschidere de cont; anexarea documentatiei
- aprobarea cererii de deschidere de cont
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 92
- informarea agentului pentru valori mobiliare
- alocarea numarului de cont provizoriu
- transmiterea cererii si documuntatiei spre pastrare
C preluarea si executarea ordinelor implica:
- necesitatea existentei:
numerarului necesar acoperirii valorii totale a unui ordin de cumparare,
inclusiv comisionul
valorile mobiliare in portofoliu necesare acoperirii unui ordin de vanzare
- completarea ordinului de catre agent
- listarea si semnarea ordinului de catre client si agent
- transmiterea ordinului agentului de bursa
- executarea ordinului la Bursa
C transmiterea confirmarii tranzactiei cel tarziu a doua zi dupa executarea tranzactiei
presupune:
- introducerea tranzactiei executate in programul de back-office
- listarea confirmarii tranzactiei
- semnarea confirmarii tranzactiei de catre o persoana autorizata
- expedierea confirmarii tranzactiei pe adrsa indicata de client
C transmiterea extrasului de cont si a situatiei activitatii contului
- se efectueaza lunar, si anume in prima saptamana a fiecarei luni, pentru luna
precedenta
- continutul:
soldul contului in numerar
soldul contului de valori mobiliare
descrierea activitatii zilnice
Fluxul operatiunilor (Fig. 4)
1. Preluarea ordinului de vanzare-cumparare de agentul pentru valori mobiliare de la client
2. si 3. Completarea si transmiterea ordinului la departamentul Tranzactionare, agentului
de bursa
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 93
4. Introducerea ordinului in sistemul de tranzactionare al Bursei
5. Primirea Rapoartelor de Tranzactionare, Comision, Compensare si Decontare dupa
executarea ordinului
6. Transmiterea Rapoartelor de Tranzactionare si de Comision Departamentului de
Tranzactionare pentru verificare
7. Transmiterea tranzactiilor executate cu datele aferente executiei tranzactiei
8. Transmiterea Rapoartelor de Decontere si Compensare Departamentului de Contabiliate
pentru verificare si evidentierea in contabilitate a tranzactiilor efectuate
9. Transmiterea Rapoartelor de Tranzactionare, de Comision, de Compensare si Decontare
confirmate Serviciului de Compensare si Control al Decontarii din cadrul Bursei
10. Transmiterea de catre Bursa a Raportului de Decontare Bancar catre fiecare Banca de
Decontare participanta
11. Transferul din conturile curente in conturile de decontare a sumelor necesare achitarii
obligatiilor fata de Bursa, rezultate din tranzactiile efectuate.
BNR confirma Bursei efectuarea decontarii.
Bursa confirma Bancilor de Decontare participante efectuarea decontarii.
12. Transmiterea confirmarilor tranzactiei catre clienti, cel tarziu a doua zi dupa efectuarea
tranzactiei.
13. Transmiterea extraselor de cont si a situatiei activitatii contului clientului, in prima
saptamana a fiecarei luni, pentru luna precedenta.
Aplicatie practica - prezentarea unei tranzactii
Vom privi in continuare dinamic toate fenomenele care au fost prezentate in mod
static in subcapitolele anterioare: orice investitor, indiferent de categoria din care face parte
(mic investitor - persoana fizica, investitor persoana juridica, investitor institutional etc.),
care doreste sa-si diversifice investitiile si sa participe pe piata de capital in aceasta calitate
trebuie sa se adreseze unei (sau mai multor) societati de valori mobiliare prin intermediul
careia sa realizeze operatiunile de cumparare si vanzare de valori mobiliare.
Tipic, etapele procesului de vanzare-cumparare de valori mobiliare sunt urmatoarele:
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 94
= Momentul contractarii de catre investitor a unei societati de valori mobiliare.
Procedura de deschidere de cont.
Colaborarea unei persoane fizice sau juridice cu o societate de valori mobiliare
incepe prin efectuarea unei operatii de deschidere de cont. Presupunem ca un client, pe
care il vom denumi in continuare Popescu, isi deschide un cont la S.C. "Global Valori
Mobiliare".
Vom prezenta in continuare tipurile de conturi ce pot fi deschise de un client:
cont la vedere individual (cash account)
cont administrat
cont comun (joint account)
Formularul de vanzare unica a actiunilor rezultate din programul de
privatizare in masa (F.V.A.D.) si Formularul pentru vanzare integrala
cont in marja (margin account)
= Momentul plasarii ordinului de vanzare sau cumparare
Dupa terminarea procedurii de deschidere de cont, clientul va completa si semna un
ordin de vanzare sau de cumparare pentru fiecare tip de valoare mobiliara, in parte, pe care
doreste sa o achizitioneze sau, daca o detine, sa o instraineze. Din momentul in care
clientul a dat ordinul, moment care se consemneaza obligatoriu (zi, ora, minut), acesta este
transmis catre agentii de bursa. Momentul la care ordinul a ajuns in sedinta de
tranzactionare a bursei este numit in limbaj tehnic momentul T.
Actul de vanzare-cumparare de valori mobiliare presupune doua fluxuri de transfer
intre cumparator si vanzator: fluxul de transfer al banilor si fluxul de transfer al valorilor
mobiliare (corelativ obligatiilor de plata a pretului din orice contract de vanzare-cumparare).
Complexitatea acestui sector de activitate nu permite executarea transferurilor sus-
mentionate instantaneu, ci pe parcursul mai multor zile.
= Tranzactionarea
Agentul de bursa care primeste ordinul va incerca sa-l execute in cele mai bune
conditii. In situatia in care conditiile inscrise in contract nu pot fi indeplinite ordinul nu va fi
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 95
executat iar acest lucru ii va fi comunicat clientului. Daca insa ordinul se executa, atunci se
declanseaza procedura de decontare si transfer.
