Sunteți pe pagina 1din 7

2.

RECUPERAREA DEBITELOR
I:Cum poate recupera asociatia debitele (restantele de plata) ale membrilor ei ? R Recuperarea debitelor neachitate, deja scadente, comporta doua faze. Prima faza este obtinerea unui titlu executoriu (un inscris care, potrivit legii, poate fi pus in executare silita), iar a doua faza este executarea acestui titlu. Dupa abrogarea Decretului nr. 387/1952 privind recuperarea unor debite pe cale notariala (prin titlu executoriu notarial), au mai ramas doua cai de obtinere a unui titlu executoriu privind datoriile analizate: prima consta in semnarea de catre debitor a unei conventii-angajament de plata, prin care recunoaste debitul, se angajeaza sa-l plateasca intr-un anumit termen (eventual in mod esalonat) si dintr-o anumita sursa (de exemplu, prin retinere din salariu sau alt venit periodic si sigur). In conventie, care va fi semnata si de reprezentantul legal al asociatiei si stampilata cu stampila asociatiei (este bine sa fie semnata si de doi martori, eventuali tot membri ai asociatiei, care nu au functii in asociatie), se vor prevedea de asemenea titlurile sumei, in mod defalcat (cota intretinere, fond rulment, penalitati etc., cu sumele din care este compus debitul, pe care le reprezinta), daca ratele convenite sunt egale sau care sunt, pe termene de plata; eventual (si este foarte util daca se poate scrie) care este tertul poprit (institutia sau persoana fizica care are de platiti la randul sau sume lunare debitorului asociatiei: angajatorul cu contract de munca sau contract civil de prestari servicii, oficiul de pensii la care urmeaza sa se adreseze asociatia pentru debit) si de la ce data se va adresa asociatia pentru poprirea sumelor, in baza conventieiangajament semnata. Acest act este echivalentul unei hotarari judecatoresti definitive (daca nu este atacata in instanta si nu se obtine o hotarare definitiva de anulare/desfiintare in tot sau in parte). In cazul in care nu se poate obtine o astfel de conventie-angajament, singura solutie este actionarea debitorului la judecatorie (cea de sector in Bucuresti si cea locala in afara). Premergator actionarii, este necesar sa se faca un calcul al debitului total fata de asociatie. In cazul in care aceasta a platit sau are de platit furnizorilor penalitati, inclusiv din cauza debitorului in cauza, trebuie calculate penalitatile stabilite de Adunarea Generala in sarcina restantierilor (datorate dupa trecerea a 30 de zile de la scadenta debitului la care se calculeaza penalitatile, conform art. 25(1) din NM - HG 400/2003) sau, daca acestea nu s-au stabilit, daune (in cazul asociatiilor de locatari cu penalizari platite furnizorilor pentru intarzieri la plata inregistrate pana la 01.10.2001- perioada in care numai asociatiile de proprietari, conform Legii nr. 114/1996, puteau stabili penalitati in sarcina restantierilor, nu si cele de locatari - trebuie calculate in mod proportional, pe sume si perioade de intarziere, cotele cu care a contribuit respectivul locatar debitor la crearea intarzierilor, constituind daune care vor fi adaugate la debitul locatarului). De asemenea, o asociatie de proprietari, pentru perioada pe care nu a stabilit inca cuantumul general al penalitatilor pentru membrii restantieri, trebuie sa faca acelasi calcul. Daca prin intarzierea in plata nu s-a ajuns la plata de penalitati catre furnizori si nu s-a stabilit nici cuantumul penalitatilor pentru membrii restantieri, se pot totusi calcula daune in sarcina debitorului cel putin la nivelul dobanzii pe care asociatia ar fi incasat-o de la CEC sau alta banca, la care are deschis cont pe perioada si pe suma restanta. Debitorul (mai putin in situatiile in care este blocat in alta localitate din caz de forta majora, nu are un mandatar numit si nu are efectiv, pe o anumta perioada, sa ia cunostinta de lista de intretinere; situatia se pareciaza de la caz la caz de instanta) se considera somat prin simpla afisare a listei de intretinere, conform art. 25(1) din NM - HG 400/2003. In cazul in care acesta este blocat in alta localitate, in strainatate etc. dintr-o cauza de forta majora, este necesar sa se trimita o somatie debitorului, la adresa la care acesta locuieste. In acest ultim caz, calculul se va anexa la o scrisoare de somatie care i se va comunica debitorului printr-un executor judecatoresc din raza in care locuieste debitorul (in Bucuresti, oricare executor este competent pe toata raza mun. Bucuresti). In acest sens, cu trei exemplare ale scrisorii, doua note de calcul, timbre judiciare de 1500 lei, postale pentru o recomandata in localitate, o taxa de 34.000 lei platibila la CEC sau primarie (sectia taxe si impozite) si un onorariu de circa 300.000 lei, delegatul asociatiei se va prezenta (de regula, intre