Dupa efectuarea tranzactiei societatea de valori mobiliare la care clientul are contul
deschis este obligata sa transmita acestuia, nu mai tarziu de doua zile de la data decontarii,
o "Confirmare" scrisa care atesta faptul ca tranzactia a fost efectuata. Aceasta confirmare
indica si termenii in care aceasta a fost efectuata.
= Compensare, decontarea si transferul
La sfarsitul fiecarei zile de tranzactionare serviciul de tranzactionare si supraveghere
al bursei transmite fiecarei societati de valori mobiliare in parte, care a efectuat tranzactii in
bursa in ziua respectiva, raportul de tranzactionare, raportul de compensare, raportul de
decontare si raportul de comision. Simplificat, un raport de tranzactionare al societatii va
cuprinde pe o coloana toate operatiile de vanzare, iar pe cealalta coloana toate operatiile de
cumparare efectuate in bursa de societatea respectiva, indiferent de faptul ca aceste
operatiuni sunt efectuate in numele clientilor sau in cont propriu. Se calculeaza "Total
cumparari" si "Total vanzari", precum si diferenta dintre cele doua totaluri. Va rezulta un
"Net de primit" daca "Total vanzari" este mai mare decat "Total cumparari" sau un net de
platit in situatia inversa.
Exemplu: Ordinul dat de clientul Popescu a fost executat, iar Raportul de
tranzactionare al societatii Global Valori Mobiliare se prezinta, simplificat, astfel:
Cumparari
119.000.000
40.500.000
50.500.000
250.000.000
Vanzari
30.000.000
10.000.000
300.000.000
460.000.000 340.000.000
Asadar, S.C. Global Valori Mobiliare va avea de platit suma neta de 120.000.000 lei
(460.000.000 - 340.000.000). A doua zi dupa data tranzactiei (T+1) S.C. Global Valori
Mobiliare va prezenta Bursei de Valori Bucuresti un exemplar din fiecare raport semnat si
stampilat si va alimenta contul de decontare pe care il are deschis la o banca de decontare
cu suma de 120.000.000 lei. Este foarte importanta semnarea repoartelor de
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 96
tranzactionare, compensare, decontare si comision deoarece aceasta presupune ca
persoanele responsabile din cadrul societatii de valori mobiliare confirma faptul ca cele
inscrise in rapoarte sunt conforme cu evidentele interne referitoare la tranzactii, ca rezultat
al compararii lor. Operatiunile sus mentionate sunt efectuate de catre toate societatile de
valori mobiliare participante la tranzactionare in BVB. Conturile de decontare sunt
alimentate numai de catre societatile de valori mobiliare care au net de platit. Atat pentru
societatile de valori mobiliare care au net de primit cat si pentru cele care au net de platit,
Bursa va intocmi o balanta de decontare din care sa rezulte sumele (de platit/primit),
conturile si numele tuturor bancilor prin care trebuie sa se faca transferul. Acum intervine
rolul BNR, care are indatorirea de a efectua decontarea propriu-zisa a banilor dupa modelul
urmator: BNR are, in acest scop, deschis cate un cont pentru fiecare societate bancara de
decontare care tine conturile de decontare ale societatilor de valori mobiliare ce opereaza in
bursa; are, de asemena, deschis un cont special de decontare al BVB. Cel tarziu la T+3
dimineata, BNR va primi ordinele de plata de la bancile de decontare ale societatilor de
valori mobiliare care aveau bani de platit (debitoare), in baza carora va efectua transferul
banesc din aceste conturi in contul special al BVB. In baza ordinelor de plata si a balantei
de decontare finala intocmite de BVB, BNR va efectua transferul din contul special al BVB
in conturile bancilor de decontare ale societatilor de valori mobiliare care aveau de primit
bani (creditoare).
La T+3 dupa amiza BNR confirma BVB efectuarea tuturor operatiunilor, daca nu au
fost probleme in decontare si daca evidentele bancii corespund balantei de decontare finala
a BVB. Numai dupa aceasta operatiune de confirmare, BVB procedeaza la transcrierea
noilor actionari in registrele societatilor emitente ale caror actiuni au fost tranzactionate.
Transferul valorilor mobiliare se realizeaza prin miscari intre cele trei sectiuni ale registrului
prezentate in subcapitolul 3.9. Aceste miscari se executa in baza documentelor de transfer
inaintate registrului bursei de catre societatile de valori mobiliare si bancile custode pentru
fiecare client in parte care a vandut sau a cumparat. In urma efectuarii operatiei Registrul
Bursei va transmite celor indreptatiti (banci custode, societati de valori mobiliare, persoane
fizice) "Confirmarea de efectuare a modificarii numelui/denumirii".
Se observa, asadar, ca in acest sistem de decontare neta continua, transferul
valorilor mobiliare se realizeaza numai la sfarsitul celei de-a treia zi, dupa ce banii au ajuns
in conturile vanzatorilor.
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 97
3.6. Prezentarea generala a Sistemului de Compensare, Decontare, Registru si
Depozitare
Sistemul de Compensare, Decontare, Registru si Depozitare a fost dezvoltat pentru a
opera intr-un mediu cu valori mobiliare materializate si/sau imobilizate si/sau
dematerializate.
Acest sistem este proiectat fie sa interactioneze cu un sistem de tranzactionare
automata (cum ar fi Sistemul de Tranzactionare si Executie Automata dezvoltat de firma
EFA Software Services Ltd), fie sa opereze ca un sistem de sine statator.
Dupa confirmarea platilor de catre banca de decontare, pozitiile detinatorilor de valori
mobiliaare sunt modificate in Registrul de Depozitar astfel incat sa corespunda cu
rezultatele decontarii pentru tranzactiile efectuate. Sistemul respecta Recomandarile
Grupului celor 30 si este proiectat sa includa functii specifice pentru pietele cotate si
necotate.
Sistemul poate oferi informatii la nivel de detaliu, pana la detinatorul final, folosind
drept cheie de legatura numarul de identificare al detinatorului.
Sistamul contine functii prin care se realizeaza operatiuni de livrare de valori
mobiliare contra plata.
Sistemul este format din patru module integrate:
- Compensare si Decontare
- Registru si Depozitare
- Imprumut valori mobiliare
- Gajare valori mobiliare
Compensare si Decontare
Modulul ofera posibilitati de control si management al riscului prin folosirea
urmatoarelor facilitati:
definirea si utilizarea limitei de tranzactionare
rezerve de lichiditate
evaluarea valorilor mobiliare imprumutate in momentul imprumutului si
in cel al returnarii, precum si in orice alt moment intermediar
apeluri in marja pentru instrumentele derivate
garantii bancare
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 98
Modulul ofera membrilor Sistemului de Compensare si Decontare facilitatea
compensarii si decontarii propriilor tranzactii. Membrii au de asemenea acces la sistemul de
imprumut de valori mobiliare, precum si la conversia in alta valuta a valorilor tranzactiilor.
Modulul ofera participantilor si mijloacele specifice pentru oferirea serviciilor de
custodie, permitandu-le sa compenseze si sa deconteze tranzactii efectuate pentru clientii
proprii prin mai multe societati de valori mobiliare.
Modelul ofera de asemenea rapoarte detaliate cu privire atat la pozitia cash cat si la
cea a detinerii de valori mobiliare pentru clienti si pentru societatea de valori mobiliare in
nume propriu.
ARHITECTURA APLICATIEI
Modulul
Conturi
detinatori de
valori
mobiliare
Modulul
Banci si
Conturi
Bancare
Modulul Casete
de depozitare
valori
mobiliare
Modulul
Emitenti
Modulul
Membri in
Sistemul de
Compensare si
Decontare
Modulul
Valori
Mobiliare
TRANZACTII PRE-VERIFICATE
Depozite
Transferuri
Livrare contra plata
Gajuri
Imprumuturi
Retrageri
ACTUALIZARI
Compensare
Detineri de valori mobiliare
Lista actionari
Sumar activitate
Casete depozitate
Certificate
EVENIMENTELE SOCIETATII
EMITENTE
Schimbari de nume
Divizari/Consolidari
Dobanzi/Dividende
Warrante
Drepturi de subscriere
PRELUCRARE
DETALII
TRANZACTII
Fisier detalii tranzactii
VERIFICARE
SURSE EXTERNE
Tranzactii
Ordine
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 99
(SURSA: Prezentarea Generala a Sistemului de
Compensare, Decontare, Registru si Depozitare)
Registru si Depozitare
Modulul asigura gestionarea automata a evenimentelor din cadrul societatilor
emitente, cum ar fi: schimbari de nume, divizari/consolidari, plata dividendelor si a
dobanzilor, acordarea drepturilor de subscriptie/warrante etc. .
Modulul ofera emitantilor posibiliatatea de a vira banii necesari platii dividendelor
pentru actionarii proprii la Registru sau Depozitar pentru a fi distribuiti de catre acesta direct
in contul bancar al clientului final (indiferent de cate conturi detine acesta la diferite societati
de valori mobiliare) prin interfata electronica.
Listele actionarilor pot fi puse la dispozitia emitentilor in orice moment.
Decontarea tranzactiilor cu valori mobiliare neanscrise la cota Bursei se realizeaza
respectand principiul "livrare contra plata" prin modificarea pozitiilor dupa confirmarea platii.
Modulul asigura de asemenea facilitati pentru:
atribuirea de actiuni gratuite
warrante
consolidari
divizari de actiuni
dividende
plata dobanzilor
bonuri de tezaur
drepturi de subscriere
obligatiuni negarantate
instrumente cu venit fix
preluari
contracte de vanzare cu clauza de rascumparare
certificate de depozit
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 100
Sunt disponibile mai multe metode de evaluare a valorilor mobiliare imprumutate, in
momentul incheierii imprumutului si in momentul returnarii acestuia, precum si in orice alt
moment intermediar. Portofoliul clientului poate fi evaluat utilizand metode bazata fie pe
pretul de inchidere, fie pe pretul mediu.
Alte facilitati oferite de modulul de Registru si Depozitare:
gestiunea portofoliilor de valori mobiliare
facilitati pentru casete de depozitare multiple
categorii multiple de conturi de valori mobiliare
calculul automat al comisioanelor pentru emitenti si participanti
vizualizarea on-line a detinerilor si a obligatiilor banesti pentru membrii
sistemului de Compensare si Decontare si clientii acestora.
Imprumut valori mobiliare
Modulul faciliteaza luarea si darea cu imprumut a valorilor mobiliare intre societati de
valori mobiliare si clienti sau alte societati de valori mobiliare, in scopul acoperirii
tranzactiilor scurte si a apelurilor in marja pentru instrumente derivate.
Sistemul afiseaza in permanenta cererile si ofertele de imprumut de valori mobiliare
care sunt disponibile in piata.
Gajare valori mobiliare
Modulul ofera clientilor care detin valori mobiliare in sistemul de Registru sau de
Depozitare Posibilitatea de a le gaja la o institutie participanta (banca) oferindu-le ca
garantie in schimbul unui imprumut.