orele 11.00 13.00) la un birou de executori judecatoresti pentru a depune actele (al patrulea exemplar din scrisoarea-somatie pentru confirmarea sub semnatura si stampila a primirii). Dupa circa doua-trei saptamani se poate obtine un exemplar confirmat al comunicarii (somatia cu numar de dosar al executorilor si dovada primirii de catre debitor). I: Ce operatiuni sunt necesare pentru actionarea efectiva a locatarilor debitori ? R: Trebuie redactata cererea de chemare in judecata, in care se mentioneaza: reclamantul (asociatia de locatari/proprietari), cu denumire, adresa, reprezentant legal (in cazul asociatiei de proprietari, si nr. de inregistrare la judecatorie sau/si organul financiar local); paratul: proprietarul (sau coproprietarii locatari), iar in cazul inchirierii spatiului unui chirias, titularul (dupa caz, titularii) contractului de inchiriere in cazul in care nu se stie in mod cert daca apartamentul este inchiriat cu forme legale sau daca nu cumva, conform contractului de inchiriere, proprietarul este obligat sa achite intretinerea, este prudent sa fie actionati, in acelasi dosar, si proprietarul (proprietarii) si chiriasul (chiriasii), si este in interesul asociatiei sa actioneze intotdeauna si proprietarul, pentru a incerca obtinerea unei hotarari opozabila acestuia, si a incerca ulterior executarea silita imobiliara a proprietarului; adresa de domiciliu a paratului (paratilor); obiectul cererii: obligarea locatarului parat (locatarilor) la plata sumei totale (se specifica), din care: restante la plata cotelor de intretinere (eventual, sau/si fond rulment, alte fonduri etc.), daune/penalitati (daunele reprezinta suma din totalul penalitatilor platite furnizorilor asociatiei, corespunzatoare restantelor locatarului, calculata asa cum am aratat la un raspuns anterior, eventual cuantumul dobanzilor pe care asociatia le-ar fi incasat de la CEC sau alta banca in cazul detinerii in cont a sumelor restante ale locatarului parat) si cheltuieli de judecata (al caror cuantum total nu este cunoscut la data actionarii vom reveni la aceasta mai jos), toate specificate; motivele cererii (faptul ca a ramas restant la plata cheltuielilor mai sus specificate, daca si cum i s-a solicitat sa le achite cu aratarea documentelor doveditoare: eventuale somatii, eventuale raspunsuri, angajamente de plata etc., daca si ce daune a produs asociatiei prin refuzul sau intarzierea in plata); faptul ca cererea, impreuna cu anexele (se anexeaza ultima lista de intretinere, calculul sumelor din care este compus debitul, somatiile de plata si eventualele acte legate de aceasta etc.) s-a depus in doua exemplare; semnatura reprezentantului legal si stampila asociatiei. In cazul in care un locatar a ramas restantier cu debite catre asociatie, iar ulterior a pierdut aceasta calitate de locatar (este un proprietar care a instrainat apartamentul sau un fost chirias care nu mai locuieste in apartament), asociatia nu poate incasa restantele de la noul locatar decat daca acesta, intr-un act (contract de inchiriere, de vanzare-cumparare etc.) si-a asumat aceasta obligatie. In caz contrar, locatarul care a ramas debitor trebuie urmarit pentru debit, ceea ce poate fi dificil sau imposibil daca nu ii cunoastem adresa noua. Pentru a se evita ajungerea in aceasta situatie, in cazul instrainarii unui apartament, art. 15 din OG nr. 85/2001 obliga proprietarul, la intocmirea formelor de instrainare (in fata notarului public sau avocatului), sa dovedeasca achitarea la zi catre asociatie a cheltuielilor ce le revin, iar notarii publici sunt obligati sa nu autentifice actele de instrainare fara chitanta/chitantele eliberate de asociatie si confirmate de compartimentele primariilor, specializate in indrumarea si sprijinirea asociatiilor de locatari, care dovedesc achitarea la zi a cheltuielilor. In cazul neplatii acestora, partile pot conveni introducerea in contract a unor clauze prin care dobanditorul se obliga sa preia aceste debite, caz in care se poate autentifica actul de instrainare, si astfel asociatia poate urmari pe dobanditor pentru aceste datorii. I: Pentru actiunile asociatiei de locatari/proprietari se datoreaza taxa de timbru si timbre judiciare ?