Institutia care a luat in gaj valorile mobiliare poate vizualiza in permanenta detalii
referitoare la valorile mobiliare gajate, avand posibilitatea de a reevalua zilnic valorile pe
baza pretului de inchidere sau a pretului mediu al zilei precedente.
FACILITATI GENERALE
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 101
Modulul este proiectat astfel incat sa permita gestiunea si functionarea sistemului de
Compensa, Decontare, Registru si Depozitare ca o entitate separata sau in cadrul unei
Burse de Valori.
De asemenea, se ofera posibilitatea definirii de catre utilizator a parametrilor de
functionare ai sistemului, in concordanta cu reglementarile specifice fiecarei piete. Modulul
ofera posibiliatea de comunicare intre participanti si Registru sau Depozitar.
Alte faciliati importante ale sistemului de Compensare, Decontare, Registru si
Depozitare:
control si audit complet
intretinerea informatiilor referitoare la valorile mobiliare
recuperarea datelor in caz de incident
controlul integritatii operatiunilor si a relatiilor dintre diferite entitati
3.7. Managementul riscului
In vederea limitarii expunerii la riscul de neplata a obligatiunilor societatilor de valori
mobiliare, rezultate din tranzactionare, Bursa stabileste, prin procedurile sale o limita de
tranzactionare pentru fiecare societate in parte. In cazul in care se constata ca la data
decontarii societatea de valori mobiliare nu are suficiente disponibilitati in contul de
decontare, Banca de Decontare are obligatia, conform contractului incheiat cu Bursa de
Valori, de a credita contul societatii de valori mobiliare debitoare cu o suma ce nu va depasi
valoarea scrisorii de garantie a acesteia, mai putin comisionul pentru efectuarea operatiei si
dobanda pana la data incasarii contravalorii scrisorii de la banca emitenta.
In masura in care operatiile mentionate nu sunt suficiente pentru asigurarea
decontarii, Bursa va prelua, iar societatile de valori mobiliare vor transmite, cu titlu gratuit,
proprietatea asupra valorilor mobiliare existente in contul propriu, cat si asupra celor
cumparate in nume propriu si aflate in curs de decontare.
Bursa va putea folosi valorile mobiliare dobandite in conditiile alineatului precedent in
scopul obtinerii de la banca a sumelor necesare efectuarii decontarii tranzactiilor. In situatia
in care nici fondurile obtinute prin valorificarea valorilor mobiliare mentionate nu sunt
suficiente pentru acoperirea obligatiei de plata a societatii de valori mobiliare, se apeleaza
la Fondul de Garantare. In situatia in care masurile prevazute mai sus nu asigura
efectuarea decontarii tranzactiilor, toate societatile de valori mobiliare membre ale Asociatiei
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 102
Bursei vor contribui la acoperirea sumelor ramase, conform deciziei Comitetului Bursei luate
in procedura de urgenta.
In vederea limitarii riscului ca societatile de valori mobiliare debitoare sa nu isi
onoreze obligariile de plata fata de societatile creditoare, Bursa stabileste, prin
regulamentele si procedurile sale, anumite mecanisme de acoperire a acestui risc.
Toate aceste macanisme au rolul de a asigura desfasurarea in bune conditii a
decontarii banesti respectiv a transferului banilor de la cumparatori la vanzatori.
In urma realizarii acestui transfer de bani, prin intermediul Bancii de Decontare,
Bursa efectueaza in Registru transferul de proprietate asupra valorilor mobiliare in sensul
mutarii acestora din contul vanzatorului in cel al cumparatorului care devine astfel noul
proprietar al valorilor mobiliare.
3.8. Fondul de Garantare
Fondul de Garantare este unul din mecanismele de acoperire a riscului de neplata a
obligatiunilor banesti de catre societatile debitoare. Fondul se constituie prin deschiderea de
catre Bursa de Valori a unui cont la Banca de Decontare, cont administrat de catre Bursa.
Fondul de Garantare este astfel dimensionat incat sa acopere obligatiile de plata ale
unei societati debitoare care din anumite motive nu poate face platile, avand rolul de a
proteja investitorii si de a le da certitudinea incasarii banilor la momentul decontarii
tranzactiilor incheiate de ei, si anume la trei zile de la efectuarea acestora in Bursa.
Alimentarea Fondului
Bursa a contribuit initial la Fondul de Garantare, cu suma de 300 milioane lei din
bugetul propriu, cu aprobarea Asociatiei Bursei.
Fondul se constituie pe baza contributiilor initiale si curente ale tuturor membrilor
Asociatiei Bursei. Valoarea contributiei initiale trebuie sa reprezinte cel putin 3% din
valoarea capitalului social al societatilor de valori mobiliare.
Sumele astfel calculate sunt datorate de toate societatile de valori mobiliare membre
ale Asociatiei Bursei dupa primele 6 luni de la inceperea tranzactionarii in cadrul Bursei.
3.9. Registrul Bursei de Valori Bucuresti
Registrul reprezinta acele evidente ale Bursei care au ca principal scop tinerea
Registrului de Actiuni, a Registrului Actionarilor si a Registrului Obligatiunilor. In Registrul
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 103
Bursei de Valori Bucuresti sunt inregistrate valorile mobiliare emise in forma dematerializata
si cele emise in forma fizica si imobilizate conform "Procedurilor privind imobilizarea
valorilor mobiliare emise in forma fizica". Bursa de Valori asigura depozitarea valorilor
mobiliare, atat a celor emise in forma dematerializata cat si a celor emise in forma fizica si
imobilizate conform procedurii mentionate.