R: Conform Legii nr. 146/1997 a taxelor de timbru, modificata, actiunile asociatiilor de proprietari sunt scutite de plata taxei de timbru si, in consecinta, si a timbrelor judiciare aferente. Legea a fost interpretata uneori in sensul ca si actiunile asociatiilor de locatari, introduse pentru debite scadente pana la data de 01.10.2001 (a se vedea primul raspuns), ar fi de asemenea scutite de plata taxei de timbru, dar este posibil ca unele judecatorii sa interpreteze legea in sensul ca in aceste dosare se datoreaza totusi taxa de timbru si timbrele judiciare aferente. Taxa de timbru se calculeaza astfel in cazul in care aceasta este intre 3.420.001 si 34.200.000 lei: la suma totala solicitata (mai putin cheltuielile de judecata), se aduna 325.000 lei cu suma rezultata din aplicarea procentului de 8 % la diferenta intre suma totala solicitata si 34.200.000 lei. Taxa de timbru se achita la CEC sau primaria in raza careia domiciliaza debitorul (in Bucuresti, cele de sector). Timbrele judiciare aferente sunt in valoare de 15.000 lei si se procura de la oficiile postale. In cazul timbrarii, se precizeaza in finalul cererii suma si chitanta de plata a taxei de timbru, faptul ca pe cerere s-au aplicat timbre judiciare si valoarea acestora. I: Cum se procedeaza cand cererea este gata de depus ? R: Reprezentantul asociatiei sau un delegat (avand asupra sa delegatie semnata si stampilata) va depune cele doua exemplare ale cererii (daca sunt doi parati, trei) la judecatorul de serviciu al judecatoriei locale; cererea se va putea depune si prin posta, cu confirmare de primire. Judecatorul de serviciu va verifica cererea si, daca aceasta contine elementele esentiale necesare, o va primi si va comunica delegatului data primului termen de judecata (si ora, care este de obicei 8,30 sau 12,30), nr. completului de judecata si, eventual, numarul dosarului. De asemenea, va solicita eventual delegatului completarea cu anumite precizari, motive etc., acte sau taxa de timbru. In cazul lipsei unui element esential, din cele mai sus prezentate, judecatorul va putea refuza primirea cererii si va indica delegatului sa completeze cererea in mod corespunzator (si cererea expediata postal poate fi restituita pentru acelasi motiv). I: Ce este necesar pentru sustinerea procesului cu locatarul debitor in instanta de judecata ? R: In proces, asociatia trebuie sa fie reprezentata. Astfel, sustinerea procesului poate fi facuta de reprezentantul legal (presedinte), sau de o alta persoana, membru al asociatiei; persoana prezenta in instanta (inclusiv reprezentantul legal) trebuie sa aiba delegatie sub semnatura reprezentantului legal (in cazul acestuia din urma, semnatura inlocuitorului sau) si stampila asociatiei. Comitetul executiv al asociatiei va decide cine o va reprezenta in proces, la un anumit termen sau la toate termenele, dupa caz. Deoarece, in general, instantele (si in special unele judecatorii) au foarte multe dosare, deci completul de judecata nu poate zabovi prea mult la un singur dosar si solicita reprezentantilor partilor concizie si precizie juridica in exprimare, iar pe de alta parte deoarece chiar in procesele simple se pot ridica probleme procedurale (exceptii de prescriptie, competenta a instantei sau calitate procesuala, intrebari de pus unui martor, exceptii etc.) pe care le cunoaste numai un profesionist in domeniu, la unele dintre ele fiind necesara exprimarea pe loc a unei pozitii (sustinerea exceptiei sau a apararii fata de o exceptie ridicata de adversar, de exemplu), este indicata delegarea in proces a unei persoane cu cunostinte juridice, membru al asociatiei, sau angajarea unui aparator (avocat). I: Ce fel de probleme se ridica de obicei in instanta in procesele cu restantierii ?