Continutul Registrului
Registrul contine informatii referitoare la:
a) numele si prenumele persoanelor fizice si denumirea (numele comercial)
persoanelor juridice;
b) cetatenia, respectiv nationalitatea persoanelor inregistrate;
c) numarul de identificare al persoanelor fizice si juridice;
d) domiciliul/resedinta persoanelor fizice si sediul social pentru persoanele
juridice;
e) tipul si clasa valorilor mobiliare detinute.
Eventualele modificari ale datelor mentionate, ca rezultat al unor evenimente
specifice (schimbarea numelui, a adresei etc.), sunt operate in Registru in cel mai scurt
timp.
Totodata, ca urmare a tranzactiilor bursiere, sau a altor situatii prevazute de lege
(tranzactii intre rude, mosteniri, donatii, hotarari judecatoresti) se transfera dreptul de
proprietate de la vanzator la cumparator, sau, dupa caz, de la vechiul propietar la noul
proprietar.
Sectiunile Registrului
Registrul este organizat in trei sectiuni:
C sectiunea conturilor clientilor care nu au contul deschis la o societate de
valori mobiliare - contine informatii referitoare la detinatorii de valori mobiliare care nu au
contul deschis la o societate de valori mobiliare.
C sectiunea conturilor clientilor care au cont deschis la o societate de valori
mobiliare - contine informatii referitoare la detinerile de valori mobiliare ale clientilor unei
societati de valori mobiliare.
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 104
C sectiunea conturilor proprii ale societatilor de valori mobiliare - contine toate
informatiile referitoare la detinerile de valori mobiliare ale unei societati de valori mobiliare in
nume propriu.
Bursa poate transmite, la cererea societatilor emitente, lista actionarilor necesara in
vederea convocarii Adunarii Generale a Actionarilor, a platii dividendelor sau pentru alte
scopuri. De asemenea, Bursa poate pune la dispozitia fiecarei societati de valori mobiliare
lista propriilor clienti si inregistrarea detinerilor de valori mobiliare ale acestora, pentru
confruntarea cu evidentele proprii ale societatii.
Avantajele oferite de Registrul Bursei de Valori Bucuresti
Conform Legii nr. 31/1990 societatile comerciale pe actiuni sunt obligate sa tina prin
grija Consiliului de Administratie urmatoarele registre:
Registrul de Actiuni
Registrul Actionarilor
Registrul Obligatiunilor
Serviciul de Registru al Bursei de Valori Bucuresti preia insa obligatia tinerii acestor
registre de la societatile emitente. Utilizand aceasta facilitate oferita de catre Bursa,
transferul dreptului de proprietate se efectueaza rapid si riguros, cu cost redus si in deplina
siguranta.
Printre alte avantaje pe care le ofera Registrul Bursei, mai pot fi enumerate
urmatoarele:
este complet integrat cu sistemul de tranzactionare, accesul la date fiind diferentiat, in
functie de tipul de utilizator;
realizeaza un istoric al detinerilor si al transferurilor de valori mobiliare de la data
inscrierii in Registru;
conduce la reducerea substantiala a eforturilor financiare si umane ale societatilor
emitente;
confera o protectie sporita a datelor.
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 105
3.10. Comisioane
Comisioanele specifice ce revin a fi platite de catre membrii Asociatiei Bursei si de
societatile inscrise la Cota Bursei, ca urmare a desfasurarii activitatii in cadrul Bursei, sunt
stabilite de catre Comitetul Bursei.
Comisioane percepute la tranzactionare
Pentru efectuarea tranzactiilor Bursa percepe un comision de tranzactionare (0,3%),
atat la vanzare, cat si la cumpararea de valori mobiliare.
Acesta este datorat Bursei in momentul confirmarii de catre SVM a raportului de
transformare si trebuie achitat Bursei in ziua decontarii.
Comisioane privind inscrierea si mentinerea valorilor mobiliare la Cota Bursei
Odata cu inaintarea catre Bursa a cererii de Inscriere/promovare a valorilor mobiliare
la Cota Bursei de Valori Bucuresti se face plata comisionului de procesare, cu valoare fixa
de 500.000 lei.
Comisionul de inscriere a valorii mobiliare la Cota Bursei va fi platit de catre emitent
dupa aprobarea cererii sale; acest comision se calculeaza in functie de valoarea nominala
totala a valorilor mobiliare respesctive, emise si aflate in circulatie.
Comisionul de mentinere la Cota Bursei va fi platit de catre emitent la fiecare 12 luni.
Comisionul de admitere, modificare a datelor si mentinere in Registru
Comisionul de admitere in Registru este de 1.000.000 lei si va fi platit de toti emitentii
care solicita inscrierea in Registru.
Comisionul de modificare a datelor in Registru a societatilor emitente se va plati
anual, diferentiat pe transe, in functie de numarul de actionari.
Comisionul pentru efectuarea transferurilor in Registru se percepe pentru
transferurile efectuate in cadrul Sectiunii 2 a Registrului si va fi platit de societatea de valori
mobiliare la care clientul isi transfera contul.
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 106
INCHEIERE
Inca din primul an de functionare Bursa de Valori Bucuresti si-a facut simtita prezenta
in viata economica romaneasca.
Asa cum s-a intamplat si in celelalte tari din Centrul si Estul Europei, evolutia Bursei
de Valori Bucuresti in primul an de activitate nu a fost spectaculoasa, ci poate chiar a inselat
asteptarile unora, dar asa cum se cunoaste, o bursa nu se construieste sau nu poate sa
functioneze la parametri normali intr-o luna-doua sau, cum a fost cazul nostru, chiar intr-un
an si aceasta din mai multe motive: in primul rand ca, pentru ca o bursa de valori sa
functioneze normal, are nevoie de un mediu economic si de un cadru institutional, de
participanti maturi, care sa inteleaga mecanismele, are nevoie de o anumita cultura a
participantilor si, nu in ultimul rand, depinde de alti indicatori macroeconomici din economia
in care functioneaza.
"Pentru aceste motive", declara domnul Stere Farmache, director general al BVB, la
aniversarea a doi ani de la redeschiderea Bursei, "primul an de functionare, desi a
demonstrat ca Bursa este o institutie sigura, care are mecanisme ce raspund comenzilor,
totusi, sub aspectul indicatorilor financiari, el nu a fost relevant. Au fost foarte putine
societati pe care le-am convins sa vina la cota Bursei, din putinele societati care se puteau
califica pentru Bursa de Valori Bucuresti. Aici a fost vorba si de o rezerva, o reticenta a
managerilor societatilor comerciale, de o lipsa de interes din partea fostului FPS, care era -
si inca mai este - principalul actionar in marea majoritate a societatilor comerciale."
Daca in tarile cu economie de piata dezvoltata bursele de valori au aparut printr-un
indelungat proces istoric si in conditiile unui reglaj natural al datelor lor institutionale si al
mediului social carora ele se adresau, Bursa de Valori Bucuresti a fost infiintata printr-o
decizie administrativa care raspundea, desigur, unei necesitati vitale a economiei
romanesti. 1996 a fost, deci, anul in care evolutia Bursei de Valori Bucuresti s-a exprimat
mai degraba ca evolutie a pietei si nu a institutiei ca atare. Din punct de vedere institutional
Bursa de Valori Bucuresti a aparut inca de la deschidere ca un produs institutional finit, de
buna calitate, aliniat standardelor de varf in materie. Problema care s-a pus insa cu
prioritate a fost aceea a formarii pietei bursiere la nivelul operatorilor ei, investitorilor
individuali si institutionali, si mai ales la nivelul mecanismelor care stimuleaza activitatea in
piata bursiera.
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 107
De asemenea un alt aspect legat de infiintarea bursei bucurestene a fost hotararea
luata de anumite societati comerciale, dintre care unele de prima marime, de a se orienta
catre Cota Bursei, in conditiile in care stimularea deciziei acestor societati de a se inscrie la
cota a fost mai dificila decat se anticipase initial. Astfel, dupa ce Bursa de Valori Bucuresti a
debutat, in noiembrie 1995, cu tranzactionarea actiunilor a sase societati comerciale, la
sfarsitul lui 1996 numarul societatilor ale caror actiuni erau tranzactionate a ajuns la 12,
patru dintre acestea fiind inscrise la cota in ultimele doua luni ale anului 1996.
Relativ la dificultatea procesului de atragere la cota a societatilor, trebuie remarcat
faptul ca un program mai ferm din partea FPS, avand ca obiectiv vanzarea cotei de capital
detinute in calitate de actionar majoritar, ar fi putut contribui foarte mult la dezvoltarea pietei
bursiere, marind numarul actiunilor disponibile pentru piata.
1996 a fost, de asemenea, anul in care s-a manifestat cu pregnanta specificul pietei
bursiere privitor la transparenta informationala, care a constituit o noutate in peisajul
investitional romanesc: Bursa de Valori Bucuresti a furnizat in mod continuu informatii
referitoare la activitatea bursiera, pentru a realiza o informare eficienta si nediscriminatorie a
investitorilor si, prin aceasta, protectia intereselor acestora. In acest sens, relatia sa cu
presa interna a fost constanta si activa, iar informatia bursiera a fost plasata si pe plan
exetrn in medii de mare eficienta informationala, respectiv in programele agentiilor de stiri
Reuters si Dow Jones Telerate, precum si pe Internet.
Toate aceste realizari trebuie privite in contextul in care valoarea totala a
tranzactiilor, respectiv 17 miliarde lei, a fost mult sub ceea ce a constituit obiectivul initial,
fapt reflectat si in nivelul veniturilor Bursei.
Din punct de vedere institutional, Bursa de Valori Bucuresti avea la acel moment
toate datele unei functionari optime, fiind o structura fiabila si pregatita sa suporte
incarcatura unei activitati bursiere dezvoltate. Pe aceasta baza, perspectiva anului 1997 se
contura in conexiune cu perspectiva pe termen lung a Bursei, care era conceputa, sub
raport institutional, astfel incat ea sa poata deveni principala piata secundara de capital din
Romania, pe masura ce economia romaneasca va urma traiectoriile de dezvoltare specifice
unei economii de piata.
In acest context, anul 1997 poate fi considerat semnificativ pentru dezvoltarea Bursei
de Valori Bucuresti, iar aniversarea bursei bucurestene, prilejuita de implinirea a doi ani de
la redeschiderea sa, a constituit pentru toti cei implicati in viata pietei romanesti de capital
un prilej de bucurie, dar si de reflectie.
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 108
Analizand indicatorii de lichiditate ai BVB, se pot delimita doua etape distincte care
au caracterizat evolutia pietei bursiere romanesti in anul 1997. Prima dintre ele, derulata
pana in luna august, a consemnat o imbunatatire continua a capitalizarii, dar si o crestere a
valorii tranzactiilor derulate si deci, implicit, a ratei lichiditatii (definita ca raport intre valoarea
cumulata a tranzactiilor realizate intr-o luna si capitalizarea medie pe aceeasi perioada).