R: Calculul exact al: intretinerii restante la plata, in functie de criteriile legale (suprafata utila, nr. persoane etc.); daunelor/penalitatilor, urmare a platii de penalitati de catre asociatie, in functie de cuantumul acestora, perioada penalizata si (in cazul daunelor) de proportia in care locatarul parat a cauzat plata de penalitati catre furnizorii asociatiei; fondului de rulment restant,

in functie de hotararea Adunarii Generale de constituire/completare a acestuia etc. Daca la anumite sume platite de locatarul debitor nu s-a specificat ce reprezinta, se considera achitate in contul penalitatilor/daunelor, apoi in contul debitelor din intretinere celor mai vechi. Se mai poate pune problema datei afisraii listei de plata, de la care se calculeaza scadenta (in acest sens, NM HG 400/2003, in art. 25(1), obliga asociatiile sa mentioneze pe liste data afisarii si data scadentei, care este de 15 zile de la afisare; in cazul nementionarii pe liste a acestor date, data afisarii va trebui dovedita cu martori, si este posibil ca paratii sa incerce, tot cu martori, sa dovdeasca o data ulterioara). Se mai poate ridica problema prescriptiei: nu se pot solicita sume scadente cu mai mult de 3 ani inainte de actionare. In limita posibilitatilor instantei, trebuie cerute termene cat mai scurte. Este util de stiut ca, daca paratul nu este legal citat la un termen (sau nu a fost la termenul precedent in instanta), este posibil ca instanta sa nu admita nici o discutie (cerere) la acel termen, ci sa dea doar un nou termen. Mai este indicat sa se ceara instantei, cel mai tarziu la penultimul termen de judecata, sa admita reactualizarea debitului conform ratei inflatiei pe perioadele dintre scadentele debitelor si data efectuarii calculului (sau pe baza evolutiei cursului leu-dolar SUA pe aceleasi perioade, daca instanta admite in principiu acest mod de actualizare) si apoi sa se calculeze debitul reactualizat (direct de asociatie, daca exista un membru care stie sa o faca, sau de un expert contabil aflat pe lista de experti autorizati a instantei). Relatia privind rata inflatiei pe o anumita perioada se iau pe loc de la Comisia Nationala de Statistica, contra unei taxe de circa 10.000 lei/perioada solicitata (deoarece debitele catre asociatie sunt scadente lunar, trebuie sa se ceara coeficientul de la prima scadenta de plata la ziua cererii, de la a doua etc.). Alte probleme (sau variante, detalii ale celor prezentate) sunt de stricta specialitate si necesita cunostinte juridice. I: Dupa ce se pronunta hotararea instantei intr-un proces cu restantier, ce urmeaza ? R: Se primeste prin posta sentinta (cu motivare). Daca nu se face apel de nici una din parti in termenul legal de 15 zile de la primirea dispozitivului (declaratia de apel se depune obligatoriu la judecatoria care a judecat fondul dosarului si se timbreaza cu 1/2 din taxa de la fond; partile dosarului vor primi citatie de la instanta de apel Tribunal judetean sau al Mun. Bucuresti - cu nr. dosarului, termenul de judecata ziua si ora, nr. completului de judecata sau camerei in care se va desfasura sedinta de judecata), dupa acest termen sentinta devine definitiva si delegatul asociatiei poate merge la judecatorie sa legalizeze mai multe exemplare din sentinta (toate trebuie sa fie batute la masina de scris sau editate pe imprimanta de calculator de obicei nu se admit fotocopii). Cu o taxa de timbru de 17.000 + 34.000 lei si timbre judiciare de 1.500 lei (pentru fiecare exemplar al sentintei), se elibereaza de registratura instantei cate exemplare se solicita, dintre care unul constituie titlu executoriu, avand formula speciala executorie adaugata pe exemplar. I: Ce se intampla daca la sentinta data in procesul cu un restantier se face recurs ? R: Hotararile de fond in procesele civile in valoare de pana la 200.000.000 lei se ataca direct cu recurs (nu se mai face apel), iar cele din procesele cu valoare de peste 200.000.000 lei se ataca cu apel. Partea apelanta (care se numeste apelant, iar cea adversa intimat) va trebui sa-si motiveze apelul cel mai tarziu la primul termen de judecata in scris. Daca apelul este introdus dupa termenul de apel sau/si nu este motivat in termen, va fi respins de instanta de apel (tribunal judetean, respectiv Tribunalul Bucuresti) ca tardiv sau/si nemotivat, dupa caz. In apel se pot face orice probe noi, cu conditia admiterii lor de catre instanta. In linii mari, procedura este aceeasi ca la fond. Instanta de apel poate respinge apelul, il poate admite si modifica in tot sau in parte sentinta de fond sau il poate admite cu trimiterea cauzei instantei de fond, pentru rejudecare (situatie intalnita foarte rar in litigiile de acest fel). Procedura de atacare cu recurs a hotararii de fond, sau, dupa caz, a deciziei instantei de apel, comunicare a motivarii instantei si a