Acest din urma indicator a atins, in luna iunie, cea mai ridicata cota: 9,4%. Capitalizarea
medie a ajuns sa insumeze aproape 5.000 de miliarde lei in luna iulie, dupa ce la inceputul
anului abia depasea 270 miliarde. O astfel de evolutie a fost posibila atat datorita cresterii
interesului investitorilor straini pentru piata de capital romaneasca, cat si aplicarii
concomitente a unor masuri menite sa imbunatateasca functionarea sistemului de
tranzactionare. Introducerea tranzactiilor cross (la sfarsitul lunii ianuarie 1997), marirea
limitei de variatie a pretului la 50% pentru actiunile inscrise la cota, trecerea (incepand cu
data de 25 februarie) la trei si apoi (din 5 mai) la cinci sedinte de tranzactionare pe
saptamana, sau introducerea serviciilor custode in sistemul de compensare-decontare al
BVB au fost numai cateva dintre masurile care au contribuit la sporirea flexibilitatii pietei. In
plus, deschiderea tranzactionarii la categoria I si marirea progresiv a numarului de societati
cotate (de la 17 la inceputul anului, la 52 - dintre care 8 la categoria I - in iulie) au
diversificat (nu suficient insa) oportunitatile de plasare a capitalurilor in actiuni. Acest lucru
explica, de altfel, stabilirea, luna de luna, de noi recorduri in ceea ce priveste volumul
actiunilor tranzactionate (care a atins un maxim absolut in 12 iunie: peste 26,5 milioane
titluri) si valoarea lunara a tranzactiilor: de la nici 2 miliarde lei in luna ianuarie, la peste 350
miliarde in luna iulie.
Mijlocul verii a fost, din pacate, momentul de inflexiune al graficului eficientei Bursei
de Valori Bucuresti.
Dupa boom-ul din prima jumatate a anului trecut, regresul consemnat de tranzactiile
din ringul Bursei a facut din Romania o piata mult prea putin lichida, ea nemaiputand capta
atentia investitorilor straini de portofoliu.
Pe intreg parcursul anului 1997, pozitia de vanzator pe piata secundara romaneasca
a fost detinuta aproape in exclusivitate de subscriitorii Programului de Privatizare in Masa.
Prin efortul societatilor de valori mobiliare de a aduna cupoane (efort care nu a fost
dezinteresat), s-a ajuns in situatia in care numarul actiunilor (considerate interesante)
disponibile la populatie sa fie din ce in ce mai redus. Implicarea pe piata a unui alt potential
ofertant major, si anume Fondul Proprietatii de Stat, a fost numai simbolica. Cazuri precum
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 109
vanzarea celor 13.100.794 actiuni Electroaparataj (39,9% din capitalul social) derulata prin
BVB, chiar daca s-au dovedit modalitati eficiente de privatizare si s-au bucurat de un real
succes, au fost rare.
Vom prezenta in continuare cateva din avantajele cuplarii privatizarii la mecanismele
pietei secundare de capital (oferta publica): in primul rand, implicarea pietelor valorilor
mobiliare in privatizare contribuie la realizarea unui exercitiu extrem de util pentru fluidizarea
circulatiei actiunilor pe piata secundara, care va grabi formarea unor preturi de piata
echilibrate. Reglajele vor fi sustinute de participarea la tranzactii a investitorilor straini,
stimulati la randul lor de cresterea ofertei de titluri prin distribuirea secundara prin Bursa si
RASDAQ. Nu in ultimul rand, succesul subscrierii ofertelor secundare va crea apetitul
emitentilor pentru apelarea la piata de capital in vederea finantarii (emisiuni publice de
actiuni).
Ca urmare, o diversificare a pietei este foarte necesara, vanzarea pe piata de capital
a cotelor detinute de FPS la o serie de societati, dar si urgentarea procesului de privatizare
si listare a unor emitenti importanti (banci, societati nationale - de petrol, telecomunicatii
s.a.) fiind numai cateva solutii pentru cresterea capitalizarii, crestere ce va contribui cu
siguranta la cresterea lichiditatii; un demers in acest sens trebuie insa facut in primul rand in
plan calitativ pentru ca, experienta anului 1997 a evidentiat ca doar marirea numarului de
societati cotate nu poate sustine exclusiv relansarea tranzactiilor.
Spre deosebire de strategia anului '97, cand au fost folosite aproape exclusiv ca
metode de privatizare negocierea directa (pentru 1064 de societati) si licitatia (pentru 231
de societati comerciale), pentru anul 1998 se urmareste cresterea importantei vanzarii de
actiuni prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti si a pietei extrabursiere RASDAQ.
Propunerile FPS pentru anul acesta vizeaza privatizarea a 290 de societati prin oferta
publica de vanzare.
Incercand o evaluare a pozitiei Romaniei in contextul unei analize regionale, trebuie
spus de la bun inceput ca lichiditatea oricareia dintre pietele central si est-europene este
considerata scazuta. Desigur exista diferentieri (piata romaneasca fiind inca foarte departe
de majoritatea celorlalte), dar ele sunt date de decalajele intre stadiul reformelor, dar si de
experienta castigata din practica tranzactionarii efective, respectiv distanta intre momentul
(re)infiintarii burselor in fiecare dintre aceste tari. In plus, exista si diferentieri date de
diversitatea solutiilor alese ca sisteme de tranzactionare, in acest sens strategia autoritatilor
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 110
romane fiind de a adapta un model apropiat de cel nord-american, cu doua piete
organizate: Bursa de Valori si piata extrabursiera RASDAQ.