celei a partii la recursul declarat este analoga celei de atacare cu apel a sentintei de fond. Recursul se poate motiva insa numai in termenul de introducere. Recursul la sentinta judecatoriei se judeca de tribunal, iar cel la decizia in apel a tribunalului de curtea de apel competenta teritorial. Prin trimiterea cauzei instantei de fond, pentru rejudecare, procedura se reia practic de la capat, sentinta putand fi atacata cu apel (la peste 200.000.000 lei), iar decizia din apel (sau sentinta de fond, la pana la 200.000.000 lei), cu recurs. In cazul in care o cale de atac este respinsa si decizia data in aceasta cale de atac nu mai este atacata, sentinta de fond devine definitiva si poate fi obtinut titlul executor, conform procedurii mai sus aratate. Cele aratate mai sus privind procesele cu restantierii sunt valabile pentru orice procese ale asociatiei la instantele comune de judecata, cu exceptia celor penale sau in proceduri civile speciale (proceduri gratioase, ordonanta presedintiala etc.). I: In cazul in care restantierul la plata intretinerii si altor fonduri ale asociatiei de proprietari este o persoana juridica, membra a asociatiei de proprietari, ce aspecte deosebite ale procesului cu acesta puteti semnala ? R: In primul rand, trebuie ca asociatia sa cunoasca in mod precis denumirea completa a restantierului (a entitatii juridice titulare a dreptului asupra spatiului), cu forma juridica exacta a acestuia: la societati comerciale: S.R.L., S.A., S.N.C., S.C.A., S.C.C.A., filiala/sucursala unei societati etc.; la persoanele juridice non-profit: asociatie sau fundatie, institutia guvernamentala sau nonguvernamentala respectiva etc. si sediul restantierului. In mod normal cunosterea acestor date nu ar trebui sa fie o problema, din moment ce restantierul este membru al asociatiei, insa in cazul inregistrarii incomplete sau eronate al acestuia in actele asociatiei, poate deveni o problema atunci cand procedura de somare si actionarea s-au efectuat impotriva altei entitati decat cea in cauza (spre exemplu, asupra unei societati, in loc de filiala acesteia). In acest caz, entitatea actionata ar putea invoca in instanta lipsa calitatii sale procesuale pasive (ca nu ea este adevaratul parat), motiv pentru care actiunea ar putea fi respinsa. In caz de dubiu privind date ale unui agent economic (societate comerciala, asociatie familiala, persoana fizica autorizata), orice persoana se poate adresa Registrului local al Comertului cu cerere de informatii (denumire exacta a agentului economic, sediu, reprezentant legal, adresa punct de lucru etc.), contra unei sume de pana la 200.000 lei. Alt aspect deosebit, in cazul unui adversar persoana juridica, ar fi acela ca acesta nu va raspunde pe loc la un interogatoriu formulat de asociatie, ci acesta i se va comunica prin instanta pentru ca persoana sau organul colectiv de conducere al entitatii, dupa caz, sa raspunda in scris, pentru termenul urmator al procesului. Alt aspect ar fi acela ca pe dovada citarii, cu unele exceptii, trebuie sa fie aplicata o semnatura si stampila paratului sau, in clar, numele si functia persoanei care a primit citatia (si care trebuie sa fie angajat sau reprezentant al paratului). I: Cum poate fi pusa in executare o hotarare judecatoreasca definitiva ? R: Trebuie intai incercata obtinerea executarii de buna voie de catre debitor a hotararii (convingerea acestuia sa achite debitul de bunavoie, eventual esalonat in transe, in care scop se poate incheia o conventie intre asociatie si acesta, conform celor aratate la primul raspuns de la punctul 2.). In cazul in care debitorul nu executa de bunavoie hotararea, trebuie recurs la executorii judecatoresti. Initial debitorul va fi somat prin intermediul acestora, cu fotocopie dupa hotararea investita cu formula executorie, sa o execute intr-un termen scurt (cateva zile). In cazul in care somatia nu are efect, asociatia trebuie sa afle daca debitorul are venituri de incasat in mod periodic de la un tert (chirias, arendas, angajator, institutie de stat sau privata platitoare a pensiei, alt debitor al altei obligatii periodice, cu exceptia celor de natura pensiei alimentare), pentru a incerca o eventuala poprire asupra acestor venituri, precum si daca debitorul are bunuri mobile executabile sau bunuri imobile in proprietate.

Dupa ce afla aceste date, reprezentantul asociatiei trebuie sa aleaga o cale de executare dintre poprirea pe venituri, executarea silita mobiliara sau imobiliara, in care scop trebuie sa consulte executorii judecatoresti, care sunt competenti, pe raza lor teritoriala (executorii din Bucuresti sunt competenti pe tot municipiul, indiferent sectorul), sa efectueze executarea silita in oricare dintre cele trei forme sus mentionate, sub controlul judecatorului delegat cu executarile civile din cadrul judecatoriei locale, care avizeaza actele executorului.
Toate aceste proceduri necesita taxe catre stat si onorarii platite executorilor de la cateva sute de mii de lei (somarea) pana la milioane (executarea). Activitatile executorului sunt consemnate in procese verbale care se comunica partilor. In activitatea sa, executorul poate actualiza debitele conform ratei inflatiei si poate beneficia de ajutorul fortei publice atunci cand debitorul sau alta persoana se opune in mod nejusitificat executarii silite.

I: Exista riscul ca, odata pornita o executare silita, sa nu se poata recupera debitul intreg ? Trebuie stiut faptul ca, in cadrul executarii silite pornite de asociatie, pot apare si alti creditori ai debitorului (statul, o banca etc.). Legea stabileste ranguri ale creditorilor. Regula este ca creditorul/creditorii de rang superior sunt despagubiti inaintea celor de rang inferior, in limita debitelor catre primii, si, daca mai raman sume dupa plata catre acestia, se repartizeaza creditorilor de rang inferior imediat urmator. Ordinea creditorilor este urmatoarea: primul rang apartine creditorilor avand de incasat cheltuieli de judecata si executare, al doilea celor avand de incasat salarii (chiar si o persoana fizica poate avea salariati), al treilea organelor/institutiilor de stat care colecteaza taxe, impozite, contributii la CAS etc., al patrulea creditorilor gajisti (a caror creanta este garantata cu bunuri mobile ale debitorului) si ipotecari (a caror creanta este garantata cu bunuri mobile ale debitorului), al cincilea celorlalti creditori, numiti chirografari, intre care se numara si asociatia de proprietari.
Pentru a nu risca deci sa nu mai poata recupera total sau partial debitul datorita rangului scazut, asociatia are posibilitatea, conform art. 35 indice 1 din Legea nr. 114/1996, sa-si inscrie la judecatoria de care apartine, la biroul de carte funciara, un privilegiu cu rang prioritar asupra apartamentelor si altor spatii, proprietate a membrilor sai debitori, precum si asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate asociatiei cu titlu de contributie la cheltuielile comune, daca restanta de plata este scadenta de cel putin trei luni. Consecinta instituirii acestui privilegiu este ridicarea asociatiei, in cadrul procedurii de executare silita a apartamentului si bunurilor mobile ale proprietarului, pe rangul al doilea dupa creditorii din cheltuielile de judecata. Aceasta inseamna trei ranguri castigate de asociatie ca si creditor, plus blocarea instrainarii apartamentului pana la achitarea datoriei catre asociatie (ca la o ipoteca asupra apartamentului) si presupune numai o cerere depusa la judecatorie, netaxabila, la care se anexeaza copie dupa ultima lista de intretinere. La executarea silita exista si alte riscuri. Astfel, in cazul popririi, este posibil ca, la momentul avizarii de catre judecatorul delegat cu executarile a cererii de poprire, tertul sa nu

mai datoreze nimic debitorului nostru (de exemplu, tertul angajator nu-l mai are angajat pe debitorul nostru, sau contul din banca al debitorului nostru este lichidat). In cazul executarii silite mobiliare, exista riscul ca debitorul sa nu posede bunuri executabile de valoare (de exemplu, bunurile strict necesare unei gospodarii cum ar fi o masa cu scaune, un pat, un aragaz, un frigider etc. sunt exceptate legal de la executarea silita, sau debitorul utilizeaza bunuri care sunt ale parintilor sai sau ale sotiei). In cazul executarii silite de orice fel, exista riscul ca suma obtinuta sa fie insuficienta chiar si pentru creanta unui singur creditor de rang superior celorlalti. De asemenea, orice act de executare silita poate fi atacat de persoana care se considera prejudiciata prin acest act, cu contestatie la executare (de exemplu, adevaratul proprietar al unui bun, dovedind aceasta, cere sa fie scos bunul dintre cele executabile pentru datoria debitorului neproprietar)