Fara indoiala, dezvoltarea pietelor de capital din tarile central si est-europene au
urmarit indeaproape evolutia proceselor de reforma. In cazul Cehiei, Poloniei si Ungariei
efectele pozitive sunt deja palpabile. Cresterile economice din aceste tari au fost, in primul
rand, rezultatul aplicarii programelor de restructurare a economiei reale, resursele atrase
prin piata de capital sustinand si alimentand, la randul lor, aceste cresteri.
In ceea ce priveste Romania, pe parcursul anului 1997 a fost demonstrata numai
functionaliatea mecanismelor pietei de capital. Acesteia i-a lipsit insa ramura de feed-beck -
atat din planul legislativ, cat si din cel practic, al implementarii reformei in economia reala -
fara de care succesele in atragerea resurselor externe s-au dovedit efemere.
In ceea ce priveste anul 1998, pentru a doua oara, in scurta perioada de existenta, si
pentru prima data in acest an (1998), membrii Comitetului Director al BVB au fost obligati sa
revizuiasca pragurile de alerta si limitele de variatie a preturilor, in urma apropierii tot mai
amenintatoare de nivelul minim de siguranta al liniei de plutire. Deciziile Comitetului BVB s-
au constituit in masuri de precautie menite sa limiteze puseul panicii instalate in ringul
bursier la sfarsitul lunii mai, in urma prabusirii cursurilor unor titluri, si nu oricare, ci tocmai
ale catorva dintre cele considerate blue-chip-urile pietei secundare: Antibiotice, Oltchim,
Azomures. De fapt, intreaga luna mai a fost marcata de amplificarea tendintei de reducere a
cotatiilor bursiere, in aceasta perioada recordurile negative tinandu-se lant.
Caracteristica acestei perioade este dependenta covarsitoare a pietei locale de
capitalul strain, lucru normal, in fond, si care nu trebuie sa nasca neliniste sau frustare.
Dimpotriva, grav este faptul ca Romania nu a mai reusit, in ultimele luni, sa capteze atentia
investitorilor straini, care, la inceputul anului trecut, declarau ca lucreaza la elaborarea unor
stategii de intrare pe aceasta piata.
Consecintele schimbarii de atitudine sunt vizibile inca din toamna anului trecut, de
atunci monotonia evolutiilor bursiere romanesti fiind rareori intrerupta de acutizarea
tendintelor negative. Orice abandonare, de catre un investitor strain, a pozitiilor (nici macar
semnificative) detinute pe un titlu a antrenat, in conditiile cererii tot mai reduse, o cadere
mai mare sau mai mica a cursului actiunii respective.
Cauzele declinului, cu originile in toamna anului trecut, sunt mult mai profunde. Pe de
o parte, exista caracteristici ale pietei de capital romanesti care limiteaza accesul resurselor
financiare de proportii importante. Asa cum declara David Wilson, analist la "Robert
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 111
Flemings & Co" Londra, "piata bursiera se afla inca intr-un stadiu incipient al dezvoltarii ei.
Poate cel mai important indicator care sustine aceasta afirmatie este capitalizarea globala,
a BVB si RASDAQ, relativ scazuta in comparatie cu celelate piete din centrul si estul
Europei." In ciuda cresterii continue a numarului de actiuni listate, care a largit
reprezentativitatea economica a bursei, piata a ramas relativ ingusta. "Lichiditatea este,
pentru investitorii straini, un factor-cheie in analizarea oportunitatilor de a face plasamente
pe pietele in ascensiune. Din acest punct de vedere, atractivitatea in Romania se limiteaza
numai la cateva societati", sustine David Wilson. Lipsa unor reglementari care sa
promoveze protectia drepturilor actionarilor minoritari si transparenta inca redusa a pietei
sunt si ele elemente care coboara standardele bursei romanesti.
Dincolo de aceste dezavantaje, nu imposibil de surmontat, esecul tot mai clar
conturat al reformei structurale din economie, la un moment dat blocata complet de criza
politica devastatoare, au strangulat fluxurile de capital externe.
Tergiversarile in lansarea, de fapt, a ceea ce, in vorbe, s-a numit "supraoferta" de
societati ce urmau sa fie privatizate au facut ca, pentru tot mai rarele pachete de actiuni
scoase de FPS la vanzare in cautarea unor parteneri strategici, cererile sa lipseasca
aproape cu desavarsire.
Anticipari ale posibilelor directii de evolutie a pietei de capital romanesti sunt greu de
facut. Este clar ca atitudinea investitorilor internationali este foarte retinuta, chiar daca
fundamentele macro-economice - inflatie, rezerve valutare, datorie publica - nu sunt
scapate de sub control. Stabilitatea lor depinde insa de respectarea coordonatelor
programului de guvernare si corelarea politicilor monetare, fiscale, salariale, dar si a celor
de privatizare si restructurare.
Descentralizarea activitatii FPS, prin alocarea responsabilitatii privatizarii (in cazul
societatilor mici si mijlocii) filialelor acestei institutii, ar putea eficientiza acest proces. In
acest context, derularea privatizarii societatii Rom-Telecom, respectiv a bancilor Banc Post
si BRD, va putea avea o importanta contributie la schimbarea perceptiei vizavi de vointa
politica si capacitatea de a adanci reformele din Romania.
Urmatoarele doua luni vor fi decisive in stabilirea pozitiei Romaniei in circuitul
financiar international. O evolutie pozitiva a relatiilor cu FMI si BM ar reprezenta semnalul
dat comunitatii internationale de a reanaliza oportunitatile oferite de piata locala, cu influente
inclusiv asupra rezultatelor viitoarelor tentative de imprumuutri de pe pietele de capital
international (chiar si a celei de iulie).
Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 112
Fara sa fim patetici, putem spune ca Romania se afla intr-un moment de cumpana...